887 matches
-
Bustul ar fi fost creat după anul 1864 din memorie, iar originalul (portretul întreg) poate fi datat în jurul anului 1860. Printre alte lucrări de referință dintre portretele realizate la țară având ca tematică oamenii simpli, se află "Musceleanca", "Portret de țărancă tânără cu maramă" și "Cap de țăran", din gruparea Junilor de la Brașov. Mișu Popp a făcut chiar portretul mamei sale tot ca portret de țărancă, legată la cap și ținând o scrisoare în mână. Deficiențe grave ale desenului, se văd
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
dintre portretele realizate la țară având ca tematică oamenii simpli, se află "Musceleanca", "Portret de țărancă tânără cu maramă" și "Cap de țăran", din gruparea Junilor de la Brașov. Mișu Popp a făcut chiar portretul mamei sale tot ca portret de țărancă, legată la cap și ținând o scrisoare în mână. Deficiențe grave ale desenului, se văd însă la portretul tatălui său Ioan Popp Moldovan (existent în două replici la Brașov și la Sibiu), care a fost înfățișat citind. Unul dintre portretele
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
expoziții personale la Sibiu, Brașov și Sighișoara. Are contacte multiple cu mulți artiști transilvăneni și lucrează alături de Friedrich Mieß în atelierul său din Brașov. Fondează, în anul 1903, împreună cu Adolf Meschendörfer și Ernst Kühlbrandt, Societatea Prietenilor Artei. Tot acum, tabloul „"Țărănci din Țara Bârsei"” este achiziționat de către Muzeul Brukenthal din Sibiu. În 1904 publică articolul „"Arta noastră plastică"” (în ) și începe cu Octavian Smigelschi colaborarea la realizarea iconostasului și a picturii murale a catedralei ortodoxe din Sibiu. Athur Coulin se numără
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
se va estompa, desenul devine mai spontan iar folosirea culorii pare a fi instinctuală, într-o pensulație fină și fluidă fără a neglija detaliile cu eleganță și delicatețe. Din această perioadă, semnificative sunt portretele mitropolitului Ioan Mețianu, "Fată la tors’’, "Țărănci din Țara Bârsei’’, "Săsoaică și secuiancă’’, "Portret de fată", etc. Portretul lui Ioan Mețianu impresionează prin naturalețea pozei, a reprezentării, prin eleganța de manieră clasică a realizării mâinilor și a chipului, pregnant legată de lumina ce pare că radiază în jurul
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
în creația lui Coulin a lucrărilor și studiilor de nud. Dintre picturile sale cele mai cunoscute sunt: "Mireasa pictorului" (1896); În fața samovarului" (1898); "Cap de copil" (1900); "Din Italia", "Fata cu fluturele" (1911, aflat la Galeria Națională a Ungariei, Budapesta); "Țărănci din Țara Bârsei" (1903, din colecția Brukenthal, Sibiu); "Portret Pucheria Smigelschi" (1904); "Țărancă româncă" (1905); "Violonista Olga Coulin" (1908); "Autoportret" (1910); "La cămin, țărancă italiancă" (1911, inclus în Galeria Brukenthal, Sibiu); "Împărtășanie, biserica evanghelică din Henndorf" (1911); În livada de
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
cele mai cunoscute sunt: "Mireasa pictorului" (1896); În fața samovarului" (1898); "Cap de copil" (1900); "Din Italia", "Fata cu fluturele" (1911, aflat la Galeria Națională a Ungariei, Budapesta); "Țărănci din Țara Bârsei" (1903, din colecția Brukenthal, Sibiu); "Portret Pucheria Smigelschi" (1904); "Țărancă româncă" (1905); "Violonista Olga Coulin" (1908); "Autoportret" (1910); "La cămin, țărancă italiancă" (1911, inclus în Galeria Brukenthal, Sibiu); "Împărtășanie, biserica evanghelică din Henndorf" (1911); În livada de măslini" (1911, Galeria Brukenthal, Sibiu). Asemenea multor artiști Arthur Coulin s-a preocupat
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
de copil" (1900); "Din Italia", "Fata cu fluturele" (1911, aflat la Galeria Națională a Ungariei, Budapesta); "Țărănci din Țara Bârsei" (1903, din colecția Brukenthal, Sibiu); "Portret Pucheria Smigelschi" (1904); "Țărancă româncă" (1905); "Violonista Olga Coulin" (1908); "Autoportret" (1910); "La cămin, țărancă italiancă" (1911, inclus în Galeria Brukenthal, Sibiu); "Împărtășanie, biserica evanghelică din Henndorf" (1911); În livada de măslini" (1911, Galeria Brukenthal, Sibiu). Asemenea multor artiști Arthur Coulin s-a preocupat de decorațiuni interioare și proiecte de mobilier, inspirându-se în acest
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
obținute sunt de remarcat Ursul de Argint pentru contribuție artistică deosebită în domeniul sunetului la Festivalul Internațional de Film de la Berlin (2009) și „Descoperirea europeană a anului” la Premiile Academiei Europene de Film (2009). Cu 11 ani înainte de începutul acțiunii, țăranca unguroaică Katalin Varga (Hilda Péter) făcea autostopul pentru a ajunge în satul în care locuia. O mașină a oprit în dreptul ei și doi bărbați necunoscuți și prietenoși s-au oferit să o ducă acolo, dar au oprit mașina la marginea
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
la tronul rus, de a începe pregătirile pentru utilizarea trupelor ruse de a recuceri teritoriile pierdute din Danemarca.) Ducele Karl Frederic s-a căsătorit cu Marea Ducesă Anna Petrovna, fiica cea mare a Țarului Petru I și a soției sale, țăranca Marta Skavronskaia (care mai târziu va deveni împărăteasa Ecaterina I a Rusiei). Căsătoria a fost discutată ani de zie și inițial el nu a fost luat în considerare deoarece era moștenitor suedez. El a fost logodit oficial cu Anna de către
Karl Frederic, Duce de Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/323094_a_324423]
-
Spre sfârșitul secolului 18 peisajele rurale reapar în arta europeană, prezentând și viața și munca țăranilor. Având ca fundal orașul Hanovra, Arthur von Ramberg pictează țărani și țărance culegând cartofi ("Vedere din Hanovra"). Cartoful începe să apară și în opere de artă cu fețe regale. De exemplu, în tabloul lui Warthmüller apare Frederic cel Mare inspectând câmpurile de cartofi de la Oberbruch. În 1876, în lucrarea lui Trübner ("Câmpi
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
tipărită la Wonneberg, din care un exemplar se afla la Palatul Patriarhal (fost și Palatul Camerei Deputaților) din Dealul Mitropoliei, este o alegorie: la partea superioară Sfânta Treime, protectoare; jos, pe pământ, un înger încoronat, care strânge mâinile celor două țărănci, simbolizând cele două principate unite. Pe o treaptă, mai jos, alte două femei: Justiția și Istoria, sunt martore la acest act solemn. După 1859, Alexandrescu s-a întors la Craiova, la părinții săi, unde a pictat portretele membrilor familiilor boierești
Petre Alexandrescu (pictor) () [Corola-website/Science/326731_a_328060]
-
De-a lungul carierei sale militare el a obținut diferite titluri: Enver Efendi, Enver Bey și, în cele din urmă, Enver Pașa. Istoricul britanic Mark Mazower aduce dovezi că tatăl viitorului pașă a fost un podar turc, iar mama o țărancă albaneză. Tânărul Enver a studiat în diferite școli militare ale imperiului și a absolvit în final "Harp Akademisi" în 1903. Avea să ajungă maior în 1906. În timpul serviciului militar în cadrul Armatei a III-a staționate în Salonic, el a devenit
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
costum popular, care poartă pe umăr un ulcior Aleea Restaurației, care ducea spre fântână, a fost flancată de 20 statui din piatră artificială, amplasate câte 10 pe fiecare parte a aleii, fiecare grup fiind unit printr-o arhitravă. Cariatidele reprezintă țărănci din Muscel și Mehedinți, cu ulcioare pe cap, diferențiate după poziția mâinilor. Pe cele 2 pile de zidărie din partea sudică a ansamblului sunt plasate 2 steme, realizate în bronz, ale Municipiului București- cea de la 1879 (stânga) și cea actuală (dreapta
Fântâna Modura () [Corola-website/Science/325868_a_327197]
-
fiind primul proiect monumental al său. Policromia a constat din motive florale, geometrice și motive de heraldică. Ulterior va executa pentru această biserică și vitraliile. Acum va publica o serie de piese de teatru și în urma unei legături cu o țărancă Teodora Teofila Pytko apar primii urmași. Este demn de menționat faptul că Wyspiański a primit marele premiu al Academiei Poloneze de Arte pentru peisajul Kopiec Kościuszki. Ca pictor , designer de interior și poet, Wyspiański a colaborat cu Teatrul Turnul din
Stanisław Wyspiański () [Corola-website/Science/324582_a_325911]
-
și pe magnații polonezi să o ajute cu bani pentru formarea unei noi oști de mercenari. Răzeșii șoimăreșteni iau în posesie vechea lor moșie, iar Tudor se stabilește în sat unde-și construiește o casă nouă. El se îndrăgostește de țăranca Anița, o fată simplă, dar cinstită. Liniștea nu ține mult, iar la începutul primăverii anului 1614 Simeon Bârnovă aduce vestea că boierii moldoveni s-au răsculat împotriva domnitorului și au pornit cu o oaste de strânsură asupra Iașilor. Căpitanul Tudor
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
oșteanul viteaz și iubitor de dreptate Tudor Șoimaru, oșteanul cărturar Simion Bârnovă, înclinat spre meditație, hanul tătar Cantemir bei, cu o fire aprigă și neîmblânzită de nomad, boierul Stroe Orheianu, vanitos și lacom de pământ, ușuratica Magda cu caracter schimbător, țăranca Anița d o gingășie feciorelnică, sau Tomșa, domnitorul drept, dar cu manifestări crude. Imaginea trecutului este un amestec de realism și lirism, scriitorul alternând momente realiste puternice precum judecata divanului lui Tomșa cu scene de iubire impregnate de lirism. Opera
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
a fost primul succes major al trupelor franceze după înfrângerea dezastruoasă de la Azincourt din 1415. Situația disperată a Orléans-ului, care avea o mare importanță strategică și morală pentru poporul francez, a fost salvată de apariția bruscă pe scena politică a țărancei Ioana d'Arc în fruntea trupelor franceze, care într-un timp scurt au ridicat asediul orașului. Contemporanii cred că, Orléans-ul odată căzut, precum și încoronarea lui Henric al VI-lea, fiul regelui Henric al V-lea al Angliei, ar fi sfârșit
Asediul Orléans-ului () [Corola-website/Science/328826_a_330155]
-
un film sovietic din anul 1981, regizat de Nikita Mihalkov după un scenariu scris de Viktor Merejko. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Nonna Mordiukova, Svetlana Kriucikova, Iuri Bogatîriov, Fiodor Stukov, Andrei Petrov, Ivan Bortnik, Oleg Menșikov și Vladimir Hotinenko. Țăranca Maria Konovalova (Nonna Mordiukova) se deplasează cu trenul în centrul regional (filmul a fost turnat la Dnepropetrovsk) pentru a o vizita pe fiica sa Nina (Svetlana Kriucikova) și pe nepoata sa iubită Irișka (Fiodor Stukov). Femeie simplă și bună la
Rubedeniile () [Corola-website/Science/328877_a_330206]
-
ul Este considerat un simbol al patrimoniului gastronomic și un stereotip național al Franței, precum și baghetă de pâine. Originar din satul francez Camembert din Normandia, a apărut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Conform tradiției, ar fi fost creat de țăranca Marie Harel, sub îndrumarea unui preot „refractar” (fidel papei de la Roma în timpul Revoluției franceze) venit din Meaux, unde se produce brânza Brie. Producția s-a dezvoltat puternic cu inaugurarea linii de cale ferată între Paris și orașul normand Caen, care
Camembert () [Corola-website/Science/334954_a_336283]
-
-Cudla (n. 1904, Mahala, Austro-Ungaria - d. 30 august 1986) a fost o țărancă română din Bucovina de Nord, cunoscută pentru că a lăsat una dintre cele mai importante mărturii scrise despre calvarul trăit în Gulagul sovietic. Ea a fost deportată împreună cu cei trei fii ai săi în Siberia, în timpul celui de-al Doilea Război
Anița Nandriș () [Corola-website/Science/330012_a_331341]
-
și stampe japoneze, vase de aramă, mobilier), icoane și arme din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Mobilierul expus a aparținut aproape în totalitate familiei Bellu. Tot din colecția Bellu sunt tablourile: Portret de bărbat de Pavel Dincovici, Țărancă de Eugen Maximovici (1857-1926), Bătrân cerșetor de Theodor Aman, icoane, candelabre, sfeșnice, stampe japoneze și vasele orientale, statuetă de bronz Venus din Milo - copie, un cap de copil din lut, un cap de satir din plumb, o casetă de farmacie
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
(n. 13 iulie 1905, satul Panduri, comuna Frumușica-Acsintele (astăzi Axintele, județul Ialomița - d. 13 decembrie 1987, Sibiu) a fost un scriitor român. Fiul lui Constantin Acsinteanu, dulgher, și al Elenei (n. Costache Luca), țărancă, a urmat școala primară în satul natal, apoi liceul la București, Călărași și Odorhei. A urmat Facultatea de Litere și Drept la București și Cernăuți. A debutat în revista "Ritmul vremii". A colaborat la "Falanga", "Universul literar", "Gândirea", "Vremea", "Convorbiri
George Acsinteanu () [Corola-website/Science/335176_a_336505]
-
de Verussi și care au fost păstrate se numără tablourile "Portretul lui Napoleon al III-lea", copie executată după tabloul lui în 1868, pe când se afla la studii la Paris, în prezent expus la Muzeul de Artă din Timișoara, și "Țărancă", ulei pe pânză aflat în colecțiile Muzeului Național de Artă al României din București. Verussi a executat și pictura murală interioară a Bisericii „Sfântul Gheorghe” - Eternitate din Iași.
Petru Verussi () [Corola-website/Science/331836_a_333165]
-
imperiale ruse și de femeile nobile de la curtea imperială. Aceste „cocoșnicuri” au fost inspirate în aceeași măsură de moda renascentistă italiană și de arcelet-urile franțuzești, în timp ce cocoșnicurile rusești autentice erau încă purtate de femeile din clasa de mijloc și de țărăncile bogate ale vremii. În această perioadă atât femeile necăsătorite, cât și cele căsătorite purtau modelul folosit în mod tradițional de femeile necăsătorite: ce arăta partea din față a părului și avea un voal translucid care cădea jos în partea din
Cocoșnic () [Corola-website/Science/335831_a_337160]
-
data aceasta este propusă bine cunoscuta Țărăncuță din Rucăr, un ulei pe lemn,evaluată la 25.000 - 45.000 de euro și provenind din colecția istorică ing. Eugen Ștefănescu. Pe verso se află autentificare olografă Jean Al. Steriadi: "Cap de țărancă pictură în ulei pe panou de lemn. Semnat dreapta jos, autentic de N. Grigorescu." Realizat în a doua jumătate a creației artistului, lucrarea păstrează eclerajul folosit de Grigorescu în multe din portretele sale “Prin temă dar și prin subiect pictural
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]