2,322 matches
-
Mendel din Kotsk. Dar cu cine să ajungi la compromis? Cu dușmanii noștri declarați care vor să ne distrugă? Acum comandă-mi un taxi, ca să nu Întârzii, și am să-ți povestesc cum s-a Întâlnit odată Jabotinski În Rusia țaristă cu un ministru de interne antisemit, Plehve. Și știi ce i-a spus Jabotinski? —Era Herzl, tată. Herzl, nu Jabotinski. Ar fi mai bine pentru tine, deșteptul meu, să nu iei numele lui Herzl și Jabotinski În deșert. Descalță-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care, precizăm noi, devenise cunoscut cel puțin cît prin scrierile sale. Istoricului Al. Zub i se relevă excesiva prudență. În volumul acestuia, Mihail Kogălniceanu, o biobibliografie critică, Niculae Gheran e nevoit a înlocui, sub presiunea cenzurii, adnotarea "Protest către Rusia țaristă cu privire la răpirea Basarabiei", cu: "Mesaj către Rusia vecină asupra unor probleme de vie actualitate". La care, panicat, istoricul ieșean declară: Domnule Gheran, mi-ajung anii de închisoare pe care i-am făcut. ștergeți Ťde vie actualitateť". Bunul Ion Bănuță, deși
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
fel încît să nu pară opțiuni viabile pentru est-euro-peni. De exemplu, "revenirea la monarhie" este catalogată drept alternativă "ne-democratică", deși monarhiile în Europa modernă sînt asociate mai mult cu constituțiile democratice și modernizarea, decît cu despotismul de tipul Rusiei țariste, așa cum precizează autorii. Formularea alternativei c) "Cea mai bună soluție este să scăpăm de parlament și de alegeri și să găsim un lider puternic care să poată lua deciziile repede" este atît de nepotrivită, încît doar antidemocrații declarați ar avea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
al istoriei" democratic. Cele mai multe state membre ale Organizației Națiunilor Unite au fost guvernate de o formă oarecare de regim nedemocratic pe aproape întreg parcursul acestui secol, succedîndu-se diferite forme concurente de conducere nedemocratică; de exemplu, regimul comunist a înlocuit guvernarea țaristă în Rusia. În Europa Centrală și de Est, preluarea puterii de către comuniști, după cel de-al doilea război mondial, a introdus un nou tip de regim pe fondul transformării totalitare a societății, în conformitate cu gîndirea marxist-leninistă. Prăbușirea abruptă a comunismului la
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
război civil violent între republicanii extremiști și cei moderați. Armata Republicană Irlandeză și Sinn Fein și-au retras sprijinul pentru Marea Britanie, pentru că Republica Irlanda nu guverna teritoriul întregii insule. Finlanda a devenit democrație prin reacția împotriva stăpînului său imperial, Rusia țaristă. Mișcările politice finlandeze au obținut independența națională în 1906 și au făcut un pas imens de la o formă tradițională de reprezentare, întemeiată pe stări, la un parlament ales prin sufragiu universal. După Revoluția rusă a izbucnit un război civil între
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
dacă și în ce sens comunismul a fost o forță pentru sau împotriva modernizării în sensul occidental (vezi de exemplu Almond și Roselle, 1989; Fairbanks, 1993; Fleron și Hoffmann, 1993). Specialiștii în istoria rusă au accentuat adeseori continuitățile dintre Rusia țaristă prerevoluționară și statul sovietic. Slavofilii s-au pronunțat pentru menținerea valorilor tradiționale, spre a proteja societățile lor de ceea ce considerau a fi practicile degradante sau rele ale societății moderne occidentale, aflate în dezacord cu valorile superioare slave, mai ales cu
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
perioada comunistă, regimul mobiliza oamenii să-și demonstreze sprijinul în mod deschis, dar în interior oamenii îl puteau privi ca pe o povară pe care trebuie să o suporte, așa cum au suportat și alte regimuri străine prusac, habsburgic, otoman sau țarist. În asemenea situație, răbdarea politică poate menține speranța că într-o zi, în viitor, regimul va dispărea (Rose, 1997a). Speranța că regimurile și conducătorii străini vor pleca după generații sau chiar secole concordă cu crearea noilor state-na-țiune în Europa Centrală
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
teritoriu? Și acum Manenheim are statuie în mijlocul Capitalei. Erou național! A luptat cu ei, a încheiat pace, gata, asta e istoria, rusul avea nevoie de teren să nu stea Leningradul prea aproape de graniță... nedreptăți istorice! Finlanda făcuse parte din imperiul țarist... Și când veni Lenin, gata, le-a zis, sînteți liberi... Și cu noi ar fi vrut să reglementeze chestiunea Basarabiei, dar noi, îngîmfați și proști, n-am vrut să ne ducem la masa de tratative, ne-am dus la Paris
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
noastră. Apropierea ruso-germană trebuie prin urmare, să ne găsească deja aliați cu U.R.S.S.” 61. Prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român urmărea ca Uniunea Sovietică să nu mai continue politica de cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Această idee titulesciană nu a obținut acordul unanim al clasei politice
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
semnarea unui document similar între România și Uniunea Sovietică. Am ajuns la concluzia potrivit căreia prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român urmărea ca Uniunea Sovietică să nu mai continue politica de cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Titulescu declara că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
noastră. Apropierea ruso-germană trebuie prin urmare, să ne găsească deja aliați cu U.R.S.S.” 61. Prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român urmărea ca Uniunea Sovietică să nu mai continue politica de cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Această idee titulesciană nu a obținut acordul unanim al clasei politice
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
semnarea unui document similar între România și Uniunea Sovietică. Am ajuns la concluzia potrivit căreia prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român urmărea ca Uniunea Sovietică să nu mai continue politica de cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Titulescu declara că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
se înarma cu un stat propriu a fost resimțită cu atât mai acut în partea central-răsăriteană a continentului european, în care națiunile au fost secole de-a rândul oprimate în "închisorile imperiale ale popoarelor", cum au fost denumite imperiile habsburgic, țarist și otoman. Națiunea română din Ardeal, de pildă, a cunoscut futilitatea petițiilor adresate autorităților imperiale, de la Supplex la Memorandum, în a ameliora condiția socio-politică și economică a comunităților etnice înglobate politic în state multinaționale. Din fondul acestei experiențe istorice a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost mijloace populiste folosite în sistemele totalitare pentru a demoniza grupuri, instigând majoritatea populației împotriva unei minorități care este văzută ca dușman ce conspiră. Primul caz celebru al secolului al XX-lea a fost celebra invenție a serviciilor secrete țariste, Protocoalele înțelepților Sionului, text prezentat ca dovadă că francmasonii și elita evreiască mondială pun la cale cucerirea lumii. Dacă, spre cinstea lui, Nicolae al II-lea nu a acceptat jocul Ohranei, alți lideri, precum Hitler și Stalin, au folosit resursele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cum scria Pan Halippa în articolul-program, procesul de adaptare și creștere ce avea loc în stânga Prutului după Marea Unire și care se desfășura în condiții primejdioase. Redacția se angajează să dezbată un larg evantai de probleme, începând cu analiza stăpânirii țariste, continuând cu înfățișarea sufletului basarabean și a aspirațiilor sale. Sunt privilegiate studiile geografice și etnografice, se urmărește promovarea românismului. Pledoaria pentru statul național unitar era o constantă, iar consolidarea legăturilor cu românii de pretutindeni și realizarea unei politici de bună
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
a Valachiei și a fraților din Transilvania”, ceea ce afectează, spunea recenzorul, Înțelegerea concepției istorice a lui Mihail Kogălniceanu, una integratoare spunea acesta. În fapt, este foarte clar că acest segment de propoziție făcea trimitere directă la pierderea Basarabiei În favoarea Rusiei țariste În 1812. Acest lucru nu putea fi Însă citit În subtext decât de specialiști și, de aceea, revenirea la textul inițial nu părea foarte periculoasă. În cel de-al doilea caz recenzorul considera că trebuia să se reintroducă o notă
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
și neutralitatea Mării Negre și retrocedarea către Moldova a județelor Bolgrad, Cahul și Ismail din sudul Basarabiei” . Ea fusese scoasă Într-o primă fază de la publicare deoarece făcea referire directă la partea sudică a Moldovei de peste Prut, aflată În componența Rusiei țariste și, ulterior, a Uniunii Sovietice. Interesant este faptul că, dacă față de Mihail Kogălniceanu recenzorii erau mai mult decât indulgenți, ba chiar nuanțau interpretările, probabil și În funcție de cerința ideologică a momentului, față de Casa Regală nu se arăta nici cea mai mică
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Române” . Cenzorul sublinia faptul că fostul ministru de externe român făcea afirmația potrivit căreia Într-o serie de orașe și localități din județele Ismail, Bolgrad și Cahul majoritatea populației ar fi formată din lipoveni, bulgari, cazaci, tătari, aduși de administrația țaristă, și care nu ar cunoaște limba română. În aceste condiții, spune cenzorul, Kogălniceanu oferea și o soluție pentru revenirea la situația de dinainte, anume că „acea parte a Basarabiei va fi o posesiune foarte provizorie și că numai prin integrarea
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
concluzii ale istoriografiei contemporane. Într-unul dintre acestea Mihail Kogălniceanu atrăgea atenția asupra importanței strategice pentru România a Basarabiei de la gurile Dunării, sub aspect politic și economic. De asemenea, cenzorul sublinia faptul că același om politic român considera că „trupele țariste, În timpul retragerii lor din sudul Basarabiei, au prefăcut În ruine cetățile lui Ștefan cel Mare de la Chilia și Cetatea Albă” , iar În restul Basarabiei guvernul țarist urmărea prin diverse măsuri „să stingă și cel din urmă cuvânt de limbă română
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
economic. De asemenea, cenzorul sublinia faptul că același om politic român considera că „trupele țariste, În timpul retragerii lor din sudul Basarabiei, au prefăcut În ruine cetățile lui Ștefan cel Mare de la Chilia și Cetatea Albă” , iar În restul Basarabiei guvernul țarist urmărea prin diverse măsuri „să stingă și cel din urmă cuvânt de limbă română” . Interesante sunt concluziile cenzorului față de aceste puncte de vedere și texte ale lui Mihail Kogălniceanu. Nici unul dintre acestea nu era recomandat pentru a fi scos din
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
aproape exclusiv favorabilă volumului. Cenzorul remarcă pe Întreg parcursul documentului elaborat de el că atitudinea lui Mihail Kogălniceanu față de Rusia este ostilă. Acesta semnalează poziția corectă a lui Kogălniceanu În chestiunea reluării celor trei județe din sudul Basarabiei de către Rusia țaristă, după Tratatul de Pace de la Berlin, măsura constituind, În opinia fostului ministru de externe român, „o anulare nedreaptă și abuzivă a hotărârilor Tratatului de la Paris din 1856, o Încălcare a clauzelor convenției româno-ruse de la 4 aprilie 1877, un caz dureros
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
ginților, prin aceste hotărâri nu se ținea seama de drepturile strămoșești ale Principatelor asupra acestor teritorii...” . Vehemența lui Mihail Kogălniceanu era susținută inclusiv de cenzor și atunci când fostul ministru de externe român considera drept „jignitoare, contrare intereselor române” pretențiile Rusiei țariste asupra spațiului basarabean, dar și În momentul În care același Kogălniceanu vorbește În mai multe documente despre anexarea Basarabiei de către Rusia țaristă la 1812 . Aceste documente, considerate, este adevărat, sensibile la momentul editării lor, erau propuse, totuși, pentru a obține
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
inclusiv de cenzor și atunci când fostul ministru de externe român considera drept „jignitoare, contrare intereselor române” pretențiile Rusiei țariste asupra spațiului basarabean, dar și În momentul În care același Kogălniceanu vorbește În mai multe documente despre anexarea Basarabiei de către Rusia țaristă la 1812 . Aceste documente, considerate, este adevărat, sensibile la momentul editării lor, erau propuse, totuși, pentru a obține viza „bun de tipar”. O discuție mai amplă fusese În jurul documentului intitulat „Delta Dunării a aparținut totdeauna Moldovei și aceasta până la cedarea
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Înstrăinarea pământului strămoșesc” prin tratativele de la San Stefano și Berlin. Este vorba, desigur, despre județele Ismail, Cahul și Bograd. În același timp, alte zece documente, spunea cenzorul, vorbesc despre știrile legate de „invazia rusească, apoi despre intrarea efectivă a trupelor țariste În România, neînțelegeri ivite Între armata rusă și cea română, ultimul document, datat 1884, face inventarul pagubelor nerecuperate suferite de România ca urmare a trecerii trupelor rusești prin sudul Basarabiei, Muntenia și Oltenia (circa 18 milioane de lei), nerecunoscute decât
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
texte și accente care Înainte vreme nu puteau vedea lumina tiparului. În anii ’70 Însă, contextul ideologic era de asemenea natură Încât erau permise amprente antirusești și antislave, adiacent fiind aduse În discuție și teritoriile pierdute de România În detrimentul Rusiei țariste și, prin ricoșeu, al Uniunii Sovietice.
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]