897 matches
-
după vreun an m-a chemat la Roma. - Și te-ai dus? Deja în capul meu se derulau cu repeziciune nenumăratele scene de sex pe care le avuseseră. Se lăsa seara, soarele plin de sânge își dădea duhul tras în țeapa antenei de pe Casa Presei Libere. O clipă mi-a sărit în minte ideea că presa nu poate fi liberă într-o clădire copiată după un model sovietic sau coreean. Însă Sabina a reluat, întristată de zbuciumul meu: - Normal că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
un canceros numai piele și oase. Securistele, cel mai adesea, se metamorfozau până la a întruchipa imaginea unei neveste sleită de spălat-gătit, cu un ochi învinețit și fustă cu tivul deșirat. În postcomunism, stilurile își pierduseră limpezimea: puteai oricând să iei țeapă confundând un parlamentar cu un hoț de buzunare, ori un doctor pediatru cu un bișnițar din Piața Sudului. Mi-am trecut și celălalt picior peste pervaz și am rămas în echilibru pe cornișa de ciment. Singurul pericol era ca ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că e de spiță boierească, din neamul Beligrazilor. Îl mai cheamă și Abis-Uican. A scris o carte despre Vlad-Țepeș, pe care îl vede înrudit cu Beligrazii. Orice intelectual din diaspora, dacă nu a scris o carte despre marele trăgător în țeapă, își dorește, cel puțin, să fi scris una. Pentru ei, mare parte din cei rămași în țară pe timpul comunismului ar trebui înțepați - așa de stricați sunt. Noi, cei dinăuntru, îi acuzăm pe cei fugiți că n-au mâncat salam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se vorbește de scoaterea coastei de drac. - Păi nu văd legătura. - Simplu, tinere Michel! Coasta de drac scoasă cu cleștele înseamnă străpungerea himenului, dezvirginarea femeii și introducerea coastei masculine, penisul adică, le pénis, în teaca lui firească, vaginul. Tragerea în țeapă a dușmanilor reprezenta umilirea lor, prin transfer în regim feminin. Anusul era folosit drept vagin. La fel poate fi gândită și întrebarea nostalgică a lui Cioran: la ce bun să părăsești Coasta Boacii? À quoi bon quitter Coasta Boacii? Văzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
zi sunt invadat de europa / oră cu oră pierd betonândumi versurile / înălțând baricade în propriul sânge. Este un volum manifest, în care poetul, ancorat dureros într-o realitate ostilă - atât înainte de ’89, cât și după (întreagă-mi putere a luat țeapă / ba de la ceaușescu ba de la șefii literaturii române / ba de la prieteni ba de la cei ce-mi erau împotrivă) -, își manifestă revolta împotriva a tot ce simte ca nefiresc, dar, în același timp, pare a-și dori o asemenea lume imperfectă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
singur doar cu mine Și nici un dușman dinspre casă nu mai vine, A scos cu frică de subt el Un bot timid și mic, ca de cățel, Și cu instinctul lui obscur A explorat terenul împrejur. Și-abia ciulindu-și țepile pe spate, Pe subt petunii grele de parfum, Atras de noapte și singuratate Și-a căutat încet încet de drum.... S-a mai oprit în măgheran o dată Ca subt îndemnul unei tainice porunci, Apoi a dispărut pe subt poiată.... Și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
turci, ajutați de Basarab, dar pe la Bobotează, «i-am biruit și i am călcat în picioare și pe toți i-am trecut prin ascuțișul sabiei mele». Ștefan a fost fără milă, ca destinul a tăiat, a tăiat, a tras în țeapă, a respins răscumpărarea oricât de mare: «ce au căutat în țara mea săracă, dacă sunt atât de bogați?» Ca să mulțumească lui Dumnezeu, Ștefan cu toți oștenii biruitori postiră trei zile cu pâine și apă, așa cum se legaseră în zilele de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
macarelele, uzinele de mașini unelte, ducă-se cu drag tot, burghezia, proletariatul, pătura intelectuală, ducă-se! Rămân în picioare ruine urâte ca niște dinți stricați, prin care mișună un popor flămând. Într-o curte ca de pușcărie stau trase în țepe de fier patru cadavre violacee. De sus cade o ploaie acidă și iată-le înviind ca să se chinuie și să țipe din nou, răsucindu-se cu mațele pe afară în proțapurile de oțel. Undeva se aude o sirenă și luminile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cazul acela? Mai bine așa, cu semiviață, din semiprofil. Și-apoi mâine dimineață o să poată închide ochii din nou, se va odihni în adâncul pietrei. Numai dacă n-ar trebui să mă uit la nenorocitul ăla de creier tras în țeapă, cum o ia razna în fiecare noapte prin Piața Palatului, oftează Arion. Am auzit că-l mută, spune delfinul. ─ Bine-ar fi să-l trimită la țară, spune Arion. La Măgura, la tabăra de sculptură? ─ Mai știi? ─ Păcat de dealurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
aduși de ape la mal și, dacă nu-i lua nimeni, urma ca mai devreme sau mai târziu să se Întoarcă oamenii de pe Magic, să vadă unde sunt, mergând pe lângă mal, apoi le-ar fi Înfipt la capăt câte o țeapă de fier terminată cu o verigă și i-ar fi tras În larg, ca să facă altă plută din ei. Pe de altă parte, era posibil să nu vină nimeni să-i ia, deoarece câțiva bușteni ar fi costat mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și să chemăm un doctor, spune John. M-a făcut terci pe dinăuntru. — Îmi pare al dracu’ de rău, spune John. Lasă, nu-i nimic. Stă Întins acolo, cu ochii Închiși. — Da’ știu că au vrut să ne tragă o țeapă, spune John. — Prietenii ăia ai tăi. Morgan și Steinfelt. Ai niște prieteni tare de treabă. Zace acolo, și acum și-a deschis ochii. Pe față mai are Încă expresia aia Înfiorătoare de om stors de puteri. Ciudat, ce repede-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de lucru pe Coasta de Azur, la Tokio și Liverpool?! S.LABOU Ți-ar strica puțin mai multă imunitate, mai ales că te văd atins de guturai?! TASE Te-ar deșuruba o condamnare de două luni cu suspendare pentru o țeapă de câteva zeci de miliarde puse la clocit într-o bancă elvețiană? LELLA Dacă toate astea te-ar transforma într-atât încât să te muște propriul câine, atunci sută-n sută căți lipsește și cea mai brumă de brumă de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cu voie bună, creștinii care-au suferit prin Închisorile patriei iar acum strîng mîinile gîzilor Îmi provoacă repulsie. Ba chiar frică, deși sînt o ființă oarecum religioasă. Nu văd Însă de ce religia ar Împiedica trasul popular pe roată sau În țeapă al unor specimene nereușite, aparținînd unui alt regn, se pare animal și Încă insuficient studiat, ce și-au pătat pînă și onoarea de specimen. Audiența ar fi, cum apreciam, colosală. Motivul este cît se poate de clar, banal, cunoscut chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
s-a sfărîmat vertebra cervicală pînă la mărul lui Adam, În varianta antică nici nu se mai povestea, deoarece În amfiteatre intra Întregul oraș ca să se distreze privind cum sunt mîncați de vii oamenii de lei. Încă nu se inventase țeapa, nu doar mai ieftină decît un tigru, dar și cu efecte speciale mai intense, asigurînd emoții pentru cîteva zile, nu minute. Invocarea inventatorului În patria noastră are alte scopuri și pornește de la alte premize. Mai Întîi, Vlad Dracul n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Într-o țară unde problemele, de la cele minuscule la cele imense, s-au rezolvat mereu la o țuică, un mititel, vine unu’ care nu pricepe ce-i compromisul, nu mănîncă mititei și Începe plin de solicitudine să-i tragă-n țeapă pe hoți, adică pe mai toată lumea, lucru nemaivăzut, bagă groaza În populație și, prin intermediul groazei, populația ajunge la adorație, stabilind un record mondial de viteză la 550 de ani legendă. Să vină să-i tragă pe bandiți În țepușă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ieșit din târg. Ai văzut cum îi tremură mâna ovreiului când dă parale? a întrebat Pâcu, așa, fără adresă. Da’ să primească crăițari! Atunci să vezi cum îi strălucesc ochii ca motanului lângă oala cu smântână - l-a pus în țeapă pe ovrei Vasile Hliboceanu. Sporovăind, nici nu și-au dat seama că au ajuns deja departe de târg. Sleaul se întindea spre zare șerpuind ca o curea cât se vedea cu ochii. Fața lui Mitruță Ogaș părea străluminată de un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vîndă la preț redus. Bara din față mi-o demontau noaptea și-n două-trei zile aveam "alta". Aceeași. Cînd au trecut de la Dacia mea la alte mărci, miliția i-a săltat. Au făcut pîrnaie. Mă-ntreb dacă n-au dat țepele astea drept "rezistență" la sistemul comunist. Din bun simț (ca paradox), lăsați-vă biografiile sau biagrafiile așa cum sînt. "Ce mai contează mici furăciuni, ca o bară de Dacia ori un casetofon sovietic, în țara lui Șpagaton, Șpaganciuc, Șpăgăroiu, Șpagea și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o arunc. Am un vraf, ceea ce nu mă fericește. O căpiță de bani slabi nu înseamnă că ești bogat. La fel și cu tipăriturile multe. Cititorul alege cărți cum joacă 6 din 49: la plezneală. Năpădit de texte, după cîteva țepe renunță să mai cumpere. Spectaculoasa creștere post-socialistă a numărului de tiduri e pe măsura tirajelor: editorii le reduc drastic și pe tăcute. De ce n-or fi trecînd onest tirajul în caseta tehnică? O fi sechelă comunistă să specifici numărul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a mai suflat... ― Aoleu! făcu Petre iarăși, mai abătut... Rău ai făcut, Toderiță, că de-acuma... Țăranul se uită la Petre, apoi la ceilalți cu o mirare ce se schimba treptat în indignare și în mânie. Pe fața-i lătăreață, țepile nerase de cine știe când se burzuluiau, ochii mici, înfundați în cap, însîngerați, scânteiau ca doi cărbuni aprinși peste care suflă un vânt năprasnic. Începu să urle ca o fiară scoasă din minți, mișcîndu-se de ici-colo, parcă ar fi călcat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
scobitorile și pâinea. Rămase în picioare până ce Costică se scobi în toate buzunarele, încropind suma cuvenită. — Ce te-oi fi încoțopenind așa, cu mâna întinsă ? îl bombăni Ologu, privind cum își ia monedele de pe masă. Ți-o fi frică de țeapă ? Că plecăm fără să plătim ? Păi, unde să plecăm, șefu’, că de-aici până la ușă facem o juma’ de oră... Mai și ciocănim, boncănim și huruim din bastoane, cârje și toate alea, ca o fanfară damblagită... Dădu din mână a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pro-otomani și de orașele comerciale. Împotriva turcilor, el nu este aproape deloc susținut de către Corvin. Acesta merge pînă la a sprijini un contra-pretendent pentru tronul Țării Românești. Vlad reacționează. În 1460 lansează expediții de represalii împotriva Brașovului și trage în țeapă pe negustori. În 1462, el conduce ostilitățile contra otomanilor și cere sprijinul lui Matei Corvin. Turcii vin pînă la Tîrgoviște, Țara Românească este invadată, dar Vlad Țepeș scapă neprins. Matei Corvin merge pe căi ocolite, este sensibil la atitudinea nobilimii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru Matei Corvin cu Frederic de Habsburg. Anecdotele privind nenorocitele victime ale lui Dracula se înmulțesc. Tiranul este denunțat pentru că ar fi împiedicat libertatea comerțului negustorilor străini, că ar fi confiscat averile acestora și că i-ar fi tras în țeapă. Matei Corvin utilizează tiparul pentru a-și difuza propaganda. Legenda ajunge pînă în Rusia, unde, autorul primei povestiri, scrisă în 1486, ar fi Fedor Kuricyn, ambasadorul țarului Ivan II la Buda între 1482 și 1483, consilierul său în politică externă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Chiuaru) care a ars în desuurile de nailon, carbonizate. Vă mai dau un ultim exemplu: Cazimir Tănase, un actor sătmărean care, la bătrînețe, făcuse cîteva roluri apreciate în film, a murit chiar în timpul reprezentației cu piesa lui Sorescu A treia țeapă. Colegii de scenă au fost siliți să joace pînă la capăt fără nea Cazimir, care a fost luat de Salvare, din culise. Tîrziu, după ce s-au demachiat, au pornit spre morgă să-și ia rămas bun de la colegul de suferință
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe care i-a condus el însuși. După ce s-au întors din luptă, potrivit cronicilor rusești, ,,pe aceia care fuseseră răniți în față i-a făcut cavaleri. Dar pe cei cu răni în spate a ordonat să fie trași în țeapă de jos în sus, spunând: Nu sunteți bărbați, ci femei". Și când porni din nou împotriva turcilor, se adresă armatei sale în felul acesta: Cine se gândește la moarte, să nu vină la mine, ci să rămână pe loc". Iar
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lași și care e conștient că armata sa puțin numeroasă nu are nici o șansă în fața turcilor dacă "grupul său de gherilă" nu luptă cu mare curaj. Povestirile saxone ne înfățișează un Vlad sadic, care se întoarce împotriva nevinovaților, tră-gându-i în țeapă în mod arbitrar, așa cum se pare, potrivit tot cronicilor germane, că ar fi făcut cu populația Sibiului și a altor orașe transilvănene, pe care le-a exterminat, deși acestea îl primiseră și îl adăpostiseră la nevoie. Documentele istorice rusești și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]