1,198 matches
-
eternul său hăis, ho!... Ascuns în maluri dormea Murășul, pe el trosnea de căruțe podul de luntri, pe care-l trecui și eu... De departe se vedeau munții mei natali, uriași bătrâni cu frunțile de piatră spărgând nourii și luminând țepeni, suri și slabi asupra lor. Una câte una se - aprindeau stelele tremurând în nemărginirea albastră a cerului, când mai sus, când mai jos - și luna, balana lor regină, palidă ca o mireasă, trecea ca o secere de argint pin norii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tu știi: de s-or sfârși bolovanii mari și gloanțele, trebuie s-o luăm și noi la picior. Mă dezbrăcai de țundră și înfășurai corpul ce părea mort a lui Ioan. Mă repezii mereu la deal, prin tufișe, pe costișe țepene și pietroase, prin scu [r]suri prunduite de pâraie, peste ape fără punți, până ce-ntr-o culme de deal, în mijlocul unei dumbrăvi de spinișe, zării cuibul unui foc în cari clipeau cei din urmă cărbuni prin cenușa cea sură. Il
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de piatră se coborâră și-ncepură a juca în pivniță, și sub greoaiele lor tălpi de granit urla cerul suteranei... Mai stângaci decât urșii se-nvîrteau țopăind și strigau și se certau... Hopp! hopp, zupp, zupp! Și-și legănau taliile lor țepene, și-și mișcau picioarele lor, și ochii lor de piatră se-nvîrteau uscați și morți în încoifatele lor capete... - Să trăiască Almanzor, striga unul. - Să trăiască, răsunară suteranele... Părea c-o mie de glasuri răspund la esclamarea lui, simțeai că ești
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
prin renunțarea la vițelul de aur, la icoane și alte cîrje ale credinței. Prin tradiție și supunîndu-se acelei divinități, se feresc începînd din acel moment de orice depășire a măsurii în plecăciunea în fața însemnelor puterii. Dacă acest popor are "gîtul țeapăn", după cum zice Biblia, este ca urmare a identificării cu caracterul intransigent al lui Moise și al temerii de a nu fi nedemni în fața lui. Se cuvine să subliniem cîteva concluzii. Într-adevăr, este important să ne amintim că, plecînd pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dea mama-n gât, Cu degetul arătător înmuiat în sare. La sare gâlcile dădeau înapoi, dar și la mălaiul înmuiat Câteodată. Stăteam cu cârpa udă-n jurul gâtului, Parcă eram lord, cum am văzut mai târziu că se purtau englezii Țepeni și cu bărbia-n sus din cauza gulerului cu dantele. „Te lăsară?” „Nu mă lăsară.” „Atunci cască gura mare, Vezi să n-o-nchizi.” „I-o țin eu căscată cu lingura” (Sărea Ionică, galanton). „Nu că parcă mă lăsară”. „Hai că
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în salcâm, Abia te-așteaptă. Mai stai un an, poate se mai întâmplă ceva. - A, nu. Ce să se mai întâmple ?! Am avut noroc, fotograful a luat sacul cu mălai, După aia a băgat capul în fusta aparatului. Eu stăteam țeapăn, parcă așteptam să mă trăznească, eram Dispus la orice, Numai să mă văd la școală. Și spre seară, după ce mai dădusem cu carul o raită Prin târg, opream boii și ne uitam la vitrine, Fotografiile la minut erau aproape gata
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
porțile grele de lemn ghintuit, ca de cetate. Mai era vreme până să vină și ceilalți angajați, care deschideau încăperile întunecoase, cu ferestre înguste, cât să se strecoare prin ele o gură de tun. Din tablourile înalte te priveau bărbați țepeni, cu uitătură severă, și femei împietrite în rochiile grele, strânse pe talie. În anumite ceasuri ale zilei, razele pătrundeau prin ferestre ca niște lame de cuțit, ajungând până în cele mai ferite unghere, și atunci armurile luceau scurt, ca o cremene
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
neclintită în aerul care parcă se destrămase. Petrache abia dacă le dădu binețe celor care veniră să descuie ușile de la încăperile castelului. Erau frumos îmbrăcați, cu uniforme bine călcate, lipsiți de zâmbet, încercând, pe cât se putea, să semene cu chipurile țepene de pe pereți. Se temea să nu se trădeze față de ei, se simțea legat de cavaler printr-o taină despre care știa doar că există. Se strecură, de aceea, prin sălile lungi și coborî treptele în spirală, spre subsolul unde se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fii la-ntâmplare, io-s ăla. Îi ghiorăiră mațele de foame, se încovrigă, semn că fericirea lui întâmplătoare era deplină, și oftă. Mierlă făcu două volte în aer, apoi se așeză drept pe creștetul lui Pârnaie, care ședea cu umerii țepeni, ca o statuie. Sau cel puțin așa îi văzură Puțică, cei cu ochii împăienjeniți de vaporii de aurolac. Trăgeau cu nesaț din punga de plastic ținută strâns, ca nu cumva aburii amețitori să se risipească. Era felul lor de a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Lucică îi mângâia șuvițele lipite cu sudoare de fruntea fier binte. Puțică se apropiară de cădelniță, trăgând cu nesaț din alcoolurile evaporate, dar nările lor tăbăcite de aurolac nu simțeau din vălătucii aceia destul cât să-și amă gească ochii țepeni și creierele înmuiate și nălucitoare. În întuneric, mormanul uriaș putea fi acum orice, povârnișurile se îndreptau, grohotișurile de cioburi colorate, țesăturile destrămate, cartoanele și lemnele putrezite ca de corăbii scufundate căpătau culoarea opacă și grea a zidurilor, vârfurile se arcuiau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de lume. Trenul nu oprea niciodată, așa că nimeni nu cobora și nimeni nu se pregătea să urce. Trăsurile erau totuși pregătite în piațeta din fața gării. Femeile își fluturau batistele și bărbații își vânturau pălăriile. Copiii ședeau în față, frumos îmbrăcați, țepeni ca la recitare, cu buchețele de flori în mână. Mica fanfară a garnizoanei cânta, de fiecare dată, Marșul lui Radetzky. Tamburul-major, agitându-și bastonul, se străduia să atragă atenția asupra fanfarei ale cărei cazne erau acoperite de șuieratul locomotivei. Când
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se stinsese, cerurile bubuiră și catapeteasma templului se frânse în două. Țipătul parcă fără sfârșit al fetei îl dezmetici. Ieși în casa scării, sărind treptele câte două, și dădu în lături ușa de la garsoniera bătrânului. Unchiașul era întins pe pat, țeapăn ca o scândură, cu pieptul încremenit și ochii holbați. Crezu că murise, dar îi auzi dinții clănțănind, ca un stol de grauri bătând în fereastră. Fata, complet goală, îl privea îngrozită de după ușă. Se aplecă, își adună în grabă puținele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în vreme ce Alteța Sa Regală îl învăluie cu o privire caldă, apăsîndu-i scurt mâna, care acum se odihnește pe genunchi, cu podul palmei sale. Adică: "Ai fost minunat!" Simt că la rândul meu se cuvine să fac, să spun ceva. Dar ce? Țeapăn și distins, rămânând la o distanță respectuoasă, îmi înclin trunchiul către urechea dreaptă a principelui și întreb, cu un mic vibrato în voce: "Cînd ați scris paginile acestea?" Sânt foarte mândru de mine, adică de soluția pe care am găsit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să vă trag jos de pe podiumul social." Nu știu dacă a reușit. Poate în mai mare măsură aș reuși eu, în paginile astea, aici, la mine, unde "nu mă vede nimeni". Exact ca atunci când eram copil: afară din casă eram țeapăn, monosilabic și inexpresiv. Seara, după ce mi se făcea baie (să fi avut 3 ani? 4 ani?), ieșeam din cadă, îmi puneam în jurul gâtului blana de vulpe de la mantoul mamei atârnat în cuier ― capul vulpii cu ochii de sticlă și labele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
odaia cu flori, și când soarele-și lua adio, trimițând ultimele seale raze, pentru-a reveni a doua zi, George se închise în odaie și cântă din flaut aria preferată de scumpa lui Marie. A doua zi-l găsi întins țeapăn pe parchet. când [î ]și reluă sensurile, deveni iar nebun; îl mai conduse iarăși în voiaj timp de un an. reviînd, crierii săi începu a se restabili; dar era trist și monoton! Oare un voiaj timp de un an i-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că closetul meu nu-i niciodată înfundat. Cred că oamenii nici nu se gândesc și înfundă în ei tot felul de lucruri, pentru că numai de la un scaun nu se înfundă un closet. Și eu am deseori un scaun mare și țeapăn, pentru că adun scaunul în mine din cauza grijilor pe care mi le face Herrmann. Atunci trebuie să împingi ca lumea cu mătura de closet și să tragi apa de câteva ori. Dar cu siguranță nu trebuie să înfunzi prea multă hîrtie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
hrăni cu razele soarelui și care ar putea fi dejunat fără să se facă întuneric. Tu înfuleci micul animal din cartea de istorie a naturii, eu mă joc în așa fel, până când el nimerește în raza urii mele. Ați rămas țeapăn cu picturile d-voastră și eu vă dedic o pictură cu o pasăre, cu toate astea, eu ți-o dedic ție. EL: Tu ai o evidență. Pe mine nu mă iubește nici măcar unul dintre cei care au motive evidente, pentru că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
singură voce. Tânăra autoritară și emancipată militează pentru scoaterea femeii din conul de umbră al unei societăți ce mai păstra reminiscențe medievale, iar această eliberare nu se poate face decât prin educație: „înzorzonate precum sunt, boite și pestrițe, ori stau țepene ca niște stane de piatră, mute și nesimțitoare, ori, de răspund când le-ntrebi, îți dai cu socoteala c ar fi fost mai bine să tacă.”166 Femeia trebuie să depășească stadiul de obiect estetic, insignifiant și ignorat, și nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
singură voce. Tânăra autoritară și emancipată militează pentru scoaterea femeii din conul de umbră al unei societăți ce mai păstra reminiscențe medievale, iar această eliberare nu se poate face decât prin educație: „înzorzonate precum sunt, boite și pestrițe, ori stau țepene ca niște stane de piatră, mute și nesimțitoare, ori, de răspund când le-ntrebi, îți dai cu socoteala c ar fi fost mai bine să tacă.”166 Femeia trebuie să depășească stadiul de obiect estetic, insignifiant și ignorat, și nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Am să te-acopăr, sol nelegiuit De lubrici ucigași; cînd va fi timpul, Cu blestemat ast scris lovi-voi ochii Ducelui sortit morții. Pentru el e bun De moartea și solia ta să-i spun. GLOUCESTER: Regele e nebun. Ce țeapăn bietu-mi duh, Că mă țin drept și cu clar cuget simt Uriașele-mi dureri! Mai bine-nnebuneam, Și mi-ar fi gîndul despărțit de chin, And woes by wrong imaginations lose The knowledge of themselves. Drum afar off. EDGAR: Give
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
permanent nesigură de ce vede, simte, aude: Toate clipele petrecute cu el sunt acoperite de un cearșaf imens și alb. De atâta lumină, te ustură ochii. M-a învățat că pentru boala norilor, bunăoară, cel mai bun tratament era o fractură țeapănă" (p. 41). Ghipsul este simbolul paraliziei, lipsei de libertate, o traducere a realității preexistente. O realitate în care anchetele și interogatoriile presupun uzitarea oricărei metode, indiferent de duritatea ei, pentru obținerea semnăturii pe depozițiile adesea mincinoase. În afara ficțiunii, recrutarea prin
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
tău drept, legat de al meu Mai scurt cu un lat de mână este Ca brațul tău stâng. Tâmpla ta de argint strâmbă este Asemenea icoanelor vechi, Ieronim, Tâmpla mea cu desene frumoase Strâmbă începe să fie și ea Și țeapănă-n oasele roase. În strategia vizuală a poetei acționează pluriform mirajul, însă nu în direcția sublimităților; aproapele și departele întristează, deopotrivă, atât în Apa morților, în Asemenea ielelor, cât și în alte priveliști. La Sadoveanu, fenomenul reveriei treze era definit
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care înseamnă nu numai sculpturile în piatră, ci și fetișul, săculețul de piele, mumia, vasul de pământ ars, urciorul, ca și tumulii, menhirele, piramidele și toate celelalte „cutii” în care sunt închiși morții. Înlăuntrul lor zac, „aidoma unor statui, corpuri țepene de oameni morți, dure precum obiectele, corpuri conservate sau transformate în stafii”. Veritabile „cutii negre”. „Statuia este o cutie neagră, deschideți-o și veți privi moartea în față.” În această statuie, stelă sau sicriu coborât în mormânt, în acest epitaf
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pe-aici, se dezlănțuie un uragan la celălalt capăt al lumii. E corect? - Mai mult sau mai puțin. Teoria e cunoscută sub numele de Efectul Fluture. Markovic a surâs ușor, Împungându-l pe Faulques cu degetul. Un zâmbet bizar, totuși. Țeapăn, ca și cum nu era al lui. S-a oprit o vreme, Înghețat, dezvelind gaura neagră dintre dinții stricați. - E ciudat că ai vorbit despre el În acel interviu, fiindcă a fost ca o fluturare din aripi. Ostașul n-a știut de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Gheorghiu-Dej făcea cunoscut membrilor Biroului Politic al PMR conținutul notei prin care Legația română de la Washington relata despre intervenția publică a președintelui american și propunea un protest oficial. Dej respingea ideea protestului oficial și propunea În locul acestuia „un articol bătăios/țeapăn” În presă, În care „să demascăm politica lui Truman și trumanilor de a se amesteca În treburile interneă”54. Pentru moment, s-a Întețit campania propagandistică Împotriva imperialismului și s-a continuat campania de represiune Împotriva poporului român. În vara
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]