10,571 matches
-
esențiale pentru evoluția și existența sa. Practic, datorită acestor evoluții, după Mihai Viteazul și Matei Basarab, se constituie un alt tip de boierime pentru care activitatea slujitoresc-ostășească, bazată pe meritocrație, solidaritate de castă și moșie(împreună cu alte activități economice) constituie țesătura care o susține în conducerea vieții social-economice, administrativ-ostășească, și cultural- spirituală necesare țării și societății în toate aspectele și locurile. După eșecul organizării mercenare a armatei de la sfârșitul domniei lui Matei Basarab, în timpul lui Constantin Brâncoveanu se trece la organizarea
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
al unei draperii, tratând-o tot în tonalități calde, dar mult mai închise. Dumitru Ghiață este artistul care a oglindit în opera sa viața țăranului român. După cum se cunoaște foarte bine, țăranca noastră a știut cu măiestrie să îmbine în țesăturile și cusăturile sale, ornamentele geometrice, fitomorfe și zoomorfe. În studiile făcute asupra țăranului român, Dumitru Ghiață a descoperit acest lucru și l-a adaptat propriilor compoziții. Așa că, descoperim astăzi cum pictorul creeează un dialog între plantele ornamentale așezate în vase
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
ornamentele geometrice, fitomorfe și zoomorfe. În studiile făcute asupra țăranului român, Dumitru Ghiață a descoperit acest lucru și l-a adaptat propriilor compoziții. Așa că, descoperim astăzi cum pictorul creeează un dialog între plantele ornamentale așezate în vase de lut și țesăturile tradiționale. Lucrarea ,,Cârciumărese” ilustrează o natură statică formată din două vase de pământ, o carte și un măr, plasate la marginea unei mese. Simplă dar atât de bogată cromatic este lucrarea. Tratată într-o armonie de tonuri calde, impresionează prin
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
nuanțată - de la brun la albastru - căldura sufletească și emoția sa în fața subiectului. Flori specifice toamnei, în vase de lut, cărora le-a alăturat mere roșii, strălucesc prin jocul de lumini și umbre. Totul este înconjurat de frumusețea cromatică a unor țesături populare. Este practic un lait motiv ce apare în opera lui Dumitru Ghiață. Țesătura tradițională apare la acest artist ca un veșmânt de sărbătoare, în care ambalează clipe de viață. Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza și Dumitru Ghiață sunt
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
toamnei, în vase de lut, cărora le-a alăturat mere roșii, strălucesc prin jocul de lumini și umbre. Totul este înconjurat de frumusețea cromatică a unor țesături populare. Este practic un lait motiv ce apare în opera lui Dumitru Ghiață. Țesătura tradițională apare la acest artist ca un veșmânt de sărbătoare, în care ambalează clipe de viață. Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza și Dumitru Ghiață sunt doar câțiva artiști români preocupați și de tematica florală. Închei articolul dorindu-vă, tuturor
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
Turicianu din Săveni, Botoșani, și de Anca Dănilă din aceeași localitate, aduc în spațiul moldav tradiția transilvăneană a vechilor icoane pe glajă, adevărate mostre de virtuozitate artistică, remarcabile atât prin rigurozitatea compozițională, cât și prin simțul deosebit al armoniei cromatice. Țesături și cusături populare, tapiserii și podoabe, plachete decorative și mic mobilier rustic Țesăturile și cusăturile populare ale Eleonorei Lommer din Mănăstirea Humorului, ale Ecaterinei Neamțu din Suceava sau ale Ecaterinei Hapciuc din Păltinoasa, tapiseriile și podoabele din lemn ale Petronelei
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
spațiul moldav tradiția transilvăneană a vechilor icoane pe glajă, adevărate mostre de virtuozitate artistică, remarcabile atât prin rigurozitatea compozițională, cât și prin simțul deosebit al armoniei cromatice. Țesături și cusături populare, tapiserii și podoabe, plachete decorative și mic mobilier rustic Țesăturile și cusăturile populare ale Eleonorei Lommer din Mănăstirea Humorului, ale Ecaterinei Neamțu din Suceava sau ale Ecaterinei Hapciuc din Păltinoasa, tapiseriile și podoabele din lemn ale Petronelei Rusu din Ipotești, sau podoabele din mărgele ale Elenei Gheorghian și ale Iuliei
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
reîntoarcerea la înțelepciune, la lecție, așa cum se obișnuia în pictura europeană la începutul Renașterii, dominată de acea insolubilă confruntare între conștiința critică și existența tragică. A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
cu iz dubitativ faptul că acestă actriță face parte (asemenea islamicei al-Uzză) din categoria zeităților cu chip de om scoborâte direct din taina nesfârșită a Universului în miezul istoriei teatrului românesc cu scopul de a naște o vie și uniformă țesătură de lumină spirituală, acolo unde întunericul stăpânește în mod nestingherit spațiul, timpul, oamenii, tot... Căutând cu pasiune a metamorfoza în vulcanismul deloc îmblânzit de trecerea vremii al ilustrei sale arte ceea ce cu sensibilitate și delicatețe sufletească formula cu ani în
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
anii), cu atât mai mult cu cât creația respectivă este una de ordin iterativ și cu o dinamică impresionantă a dezvoltării ei temporale, repetiția incluzând, de fapt, în structura-i specifică posibilitatea de a modela la nesfârșit nu atât fina țesătură a limbajului dramaturgic însușit, cât, mai ales, bogăția vastei sale semantici carateristice. Scriam în paragraful anterior faptul că TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ este un actor prin excelență stanislavskian al spațiului teatral românesc. Și asta pentru că interpreta compune în permanență din propriile-i
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
diverse obiecte de cult, dar nicăieri n-am văzut-o. Cum altă intrare în biserică nu exista, am continuat să caut posibile ascunzișuri. În fața altarului erau două pupitre pe care erau așezate icoanele, iar picioarele pupitrelor erau acoperite cu o țesătură brodată, lungă de sus până-n podea. Am tras repede de broderia de sub icoana Sfântului Pavel Xeropotamitul, convins că acolo s-a ascuns femeia, dar locul de sub pupitru era gol. M-am îndreptat spre celălalt pupitru, pe care era așezată icoana
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
atinge o temă duce la eclipsarea ei treptată, grație unui efect de întunecare prin contrast. Strălucirea de expresie a comentariului dăunează parabolei comentate, care rămâne stingheră într-un colț al paginii, ca un obiect acoperit de un goblen a cărui țesătură este prea rafinată. Maniera atică a pildelor este întrecută de stilul asianic al volumului, Andrei Pleșu fiind prea subtil pentru niște tîlcuri epice care, înainte de inteligență, cer bobul de muștar al credinței. Numai că Andrei Pleșu are o natură rece
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
în beția unei clipe. Numai cel care poate descifra „sufletul fântânii”, taina ascunsă de oglinda apei, are conștiința revelatorie a efemerului, a faptului că „la noi / Ajunge/Raza / Slută-n pântec,/Strâmbă / -n noi lumina/ Fețele în rânjet;/” Sufletul fântânii) Țesătura textului sensibilizează receptivitatea noastră, predispunând-o la o complexă trăire emoțional-reflexivă, adică la trăirea a ceea ce numim - emoție estetică. Pline de dramatism, sunt versurile de ma jos, poetul simțind acut dureroasa risipere într-o lume a aparențelor , și-atunci „Când
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
ansamblul ei. Mass-media este ca păianjenul care nu are absolut nici o putere asupra acelei insecte care nu se prinde în plasa pe care o țese. Libertatea acesteia este foarte mare însă, din moment ce ea nu vede plasa ce o are o țesătură foarte fină sau nu conștientizează pericolul acelei inefabile țesături, atunci există un risc destul de mare să cadă în plasa păianjenului. Cu cât va prinde mai multe insecte, hrănindu-se cu ele, cu atât își va putea construi o plasă tot
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
absolut nici o putere asupra acelei insecte care nu se prinde în plasa pe care o țese. Libertatea acesteia este foarte mare însă, din moment ce ea nu vede plasa ce o are o țesătură foarte fină sau nu conștientizează pericolul acelei inefabile țesături, atunci există un risc destul de mare să cadă în plasa păianjenului. Cu cât va prinde mai multe insecte, hrănindu-se cu ele, cu atât își va putea construi o plasă tot mai mare. Tot așa se întâmplă și cu mass-media
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
cu model floral, fondul fiind de culoarea cerului senin, iar florile din centrul plăcii în culori naturale. Pe un perete trona o oglindă generoasă, iar pe suporții metalici nichelați, atârnau prosoape mari, albe și pufoase, brodate cu monogramă hotelului pe țesătură. Pe cadă era lipită o bandă de hârtie cu un scris mare în albastru „dezinfectat”. Parcă intrase cei de la Sanepid să deratizeze baia! Era singurul lucru care contrasta luxului și bunului gust. Pe mijlocul camerei trona un imens pat din
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
îi dă înainte cu scenariul sf Antonescu - Băsescu, în loc să vadă, de fapt, scenariul real Ponta - Băsescu. Tare de tot! Încep să cred că eu am semnat pactul de coabitare! „Antonescu a fost trădat!” Cum să nu știe Ponta despre întreaga țesătură, din moment ce a participat la ea? Dar, cine să vadă evidențele? Concluzia e aceeași. Datorită, pentru șobolanii din cauza, echipei Antonescu, Partidul Național Liberal are acum zestrea cea mai mare de primari, consilieri, parlamentari, inclusivi euro, din toate timpurile. Postdecembriste. Antonescu și-
TABLETA DE WEEKEND (67): MAREA DEBARCARE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349842_a_351171]
-
află și o masă cu ziarele în limba română, oglindă vieții românilor canadieni, căci nu putea lipsi de la o astfel de zi însemnată, nici hrană sufletului oferită de publicații. În grupuri care se organizau și se reorganizau că într-o țesătura vie, oameni frumoși, românii noștri, chiar dacă se aflau în baston, zâmbeau cu lumina pe față și cu speranța de mai bine pentru zilele care vor veni, schimbând păreri, făcând cu bucurie cunoștințe noi, schimbând adrese de email, numere de telefoane
ZIUA ROMANIEI LA TORONTO de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344449_a_345778]
-
și frații lui, și de aici senti¬mentul unei responsabilități pentru ceilalți. Ești răspunzător nu doar pentru tine, ci și pentru ceilalți frați ai tăi, cu care te simți legat în unitatea Trupului tainic al lui Iisus Hristos, printr-o țesătură sobornicească, deoarece Sobornicitatea este expresia acestei responsabilități pentru toți și pentru toate. Biserica nu formează numai o unitate în Iisus Hristos, în care nu s-ar afla decât o singură conștiință, conștiința persoanei lui Iisus Hristos, la care ar participa
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
nr. 860 din 09 mai 2013 Toate Articolele Autorului “Ciupagul din Plaiul Cloșani Expoziție de port popular românesc Varvară Magdalena Măneanu Costumulpopular reprezintă un document de viață al unui popor. Pentru cercetarea acestuia se studiază rezultatele săpăturilor arheologice, fragmente de țesături feudale, picturi murale, cronici, însemnările călătorilor străini ș.a. După cum arată Elenă Secoșan, cea mai valoroasă sursă de informare o constituie materialul etnografic păstrat în muzee sau cel care îl mai găsim și azi în teren.( Elenă Secoșan, Portul popular, Arta
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
București(despre care spunea că după finețea materialului și a broderiei ar fi aparținut unei domnite) și Ia românească ( întrucât a mai imortalizat cămașă bulgăreasca și ungureasca). Cunoscutul pictor Henri Matisse, prieten cu Pallady, a colecționat în atelierul său numeroase țesături, rochii, diverse piese de port popular, articole vestimentare, care îl inspirau pentru a reprezenta personajele din picturile sale cât mai realist. Nici costumele populare românești nu l-au lăsat indiferent pe H. Matisse. În mediile din Montparnasse circulă în anii
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
cât se poate de adevărată. La o petrecere boema a artiștilor a fost invitat și sculptorul Constantin Brâncuși, care nu s-a sfiit să vină în vesminte populare românești , foarte mândru de ele. Matisse avea să fie încântat de culorile țesăturilor românești, deosebit de expresive. Ulterior el impresionat și de frumusețea cămășii femeiești din portul popular românesc, i-a dedicat acesteia o lucrare în semn de mare prețuire, intitulată Ia românească. Cămașă,piesa de bază a costumului popular românesc, este din pânză
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
și în iar cele de sărbătoare din bumbac, material care cu timpul a cunoscut o largă utilizare. În Plaiul Cloșani, pânză este simplă , fără vergi și mai consistentă datorită nu numai firului de bumbac mai gros, ci și sistemului de țesătura. După croi, cămașă se încadrează în tipul numit carpatic și are pieptul, mânecile și spatele încrețite în jurul gâtului.( Elenă Secoșan, Portul popular, Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p.87-p.118) Cămașă din prima parte a secolului XX
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
mie. Dar, dacă a pățit ceva?! Hmm, treaba lui.'' Ajunse acasă.Liniștea răsună.Dispăruse în neant vremea când casa răsuna de vocea lui Adrian și de râsetele micuțului Adi.Intră în sufragerie și se așeză pe canapea, o canapea cu țesătura din catifea roșie. Pe masă era albumul cu fotografii de familie. După o mică ezitare, Carmen deschise albumul și privi prima poză.Un băiețel de aproape trei anișori,ținea în mână o minge. Era îmbrăcat într-un costum de marinar
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
după traduceri-n ediții de lux Iar de data asta, situația incendiară își etalează fățiș rezultatele deja scontate: foc mocnind de mult - alături de un pârlit tot mai des friptă Cuvintele cu două înțelesuri, bine plasate, asigură o canava pe care țesătura derapează lesne spre intriga amoroasă. război iminent - vecina mai tânără încurcând ițele Dar nu numai cuvintele polisemantice sînt mînuite cu măiestrie de autoare, expresiile sînt și ele un material verbal la fel de eficace în a realiza opoziții, echivocuri, efecte ironice. În
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]