4,715 matches
-
modelându-și făptura printr-o paletă de o măiestrie artistică desăvârșită. Natura a simțit picătura toamnei și a mustit roade de cea mai mare finețe artistică. Și eu simt că am ajuns o toamnă grea dar nu știu să-mi țes pânza plină de culoare și viață. În tinerețe pânza mi-a alunecat printre degete și verdele ei s-a risipit ca norii după încetarea furtunii. Aș vrea să-mi desăvâresc viața prin culoare. Culoarea a fost mereu picătura ce a
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
îi era înveșmântat în petale de frunze multicolore și mi-am adus aminte de noi. Tu mă chemai să sorb o picătură din curcubeul vieții iar eu acoperam fața acestuia cu o ceață greu de pătruns. Nu am știut să țes căciula albă și m-am rătăcit într-o lume fără formă. Afin: De ce? De ce nu m-ai așteptat? De ce ai plecat fără să întorci capul? De ce nu mi-ai spus adevărul din prima clipă sau măcar în ultimul ceas? De ce
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
burghez are mobilă sculptată, pian, draperii din brocart și tablouri frumos înrămate. Decorul nu se schimbă, suferă doar modificări legate de situația familiei și ulterior de regimul politic. Piesa e o pagină de istorie a României pe fundalul căreia se țes destinele a trei femei. Două sunt vândute de părinți unor bărbați pe care nu-i iubesc, strivindu-li-se personalitatea și dragostea candidă, rămasă neîmplinită. Prima, Ruxandra, își acceptă cu supunere soarta, a doua, Eliza se răzbună ducând o viață
„TREI GENERAŢII” DE LUCIA DEMETRIUS LA TEATRUL ODEON DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362835_a_364164]
-
și alte sisteme de comunicare, care încearcă să înlocuiască definitiv epistolele clasice, pline de istorie și frumusețe“. A rezultat un volum în care cititorul, înainte de a pătrunde în slovele epistolare, este invitat să parcurgă un studiu bine documentat, veritabil portret țesut în cuvinte al Mitropolitului Antonie Plămădeală. O „muncă de migală, însoțită de răbdare și pasiune, întregită de pricepere și știință pe aceeași măsură“, contribuie la restituirea veridică a unei personalități marcante pentru Biserica noastră. Reperele biografice introduc „urcușul lui Antonie
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
Însă bietul cățeluș / Observă chiar cu stupoare / Că și bolul de mâncare / Este plin de ... nonculoare!”( Alb).Poezia copilăriei, poezia purității, poezia suflețelelor celor mai nobile și mai sincere, este adunată cu dragoste în cartea doamnei Stroia “Pastel de borangic” - țesută cu fire nevăzute, toarse de sufletul Domniei Sale și sfințite în lacrima bucuriei de a fi mamă, de a fi dascăl și de-a trăi pentru și prin sensibilitatea copiilor. Îi urăm din toată inima multă inspirație și la cât mai
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
pe care nu l-am stăpânit niciodată. Acolo era pusă o saltea mică pe care putea dormi o singură persoană și mai multe pisici. Pe unul dintre paturi era zestre mătușii așezată frumos până în tavan alcătuită din covoare și coverturi țesute în război, presuri multicolore din coade și perne de puf noi înfățate în fete albe cu colturei. Bucătăria era încăpătoare iar sobă de lut cu plita ocupă un sfert din ea. În fața ei trona mărul cel mare, mărul domnesc . În
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
al lui Radu Gyr s-a mustit în inima sa cu șoapta mirifică a pașilor profetului ce i-a proorocit ardoarea pentru Neamul Dacoromân înflorit în verdele suferinței. Lujeri de zori i-au înmugurit în sufletul său serafic, cântarea divină, țesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa și dorința de a adora frumusețea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de țărână sfântă care a brodat veșnicia Străbunilor pe Marama primei Dimineți
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
așeza pe pat, astfel ca lumina lămpii, atârnată de un cui, să-i cadă pe carte, potrivea fitilul și se rezema de peretele îmbrăcat cu o carpetă înfățișând o fată întinsă pe iarba verde cu o mână sprijinindu-și tâmpla, țesută la război de mamare și cu ochelarii pe nas, dădea foaie după foaie. Din când în când ne citea și nouă spre încântarea mea. Nu suflam, nu răsuflam, aveam toate simțurile încordate ca să nu pierd ceva din prețioasa povestire. Mai
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > DE DRAGUL PRIMĂVERII Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului DE DRAGUL PRIMĂVERII De dragul primăverii am să culeg flori Și vise am să țes în miez de noapte, Pe pleoape zâmbesc timid zori Când speranțe mustesc în șoapte. De dragul primăverii se topesc zapezi Printre gânduri triste viscolite, În ramurile uscate pe alocuri verzi Scrâșnesc cuvinte-n tâmpe dezgolite. De dragul primăverii am să trăiesc În
DE DRAGUL PRIMĂVERII de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363384_a_364713]
-
copil de doisprezece ani împotriva celor ce ar fi dorit să se înfrupte din strugurii copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1] și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe la mijloc pe lățime un zid din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V a. Luasem examenul de absolvire a patru clase. Atunci dădeai
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > AȘTEAPTĂ-MĂ, MEREU MĂ-NTORC LA TINE! Autor: Paula Diana Handra Publicat în: Ediția nr. 1994 din 16 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Așteaptă-mă, mereu mă-ntorc la tine! Așteaptă-mă, căsuța mea frumoasă, Cu îngerii țesând lumină pură Pictând pe roata vremii de mătasă Comori pierdute-n timp, uitate-n zgură... Așteaptă-mă, cu poarta larg deschisă Cu blândul tău surâs înscris în mine Așteaptă-mă cu dragostea promisă Și lasă-mi pașii în plutiri divine
AŞTEAPTĂ-MĂ, MEREU MĂ-NTORC LA TINE! de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362306_a_363635]
-
voi ști ce-i amorul pe al vieții mele drum, Cu o dulce nepăsare azi o simt ca pe-un parfum. Mai târziu sau mai devreme mă va pedepsi odată Dragostea-și va pune-amprenta pe-o ființă adorată. Fericită-mi țes cărarea, mulțumită c-am păstrat Floarea inimii-nflorită și-al meu suflet nepătat. PAULA DIANA HANDRA Referință Bibliografică: MI-A TRECUT DIN POFTA ȘI DORINȚA DE IUBIT / Paula Diana Handra : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1773, Anul V, 08
MI-A TRECUT DIN POFTA ȘI DORINȚA DE IUBIT de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362298_a_363627]
-
lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
îl invită și pe preotul Plutașu să-l onoreze cu prezența familiei sale la această aniversare, totodată să-i binecuvânteze și oile. Așeză sub salcâmul falnic din fața casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
neuitat, Minuni create-n spectre ancestrale, De mâna Celui Viu și-Adevărat. În suflet este cald și este bine, Doresc Preasfinte inima să-Ți dau, Să fac din ea o iesle pentru Tine, Atâta doar Isuse drag, mai vreau. Să țes cu lacrimi albă-nvelitoare, Să Te îmbrac în flori de mărgărint, Când "Leru-i ler" răsună-n înserare, Sa-Ți cânt și eu umilul meu colind: "Ce veste minunat-asear' Maria, În Betleem cu Iosif a intrat, Căuta un loc să nască
LERU-I LER de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362378_a_363707]
-
involuntară. Autorul Marian MALCIU își creează personajele cu mare atenție, având o grijă deosebită în a le evidenția, a le potența rolul și a le trece pe fiecare-n parte prin trăiri și situații deosebite. În jurul fiecărui personaj creat, autorul țese o poveste de viață, cu bune și cu rele. Astfel, personajul principal al romanului, Iustin Dobrescu, un tânăr, dar experimentat geolog cu importante cercetări și, se pare, noi descoperiri în domeniu, nu tocmai pe placul unor persoane importante ale vremii
„TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII” SAU INCURSIUNE REALISTĂ PRINTRE VESTIGII ROMANTICE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362337_a_363666]
-
la pieptul tău. Dacă ar putea steaua aceea, cu imensele aripi ale îngerului copilăriei, să-ți fie mantie. Dacă ar ști să-ți spună ce veșmânt anume să porți. Dacă ne-ar putea avertiza asupra celui pe care-l vom țese mai întâi, cu un avânt febril, cu mare stângăcie probabil, aidoma unui copil încăpățânat ce nu încetează să ardă de dorință până când nu soarbe cu totul cel mai uriaș dintre dulciuri: rotundul lumii. II Dacă steaua aceea ar avea, în
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
linii trasate în afara planului, printr-o înclinație ce-ar însemna să visezi, o, da, în afara visului. III Dacă ai dori să găzduiești steaua aceea, talisman, sculptură în aer, înainte ca ea să dispară, am urzi împreună fire intuitive, și-am țese cu ele imprevizibilul tapițându-ne ochii cu un noian de lumină, dincolo de insomniacul nor negru al discordiei, dincolo de torentele ploii ce alimentează furia însetată a jgheaburilor cu chip de himeră. IV Dacă prin mijlocirea acelei stele, scânteiere în căușul celest
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
că vreau ca să ascult povești,... III. AȘTEAPTĂ-MĂ, MEREU MĂ-NTORC LA TINE!, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1994 din 16 iunie 2016. Așteaptă-mă, mereu mă-ntorc la tine! Așteaptă-mă, căsuța mea frumoasă, Cu îngerii țesând lumină pură Pictând pe roata vremii de mătasă Comori pierdute-n timp, uitate-n zgură... Așteaptă-mă, cu poarta larg deschisă Cu blândul tău surâs înscris în mine Așteaptă-mă cu dragostea promisă Și lasă-mi pașii în plutiri divine
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
timpului mă strânge În vise dragi și în parfum de șoapte... Așteaptă-mă, de-i ploaie sau furtună, De-i soare blând sau ... Citește mai mult Așteaptă-mă, mereu mă-ntorc la tine! Așteaptă-mă, căsuța mea frumoasă,Cu îngerii țesând lumină purăPictând pe roata vremii de mătasăComori pierdute-n timp, uitate-n zgură...Așteaptă-mă, cu poarta larg deschisăCu blândul tău surâs înscris în mineAșteaptă-mă cu dragostea promisăși lasă-mi pașii în plutiri divine.Așteaptă-mă, când umede ecouriDistilă
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
vorbeam despre intențiile mele de a organiza serbări în aer liber. Improvizam o scenă ajutați de părinții noștri, pe locul viran de vis-a-vis de casa părintească. Cortina era făcută din cearceafuri, părțile laterale ale scenei le împodobeam cu diverse cuverturi țesute de mamele noastre în razboaie, în mai multe ițe, frumos colorate, aduceam fiecare scaune de acasă și dădeam adevarate spectacole cu prietenii și colegii mei de joacă în zilele de duminică, după amiază. Veneau părinții noștri și vecinii ca la
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]