996 matches
-
că te țin atent de la primul la ultimul rînd. • Dintre paginile autobiografice, semnalăm continuarea amintirilor lui Ion Vianu din adolescență, în care există și un portret anecdotic al lui Ion Barbu, despre care aflăm că se mîndrea cu originea lui țigănească și se mînia teribil cînd îi era contestată: „ «Îți crăp capul» striga el ridicînd bastonul, la Capșa, asupra lui Lemnaru care-i spunea că era, de fapt «armean, nu țigan, cum te grozăvești». «Am venit aici ca rob, cu cuceritorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
adecvate fiecărei situații și focuri de artificii. Aici se organizează și masa festivă pentru Revelion 2006, costul unui bilet fiind de 170 de lei, care include un bogat meniu și băuturi la discreție, program artistic, manele, dansuri populare bănățene și țigănești, tombolă și foc de artificii. Mai multe informații se obțin la telefon 499 683, 0722712 077 sau la adresa www. maldini. ro. C. Blada Produse de patiserie și cofetărie l Expoziție cu vânzare Ca și în alți ani, în perioada Sărbătorilor
Agenda2005-51-05-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284503_a_285832]
-
romi. Primele mențiuni despre prezența acestora în țările române datează din secolul 14. Țiganii au practicat diverse meserii (fierari, căldărari, aurari, geambași, cân tăreți, vânzători ambulanți), care i-au pus în contact cu populațiile din Moldova și Țara Românească. Cuvintele țigănești din română aparțin mai ales argoului (lovele „bani“, șucar „frumos“) sau argoului și limbajului familiar (baftă, barosan, biștar, gagiu, mișto). Cuvinte engleze Cuvintele de origine engleză ar putea fi abordate în mai multe volume ale colecției „Viața cuvintelor“, dată fiind
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
catolică" etc. La arheologie o dădea prin numismatică sau făcea nepăsător o mărturisire uimitoare: fusese, de pildă, la Cutais, în Armenia, împreună cu familia Krupenscki, tare la curtea țaristă (tot legătură de rudenie). Pe filologi îi speria la nevoie cu limba țigănească, pe care o vorbea ca chivuțele, după care o dădea pe franțuzește. De notat că pentru Hangerliu franceza era, cu oricâte balcanisme, o limbă spontană, pe care își permitea a o întoarce în toate chipurile, maltratînd-o, fără să pară un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o basma din același material pe cap. M-a luat în brațe și, spre disperarea mea și enervarea lui tata, a-nceput să mă pupe cu o înduioșare de mahala, spunîndu-mi mereu, ca o litanie cu un fel de accent țigănesc: Mînca-l-ar mama pe el să-l mănînce! Pui-șoru' mamii! Ce te faci tu fără mama atâtea zile?", și iarăși pupături, așa-ncît am fost ușurat când m-a lăsat jos și m-a dat în grija surorii. Tata m-a pupat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ogoare, cu secerătoarele înamtînd prin lan, apoi niște fabrici... Te uitai, fiindcă tot n-aveai ce face pînă-ncepea filmul. Mama aduse mâncarea. Era mâncare de prune uscate cu orez, tata-i zicea mereu să nu mai facă mîncărun de-astea țigănești, mâncare de gutui, prune cu orez, colarezi... Ăștia erau cea mai rușinoasă mâncare, mama-i spunea mereu lui Mircea să nu spună nimănui că o gătește. Erau de fapt niște cocoloașe de făină plutind într-un lichid gros, lăptos, ca
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ales...". Cu alte cuvinte, el creează o nouă dezinformare, cu scopul de a mări confuzia și a ascunde adevărul asupra celor ce s-au petrecut atunci. Ca ministru de Externe, Adrian N~stase continuă, fără rușine, seria minciunilor, calitate atavica țigăneasca, moștenita pe linia tatălui său și perfecționata prin școlile de partid. Astfel, ca nou ministru de Externe, el declară lui George Stâncă, pentru ziarul "Expres Magazin" (nr. 19, din 1991), ca în funcția pe care o are face politică țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
de atunci. De fapt au fost la bâlciul de Sânt Ilie care ține o zi încheiată și se termină cu împerecherea rudarilor. Cu maica au stat la mânăstirea de la Câmpulung, în timp ce taica, mare logofăt pe atunci, se uita la sărbătorile țigănești. Coborâseră rudarii din toți munții, așezaseră corturile pe valea râului Târgului, și-n sus și-n jos de oraș, și pe dealurile dinspre Nămăești până departe. Așa fac în fiecare an, vin să-și găsească bărbați pentru copile. Le mărită
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se simțea discriminat, te asigur! Iar când se coceau cireșele, bunul meu îmi dădea voie să-i aduc pe toți copiii și mâncam până când simțeam că plesnim... După prima vacanță petrecută la bunici înjuram ungurește și țigănește, maaamă! Știi, înjurăturile țigănești sunt spurcate, cele ungurești sunt foarte lungi și eu folosind judicios cunoștințele obținute, făcusem o combinație, doamne, mama a rămas siderată..., apoi aveam un accent neaoș ardelenesc și dacă mă luai cu ceva prea repede știam să răspund senină: No
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
piept și, haști haști, trage briciul, că sufli pe el puful și-l despici în lung. - Bine-ar fi de n-ar fi lumea strâcată, rămâne Soltana la vechea ei constatare. Acu am ajuns ca cânele țărănesc și ca calul țigănesc. Mai auzit- ați de opincă ? Mie îmi plac, că-s ușoare la mers și cu gurguiul în sus. în pantofii de-au ieșit acu toate baligile le stârnești pe drum. - Și mâncarea al’dată era mâncare, întări cu avânt Gafton
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
moale care-i mai zice și pațachină ; rărunchi, floare broștească ori piciorul cucoșului ; popivnicul, lingura popii sau chiperiul lupului care, de cum dă primăvara, iese din omăt în pădure cu frunza groasă și lucioasă ca ceara ; pur sau aiul șerpelui, usturoi țigănesc ; scaiul ista e măciuca ciobanului, roștofal ; scumpie ; siminichie; spumărița ori stuchitul cucului ; târsoaca sau troscoțelul ; slobonov și turta lupului și sânge de nouă frați. Aista lung și bălos ca un șerpe e burete de bubă, burete pucios, care pute în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu îndoială: prea sânt pletos, prea sânt numai în blugi. Acum nu mi se mai zice în nici un fel. Când ieși din bloc, dacă o iei la stânga, intri în țigănie. Nada Florilor e împărțită strict în două: jumătate românească, jumătate țigănească. De la prima intersecție încolo nu mai sânt decât țigani. Viața lor are loc în aer liber. Toți sânt afară serile. Stau în fund pe treptele blocurilor și vorbesc la nesfârșit. La fiecare scară de bloc câte o țigancă vinde semințe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
singurul indicator de care aceste canale țin seama este audiența. Dar parcă niciodată, în acest ocean de abrutizare și lipsă de umanitate, n-am fost mai impresionat decât privind, de curând, câteva secvențe în care se filma dezmembrarea unei comunități țigănești de la o margine a Bucureștiului. Peisaj industrial dezolant, castele de apă în ruină, scheletul unei hale, mormane de țevi ruginite și robineți. în mijlocul bălăriilor înalte cât un stat de om, o duzină de barăci de fier cu ușile smulse. În
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un geam la altu-n amurg. Droaia de lume în haine pestrițe socializând zgomotos într-o curte a unei ruine, bând din căni de tablă smălțuită și ascultând "manele", muzica sinistră și pătrunzătoare a ghetoului românesc. Am trecut și prin sate țigănești (căci în provinciile românești țiganii au fost "robi ai pămîntului" timp de câteva sute de ani), unde cei bogați - mai ales din jafuri și cerșetorii petrecute în Occident, dar și din arta lăutarilor - și-au înălțat palate-pagode cu multiple acoperișuri
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
din jafuri și cerșetorii petrecute în Occident, dar și din arta lăutarilor - și-au înălțat palate-pagode cu multiple acoperișuri de tablă strălucitoare, în contrast violent cu mizeria și goliciunea majorității. Există azi în București cartiere cu populație aproape în întregime țigănească, Ferentari, Giulești sau Rahova, în care lipsa de șanse, ca și delincventa urcă la dimensiuni catastrofale. Nicăieri cuvântul "ghetou" n-ar putea fi mai adecvat decât în cazul acestor sinistre fundături. Sute de tineri, în tricouri pestrițe și cu părul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
tariful pe ușa lor din hotelul în care primeau mușteriii. Una dintre acestea era Zaraza, și povestea ei m-a emoționat întotdeauna nu prin ciudățenia ei nemaivăzută, cât prin faptul că e adevărată. Zaraza, mai precis Zarada, este un nume țigănesc tradițional. El înseamnă Minunata. Femeia foarte tânără ce își făcuse intrarea, în seara fatală când a început totul, în localul "Vulpea Roșie" de pe Șelari, la brațul unui ins oarecare dintr-un grup vesel era într-adevăr țigancă, avea fața aspră
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
departe. Știți și voi. — Mai bine scrii ceva care să prindă la toată lumea, spuse Desert Rose, evident fericită că se afla În aceeași cameră cu Charlie. O carte despre relații sau una de rețete culinare; poți să o numești „Secrete țigănești străvechi despre frumusețe: De ce sunt toate româncele atât de frumoase și slabe?“. Toată lumea râse. Apoi cei trei Își luară rămas-bun de la Huan Lee Pong și de la soțul ei, se Întoarseră la dubița argintie Închiriată și plecară să-i Întâlnească pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Tony Pavone scoase din buzunarul de la pantaloni portofelul În timp ce șoferul se cambră să primească banii. Dar abea acum realiză de fapt, nu avea decât numai dollars. Făcu un calcul aproximativ, oferind taximetristului o banknotă de douăzeci dollars, făcând mențiunea. „Tocmeală țigănească, plată boierească...!” Șoferul schiță o strâmbătură. „Pentru mine, reprezintă infracțiune dacă manipulez valută. Iar dacă totuși reușesc să merg la bancă,aceasta nu oferă mai mult de paisprezececincisprezece lei pe unitate.” „În cazul acesta schimbă la Bursa Neagră. Am informații
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de afaceri de aici, din bursa neagră, mi-a oferit un preț asemănător. Dacă nu mă Înșel, chiar mai mare...” Bișnițarul se făcu negru de mânie, mult mai negru decât era, debitând unele Înjurături aprige, folosind Întreg arsenalul de cuvinte țigănești, exclamând. „Să n’ai Încredere În orcine domnule, aceștia sunt bișnițari de mâna doua care umblă cu tot felul de șmecherii la derută, de la care te poți aștepta la te miri ce, nenorociții dracului...!!” Îl trase mai În interiorul gangului unde
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mei ce mâncau. Spre stupefacția lui, aceștia mușcau cu o gură deschisă până la urechi dintr-o franzelă lungă de un sfert de metru, ce era burdușită În interior cu te miri ce,Cașaval, șuncă, salam din mai multe categorii, mușhi țigănesc, câteva frunze de salată iar În final, costițâ prăjită la flacără ce emana un miros apetisant de o așa manieră Încât, o femeie Însărcinată putea avorta pe loc dacă nu-i ofereai de poftă o mică mușcătură. Îmi zice: „Tony
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dacă cunosc jocul de șah și cum am răspuns afirmativ, am jucat o partidă pe care am câștigat-o apoi a doua Însușită la fel și observând Încruntarea, mai mult nervositatea și În mod special Înjurăturile ce rivalizau cu cele țigănești,am cedat În favoarea lui. Am mers la el acasă mai mult de două săptămâni, timp În care mă aștepta cu tabla de șah desfăcută iar eu jucând teatru pentru ai-i câștig bunăvoința, pierdeam partidele una după cealaltă,făcându-l
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Este de-a dreptul uimitor și groaznic de supărător că un mare literat ca tine (Cerul mi-e martor că n-o spun În ironie și „Honni soit qui mal y pense”) a putut murdări Într-un hal atât de țigănesc limba noastră „limbă sfîntă” violentând-o și aducând-o Într-o stare jalnică, de cruntă suferință. Dealtfel de te-ar fi auzit cineva, din pură Întîmplare, ar fi rămas consternat câteva clipe, după care revenindu-și din uluială, ar fi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Roșie din cap până-n picioare, dar așa a fost să fie. Galbenul era singura culoare pe care n-o putea suferi. Totul părea să fie împotriva bietei mele prietene. Și ăsta a fost doar începutul. Garoafa a tras oranjul, culoare țigănească, fie vorba-ntre noi, ceea ce ne-a făcut să pufnim în râs. Dar mica sălbatică era încîntată: i se părea culoarea cea mai vie și mai strălucitoare. Cu o voce de parcă și-ar fi clătit gâtul cu gaz (lucru verosimil
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de stângace și împleticite, deveniseră agile și suple, tari ca fildeșul la vârfuri. Totuși melodiile păreau cam fără ritm, curgând, doar note întregi sau chiar note duble, în litanii tărăgănate. Lăutarul, adept al pieselor îndrăcite, al glissandourilor și tremolo-urilor țigănești de cabaret, nu prea putea înghiți ceea ce producea Emil Popescu. Reținu însă un fragment care părea mai închegat și mai melodios și i-l cântă, ca o curiozitate, Profesorului, după închiderea localului. De data asta saxofonistul ciuli urechile, pentru că melodia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Club Pod 16, locație, care-și sprijină zidurile pe malul canalului Bega, Gelu și Oana Rusu, tată și fiică, și-au intercalat paginile de poezie-colaje, de mici momente vesele care să mai rupă din tensiune, respectiv, de cântece și dansuri țigănești, într-un spectacol special pregătit pentru festivalul timișorean. Moștenirea, prezentat în liniștea după-amiezii de duminică, se compune, în esență, din relația copil-părinte, îmbibată și de-o istorie personală, și de-o urmă de nostalgie ancestrală. „Inițiativa de a prezenta un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]