994 matches
-
conferi mister și autoritate profesiei. La noi, el riscă totuși să fie compromis de stereotipul etnic negativ al țiganului; în plus, e concurat de tipul folcloric - tradițional și național - al babei vrăjitoare. E semnificativ că anunțurile nu invocă identitatea etnică țigăneasca; o sugerează cel mult, prin cele cîteva nume mai stranii ale vrăjitoarelor sau ale strămoașelor acestora, sau prin fotografii. Spre deosebire de text, fotografia - acolo unde apare - se bazează tocmai pe conformitatea cu prototipul vrăjitoarei țigănci, în varianta autohtonă (cu băsma, uneori
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
1, ap. 6, județul Hunedoara. 281. Hlavai Iosif, născut la 6 iunie 1973 în localitatea Marghita, județul Bihor, România, fiul lui Hlavai Iuliana, cu domiciliul actual în Cehia, 621 00 Brno, Rencova 13, cu ultimul domiciliu din România în satul Țigăneștii de Cris nr. 95, comuna Brusturi, județul Bihor. 282. Dragan Alexandru, născut la 18 august 1968 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Dragan Alexandru și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3250 Wieselburg, Breiteneicherstr. 3A, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 518 din 8 mai 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149779_a_151108]
-
450 ml lapte proaspăt - 100 g brânză proaspătă de vacă = 400 ml lapte proaspăt - 100 g caș = la fel ca la brânză telemea - 100 g mezeluri = 125 g carne - 100 g specialități din carne (șuncă de Praga, mușchi file, mușchi țigănesc, ceafă, pastramă etc.) = 135 g carne - 100 g alte preparate din carne (tobă, caltaboș, carne prăjită, conservată în grăsime) = 125 g carne - 100 g smântână = 40 g unt - 100 g slănină sărată, costiță = 88 g untură - 100 g slănină crudă
NORME DE IGIENĂ din 18 octombrie 1995 (*actualizate*) privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160856_a_162185]
-
Articolul 1 Se retrage Autorizația de funcționare seria B Nr. 0480 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit PROGRESUL ȚIGĂNEȘTI, cu sediul în com. Țigănești, județul Teleorman, număr de ordine în Registrul comerțului J34/213/1993, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Unirea Alexandria, Valea Urluiului Furculesti, Spicul Orbeasca, Vedea Bragadiru, Dunărea Traian, Progresul Țigănești
HOTĂRÂRE nr. 363 din 26 mai 2004 privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a Cooperativei de credit PROGRESUL ŢIGĂNEŞTI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160460_a_161789]
-
a cooperativelor de credit Unirea Alexandria, Valea Urluiului Furculesti, Spicul Orbeasca, Vedea Bragadiru, Dunărea Traian, Progresul Țigănești, Teleormanul Tatarastii de Jos, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrală, în numele Cooperativei de credit PROGRESUL ȚIGĂNEȘTI a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare a acestei cooperative. În ședința din 19.02.2004 Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorbție a cooperativelor de credit Unirea Alexandria, Valea Urluiului Furculesti, Spicul
HOTĂRÂRE nr. 363 din 26 mai 2004 privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a Cooperativei de credit PROGRESUL ŢIGĂNEŞTI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160460_a_161789]
-
2004 Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorbție a cooperativelor de credit Unirea Alexandria, Valea Urluiului Furculesti, Spicul Orbeasca, Vedea Bragadiru, Dunărea Traian, Progresul Țigănești, Teleormanul Tatarastii de Jos. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit PROGRESUL ȚIGĂNEȘTI este absorbită, întregul său patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Unirea Alexandria. Prin urmare, aceasta urmează a-și înceta activitatea. Articolul 2 Prezenta hotărâre va fi transmisă CREDITCOOP Casa Centrală și va intra în vigoare la data publicării ei
HOTĂRÂRE nr. 363 din 26 mai 2004 privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a Cooperativei de credit PROGRESUL ŢIGĂNEŞTI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160460_a_161789]
-
Bază sportivă 250 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Talpa Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Tătărăștii de Jos Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Tătărăștii de Sus Cheltuieli curente și de capital 140 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Troianul Cheltuieli curente și de capital 120 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Țigănești Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Uda- Clocociov Cheltuieli curente și de capital 130 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Vedea Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Viișoara Cheltuieli curente și de capital 150 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Vitănești Cheltuieli curente și de capital 150 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna
HOTĂRÂRE nr. 1.462 din 6 decembrie 2007 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2007, pentru asigurarea unor cheltuieli curente ��i de capital ale autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
f) 100 g brânză proaspătă de vacă = 400 ml lapte proaspăt; ... g) 100 g caș = la fel ca la brânza telemea; ... h) 100 g mezeluri = 125 g carne; ... i) 100 g specialități din carne (șuncă de Praga, mușchi file, mușchi țigănesc, ceafă, pastramă etc.) = 135 g carne; ... j) 100 g smântână = 40 g unt; ... k) 100 g pâine neagră = 71 g făină; ... l) 100 g pâine semialbă (intermediară) = 73 g făină; ... m) 100 g pâine albă = 76 g făină; ... n) 100
ORDIN nr. 1.563 din 12 septembrie 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202806_a_204135]
-
Articolul 1 (1) Se înființează satul Păcălești prin reorganizarea comunei Drăgănești, județul Bihor. ... (2) În urma reorganizării, comuna Drăgănești are în componență satele: Drăgănești, Belejeni, Grădinari, Livada Beiușului, Mizieș, Păcălești, Păntășești, Șebiș, Talpe și Țigăneștii de Beiuș. ... (3) Reședința comunei Drăgănești rămâne în satul Drăgănești. ... Articolul 2 Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările și completările
LEGE nr. 181 din 13 octombrie 2008 privind înfiinţarea satului Păcăleşti prin reorganizarea comunei Dr��găneşti, judeţul Bihor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203674_a_205003]
-
Aușeu Sate: Aușeu, Cacuciu Vechi, Codrișoru, Gheghie, Groși, Luncșoara Comuna Borod Sate: Borod, Borozel, Cetea, Corniței, ��erani, Valea Mare de Criș Comuna Bratca Sate: Bratca, Beznea, Damiș, Lorău, Ponoară, Valea Crișului Comuna Brusturi Sate: Brusturi, Cuieșd, Loranta, Orvișele, Picleu, Păidești, Țigăneștii de Criș, Varasău Comuna Bulz Sate: Bulz, Munteni, Remeți Comuna Denia Sate: Derna, Dernișoara, Sacalasău, Sacalasău Nou, Tria Comuna Lugașu de Jos Sate: Lugașu de Jos, Lugașu de Sus, Urvind Comuna Măgești Sate: Măgești, Butani, Cacuciu Nou, Dobricionești, Gălășeni, Josani
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Valea de Sus Comuna Criștioru de Jos Sate: Criștioru de Jos, Bâlc, Criștioru de Sus, Poiana, Săliște de Vașcău Comuna Curățele Sate: Curățele, Beiușele, Cresuia, Nimăiești, Pocioveliște Comuna Drăgănești Sate: Drăgănești, Belejeni, Grădinari, Livada Beiușului, Mizieș, Păcălești, Păntășești, Șebiș, Talpe, Țigăneștii de Beiuș Comuna Lazuri de Beiuș Sate: Lazuri de Beiuș, Băleni, Cusuiuș, Hinchiriș Comuna Lunca Sate: Lunca, Briheni, Hotărel, Seghiște, Șuștiu, Sârbești Comuna Pietroasa Sate: Pietroasa, Chișcău, Cociuba Mică, Giulești, Gurani, Moțești, Măgura Comuna Pomezeu Sate: Pomezeu, Coșdeni, Câmpani de
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
la care se face referire în eseu sunt realizate în cadrul proiectului de cercetare SPAȚIALIZAREA ȘI RASIALIZAREA EXCLUZIUNII SOCIALE (<b>http://sparex-ro.eu/</b><b>). </b>Proiectul își propune descrierea și<b> </b>interpretarea fenomenului constituirii sociale și culturale a „ghetourilor țigănești” urbane din România în context european, mai precis a spațiilor rezidențiale marcate de sărăcie acută și stigmatizare rasială în care locuiesc personae<b> </b>(auto)identificate de etnie romă. Proiectul a fost inițiat de Enikő Vincze, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
Antonescu.[1] „Pe noi ne-a urmărit înainte cu un an de zile, în ’41, să ne ducă în Rusia.” (Mihai Istrate, deportat că rom nomad, Poiana Mare, Dolj, decedat) “<i>Așa a dat ordin Antonescu să strângă toată nația țigăneasca. Și ne-a strâns pe toți. N-a rămas niciunul niciunul. Dar ei ne-au păcălit pe noi când ne-au dus: că ne dă, că ne face case, că ne instalează că lumea...dar de unde! Ne-au băgat în
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
of Marshall Ion Antonescu.[1] „Pe noi ne-a urmărit înainte cu un an de zile, în ’41, să ne ducă în Rusia.” (Mihai Istrate, deported aș nomad Romă, deceased) “Așa a dat ordin Antonescu să strângă toată nația țigăneasca. Și ne-a strâns pe toți. N-a rămas niciunul niciunul. Dar ei ne-au păcălit pe noi când ne-au dus: că ne dă, că ne face case, că ne instalează că lumea...dar de unde! Ne-au băgat în
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
că lui i se fac toate voile...” rîsul cel vechi încetază dintr-odată. rîsul cel nou abia se mai aude semn că beata s-a privit destul în oglindă. și e pregătită s-o vadă și alții. marie ia fusta țigănească din sacul de cînepă. o trage peste rochie. își leagă la spate broboada cu franjuri bine lăsată pe frunte. apoi scoate din gard scîndura pe care a desprins-o în noaptea trecută. aleargă ca o sălbăticiune în bătaia puștii și
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
timpului, populația localității a evoluat astfel: Conform datelor finale ale recensământului din 2011, în Cluj-Napoca, majoritatea populației este de etnie română ("81,5%"), existând totodată o importantă comunitate maghiară ("16,4%"). Pe lângă români și maghiari, în oraș locuiesc și comunități țigănești ("1,0%"), germane ("0,18%") și evreiești ("0,05%"). De asemenea, la recensământul din anul 2002, 655 persoane s-au declarat fără religie și 549 atei. În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 50.000 de maghiari. După Târgu Mureș, în orașul Cluj
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
parte dintre ei au fost uciși, au rămas prin alte locuri ori nu sau mai întors. Inprezent această comunitate este preponderent compusă din familii de lăutari, meseriași intelectuali ,oameni de afaceri. În numai câteva decenii, întreg satul a devenit majoritar țigănesc. Primul învățător rom din județul Timiș de după revoluție este din această localiate care se numeste RĂDULESCU DOREL CRISTIAN Schimbarea balanței etnice s-a înregistrat la recensământul din 1992, când, datorită natalității scăzute a românilor și a natalității ridicate a țiganilor
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
fost construite că la cetățile de apărare: înguste în exterior și largi în interior. Deasupra ferestrei din pronaos sunt pictate cuvioasele Paraschiva și Maria, iar în naos Sfinții Pantelimon, Cosma și Trifon. Tradiția spune că în centrul satului, pe Ulița Țigăneasca, pe deal, a mai existat o veche biserică de lemn, mai veche decât cea a boierilor Burnaz, care a fost însă folosită drept combustibil de către autoritățile comuniste din 1950, la cuptorul de topit piatră de văr, pentru a se realiza
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
săparea sondelor la dușurile pentru spălarea nămolului. Debitul izvorului era de 0,14 l/s. Asemenea izvoare se mai află de o parte și de alta a văii la baza versantului sudic al dealului Chiciora, între Valea Chiciora și Valea Țigăneasca. Cercetătorul G. Popa a identificat o linie de izvoare termominerale cu un debit total de 8 l/s. Doctorul E. Cociașu pe baza analizelor chimice efectuate până în anul 1970 arată că apa de la stațiunea din Bala este o apă minerală
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
astăzi se poate vedea. Atelierul Limpertul de Sus în 1754 avea în dotare două cuptoare cu vatră închisă, un furnal cu vatră deschisă. În 1849 a fost modificat să producă bare din oțel, și în 1871 a fost dezafectat. Atelierul țigănesc a funcționat între 1754-1872. Forja de la Tulea care se situa la vest de cătunul Tulea, pe malul pîrîului Govăjdia, în anul 1754 era deja în folosință. Între anii 1848-1849 s-au produs baionete și cazmale militare, în 1872 s-a
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
localității, fiind sub influența zonei Mureșului. La diferite ocazii sunt folosite strigători și cântece la nunți și petreceri, descântece pentru bolnavi, poezii și cântece le sărbători religioase și istorice. Jocurile populare sunt : învârtita iute, înceată și ceardașul maghiar și cel țigănesc, jucat în perechi, jucul femeiesc jucat separat. Colindul de Crăciun: grupuri de băieți și fete intra în curtea gospodarului și colinda la ușă sau la fereastra în seara zilei de 24 Decembrie după care sunt invitați în casă și serviți
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
județul avea o populație de 183.282 de persoane, dintre care 74,4% români, 21,4% maghiari, 2,3% țigani (rromi), 1,2% evrei ș.a. Ca limbă maternă în județ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocși, 14,4% reformați, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici ș.a. Distribuția populației județului pe orașe și plăși era următoarea: În anul 1930
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2,6% germani, 2,4% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
limba maternă, populația județului era alcătuită din 45,9% vorbitori de limbă maghiară (ca limbă maternă), 45,5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a. Populația urbană a județului
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
din 1930 populația județului era de 157.501 locuitori, dintre care 91,8% români, 4,8% evrei, 1,2% țigani, 0,6% germani ș.a. Ca limbă maternă 93,5% au declarat limba română, 3,7% limba idiș, 0,7% limba țigănească, 0,6% limba germană ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 92,9% ortodocși, 4,9% mozaici, 1,0% romano-catolici ș.a. În mediul urban populația era alcătuită din 76,6% români, 19,7% evrei, 1,3% germani
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]