7,853 matches
-
a fost foarte greu să mă crească, pentru faptul că noi nu aveam Încă o casă unde să stăm, bunicii mei de pe tată le-au oferit părințiilor mei două camere. Locuiam Într-un cartier mărginaș din [...], unde erau foarte mulți țigani...”. Pe parcursul povestirii se axează cu preponderență pe evidențierea gradului optim de satisfacere a necesitățiilor primare (mâncare, haine, resurse financiareă: bunica „... Îmi dădea să mănânc tot timpul...”, iar o persoană de gen masculin: „... mă ajuta foarte mult cu bani, haine...”. Menționează
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
superstițioasă... mama și tata... stăteau la două străzi distanță și mama voia să se ducă la teatru și când a plecat, bunica a mers să o conducă până la poartă, și cum era noapte, i-a spus să aibă grijă cu țiganii de pe-acolo, la care mama Îl vede pe tata și Îi spune mama bunicii « Lasă, stai fără griji, că uite mă duc după omul ăla» și dusă a fost după el de 20 și ceva de ani... și asta
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a fost foarte greu să mă crească, pentru faptul că noi nu aveam Încă o casă unde să stăm, bunicii mei de pe tată le-au oferit părințiilor mei două camere. Locuiam Într-un cartier mărginaș din [...], unde erau foarte mulți țigani... Încă mai sunt. Nu aveam cine știe ce condiții,... adică... aveam sobe pentru care trebuiau lemne, se răcea foarte repede În casă, era foarte greu, multă chinuială... Se făcea igrasie pe pereți... În fine, cu timpul ei au Început să se chinuie
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
s au Întâlnit... ei stăteau la două străzi distanță și mama voia să se ducă la teatru și când a pleacat, bunica a mers să o conducă până la poartă, și cum era noapte, i-a spus să aibă grijă cu țiganii de pe acolo, la care mama Îl vede pe tata și Îi spune mama bunicii « Lasă, stai fără griji, că uite mă duc după omul ăla» și dusă a fost dupa el de 20 și ceva de ani. și asta e
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
hotare unde-i rost de-oleacă de petrecere. Să știți că mi-a venit, așa, o vitejie și-un chef, ș-aș pofti să-ntindem masă mare, să-i văd și eu pe toți ai mei mâncând pe săturate. (intră țiganul cu vioara. Vorbește cu accent puternic țigănesc) Ai venit, Pâșpâlică? PÂȘPÂLICĂ (se oprește din cântat): Am, ține-te-ar Dumnezeu, Dănilă, că picoteam și eu, ca omul, sub un copac, și numa' ce-aud pe sus un vâjâit și, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
numai ce-am trecut hotarul la Uituc-Împărat, și iaca... PRICINĂ: Lasă , mi-i povesti altădată. LINGUȘITORUL: Vezi bine, acu' Măria Sa are poftă să fie înveselit. Ia arată ce știi, Măscăriciule. MĂSCĂRICIUL: Numai cât să aduc lădița și să rânduiesc păpușile. Țiganii cu dibla și cu țambalul or zice de după ușă. Aduce cutia cu păpuși, le pregătește.) Gata. Ziceți, bre! (Melodie foarte ritmata, scârțâită de lăutari nu prea pricepuți, dans cam deșuchiat al păpușilor. Sfetnicii aplaudă, Posacul cam cu mâna altuia) PRICINĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
semnaliza. Ce, pizda mă-sii, vor ăștia? Era poliția. Că să treci la patru dimineața, intraseră la bănuieli. S-au uitat prin portbagaj la toate cutiile alea: ce avem, droguri, alcool? P-ormă a luat copiii. Vezi Doamne, știau că țiganii noștri vând copii. Mit frühstück Am ocolit tot lacul Balaton, că Budapesta am zis s-o lăsăm pentru la întoarcere. Pe la trei jumate după-masă, știam că trebuie să ne apropiem de Viena. Prima senzație a fost așa. Se auzea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
care se trăsese sub o streașină, să nu l ude ploaia. În timp ce Costăchel și Petrache își făceau socoteala să plece acasă, primăria s-a umplut de larmă și de pași apăsați. Ce se aude, Petrache? Parcă-i o șatră de țigani. Spunând acestea, Costăchel a pus mâna pe clanța ușii, gata s-o deschidă. În clipa următoare, ușa a fost smulsă și dată de perete. În prag s-au proptit Vrăbioi și Catârcă... Încătărămat cu centură, diagonală și împodobit cu pistol
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
muncit într-o zi. Cine? Daurel, băiete! Daurel! Parastasu’ mamei lui! Dacă tot ai pomenit de Daurel, hai să-ți spun una. Spune, Petrache! Spune! Poate îmi mai trece necazul. Cică un gospodar, neavând de lucru, o botezat copchilul unui țigan. A doua zi, țiganul s-a și prezentat la gospodar: „Cumătre! Împrumută-mi o sută de lei. Deseară ți-i aduc înapoi”. I-a împrumutat omul banii, dar ce era în inima lui numai el știa... Seara, însă, țiganul s-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Cine? Daurel, băiete! Daurel! Parastasu’ mamei lui! Dacă tot ai pomenit de Daurel, hai să-ți spun una. Spune, Petrache! Spune! Poate îmi mai trece necazul. Cică un gospodar, neavând de lucru, o botezat copchilul unui țigan. A doua zi, țiganul s-a și prezentat la gospodar: „Cumătre! Împrumută-mi o sută de lei. Deseară ți-i aduc înapoi”. I-a împrumutat omul banii, dar ce era în inima lui numai el știa... Seara, însă, țiganul s-o prezentat cu banii
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
unui țigan. A doua zi, țiganul s-a și prezentat la gospodar: „Cumătre! Împrumută-mi o sută de lei. Deseară ți-i aduc înapoi”. I-a împrumutat omul banii, dar ce era în inima lui numai el știa... Seara, însă, țiganul s-o prezentat cu banii, după cum o făgăduit. A doua zi, țiganul o venit din nou, cu aceeași rugăminte. Seara, gospodarul avea banii înapoi. A treia zi, la fel... Până într-o zi... „Ascultă, cumătre” - l o luat gospodarul la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Cumătre! Împrumută-mi o sută de lei. Deseară ți-i aduc înapoi”. I-a împrumutat omul banii, dar ce era în inima lui numai el știa... Seara, însă, țiganul s-o prezentat cu banii, după cum o făgăduit. A doua zi, țiganul o venit din nou, cu aceeași rugăminte. Seara, gospodarul avea banii înapoi. A treia zi, la fel... Până într-o zi... „Ascultă, cumătre” - l o luat gospodarul la întrebări. „Pentru ce îmi ceri tu în fiecare dimineață o sută de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
la gară destul de devreme. Mai aveam de așteptat cel puțin o oră. A Început să ningă și să bată vântul. Nu găseam un loc unde să mă adăpostesc. În sala de așteptare erau destui boschetari și cerșetori( nu lipseau nici țiganii). Am preferat să rămân pe peron, undeva În spatele unui chioșc. Eram destul de Îmbrăcată, dar nu suficient. Vântul se făcea simțit până la piele și am Început să dârdâi de frig. Sunt o friguroasă, recunosc, și frigul (ca și canicula) Îmi creează
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
dar trebuie să recunosc că ești un personaj". Mă uit în zare, întotdeauna mi-au plăcut depărtările, întotdeauna mi-a plăcut să fiu mai departe de locul de unde eram, mereu am bătut pasul pe loc, eram umblată în lume ca țiganul din poveștile tatălui meu, o dată la moară și de două ori în târg. Aide era în ultimul an la Facultatea de Agronomie. Era una dintre studentele eminente. Deși mică de statură, părea zveltă, își punea cu iscusință trupul în valoare
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
lecturi atât de temeinice. El și Silvia? Cum s-au întâlnit, cum de s-au căsătorit, iată un mister a cărui dezlegare mi-ar fi și mie de folos. Aici am auzit vorbindu-se despre aborigeni cum vorbim noi despre țiganii noștri. Apropo, azi dimineață, într-o stație de autobuz, o australiancă m-a făcut țigancă când a auzit că sunt din România, și avea aerul că îmi face un compliment". Da, așa suntem considerați noi românii aproape oriunde în lume
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
dimineață, într-o stație de autobuz, o australiancă m-a făcut țigancă când a auzit că sunt din România, și avea aerul că îmi face un compliment". Da, așa suntem considerați noi românii aproape oriunde în lume, un fel de țigani. Acest lucru îl datorăm ungurilor, spune Mihai, ei răspândesc asemenea zvonuri despre noi și o fac foarte eficient". Deja mă aflu pe un teren mlăștinos, mă gândesc, aici s-o fi întânit Silvia cu Mihai, pe terenul naționalismului. "În Australia
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ei răspândesc asemenea zvonuri despre noi și o fac foarte eficient". Deja mă aflu pe un teren mlăștinos, mă gândesc, aici s-o fi întânit Silvia cu Mihai, pe terenul naționalismului. "În Australia aborigenii au parte de același tratament ca țiganii în Europa", spun eu. Nefericirea este că ei nu mai există", continuă Mihai relatările despre aborigeni, relatări aproximative, bazate pe o experiență strict personală, deci una subiectivă. Este bună și asta, mă gândesc, decât nimic... Am cerut Ambasadei române de la
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe tata cum povestește. De-aș avea a mia parte din harul lui! Era în 1927, ne întorceam cu tata de la moară de la Bischiri, începe să povestească tata în timp ce eu trebăluiesc prin casă. La o răscruce, ne întâlnim cu un țigan care locuia la marginea satului, undeva pe lângă șosea. Acesta ducea o sarcină de măturoaie în spate. Era destul de bătrân și de amărât. Tata strigă la el: "Urcă omule în căruță, te duc până mai sus în sat. Țiganul primește bucuros
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cu un țigan care locuia la marginea satului, undeva pe lângă șosea. Acesta ducea o sarcină de măturoaie în spate. Era destul de bătrân și de amărât. Tata strigă la el: "Urcă omule în căruță, te duc până mai sus în sat. Țiganul primește bucuros, mai scapă de povară o vreme. Ca să pară recunoscător, intră în vorbă cu tata. Era înainte de amiază și trăgeau clopotele. Țiganul întreabă: "Pentru cine bat clopotele Ilie?". Tata răspunde: "Pentru împăratul Franț Iosif". Da' ce i s-o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de amărât. Tata strigă la el: "Urcă omule în căruță, te duc până mai sus în sat. Țiganul primește bucuros, mai scapă de povară o vreme. Ca să pară recunoscător, intră în vorbă cu tata. Era înainte de amiază și trăgeau clopotele. Țiganul întreabă: "Pentru cine bat clopotele Ilie?". Tata răspunde: "Pentru împăratul Franț Iosif". Da' ce i s-o întâmplat împăratului?" "O murit". Țiganul se uită la tata, nu-i vine să creadă, și totuși îl întreabă: Da' și împăratul moare?" " Moare
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de povară o vreme. Ca să pară recunoscător, intră în vorbă cu tata. Era înainte de amiază și trăgeau clopotele. Țiganul întreabă: "Pentru cine bat clopotele Ilie?". Tata răspunde: "Pentru împăratul Franț Iosif". Da' ce i s-o întâmplat împăratului?" "O murit". Țiganul se uită la tata, nu-i vine să creadă, și totuși îl întreabă: Da' și împăratul moare?" " Moare, că și el e om", zice tata. Stă țiganul, stă și cugetă și îi vine o idee nemaipomenită. Dacă împăratul e așa
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Pentru împăratul Franț Iosif". Da' ce i s-o întâmplat împăratului?" "O murit". Țiganul se uită la tata, nu-i vine să creadă, și totuși îl întreabă: Da' și împăratul moare?" " Moare, că și el e om", zice tata. Stă țiganul, stă și cugetă și îi vine o idee nemaipomenită. Dacă împăratul e așa mare împărat, de ce nu zidesc oamenii un zid în jurul lui, așa ca o fântână, până la cer, ca moartea să nu ajungă la el?" "Rău l-ai mai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
idee nemaipomenită. Dacă împăratul e așa mare împărat, de ce nu zidesc oamenii un zid în jurul lui, așa ca o fântână, până la cer, ca moartea să nu ajungă la el?" "Rău l-ai mai pedepsi pe bietul împărat", zice tata zâmbind. Țiganul e din ce în ce mai nedumerit. Se pare că e prea complicată lumea împăraților și cea a oamenilor cu avere, se gândește țiganul, de aceea nu este în stare să poarte o vorbă cu miez cu acest om. Îl prețuiește fiindcă de câte ori îl
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
până la cer, ca moartea să nu ajungă la el?" "Rău l-ai mai pedepsi pe bietul împărat", zice tata zâmbind. Țiganul e din ce în ce mai nedumerit. Se pare că e prea complicată lumea împăraților și cea a oamenilor cu avere, se gândește țiganul, de aceea nu este în stare să poarte o vorbă cu miez cu acest om. Îl prețuiește fiindcă de câte ori îl întâlnește prin hotar sau pe ulițele satului îl ia în căruță și îl duce până în vârful dealului, acolo spre ultimele
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de unde poate ușor să se scoboare la vale să-și vândă măturoaiele. De câte ori îl îmbie pe Ilie cu un măturoi, acesta îl ia și îi dă de trei ori prețul pe el. De câte ori îl lua în căruță, de atâtea ori țiganul voia să-i dăruiască un măturoi binefăcătorului său, dar acesta îi spunea cu blândețe: Dar tocmai mi-ai dăruit unul". "Mi-ai dat de trei ori cât face măturoiul", zicea țiganul, cumva bucuros de bani, cumva dorind să-l răsplătească
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]