285,616 matches
-
sau controversatul Burroughs, apreciat pentru "harul cuvântului prin care obscenitatea însăși încetează să fie obscenitate". Nici unul dintre eseurile și articolele acestui fidel "servitor" al cărților care este Maurice Nadeau nu te lasă indiferent. Respectând statutul oarecum "modest" al foiletonului, "cronicarul" ține să se retragă de pe itinerariul său cu aceeași discreție și lipsă de îngâmfare. Am lucrat - scrie el în cele doar câteva rânduri de despărțire, "Pour prendre congé", din final - sub presiunea actualității și în grabă, încercând să fac cât am
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
Național Anticorupție, pentru dare de mită și înșelăciune bancară. JURNALUL NAȚIONAL a titrat dramatic, alb pe negru: "Primul baron PSD arestat" cu explicația: "Vicele PSD Arad, reținut cînd șeful său lăuda curățenia din filială". ADEVĂRUL, EVENIMENTUL ZILEI și ZIUA au ținut și ele ediția deschisă pînă tîrziu pentru a relata cum și de ce a avut loca prima arestare în rîndurile baronilor locali ai partidului de guvernămînt. Prin arestarea lui Medințu, PSD-ul din Arad și-a pierdut vicepreședintele și un sponsor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
a impus cu autoritate în rolurile de pe scenă, pe măsură ce i se făcea remarcată vocea, probabil cea mai amplă, de mai gravă rezonanță, de mai particulară factură și mai plăcută vibrație - și, fără grabă, în lumea creației poetice, dacă este să ținem seama că publica versuri încă de pe băncile liceului, ale Colegiului Național Sfântul Sava, din București, care-și avea revista și cercul său literar, "Ioan Heliade Rădulescu". În minuscula categorie a actorilor care știu să recite versuri, deci să le asculte
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
Pierre Rosenberg, sînteți acum Președinte-Director onorific al muzeului Luvru, după ce ați fost rînd pe rînd conservator general al patrimoniului, șeful departamentului de pictură al acestui muzeu, apoi, timp de opt ani, Președinte-Director al Luvrului. Cum v-ați asumat acest rol, ținînd seama de prestigioasa descendență în care vă situați numeroșii responsabili celebri ai Luvrului, începînd cu Vivant Denon, pe care nu ezitați să îl numiți cel mai mare director al Luvrului, căruia de altfel i-ați dedicat o monografie în 1999
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
de pînă acum nu este suficient de tehnică, de științifică? Mă gîndesc la conservatori pentru că sînt în contact permanent cu operele de artă, cu originalele. Sînt cei mai în măsură să se ocupe și să se pronunțe în legătură cu tot ceea ce ține de atribuire. Pe de altă parte, ei sînt mai "practici", mai "vizuali" decît cercetătorii universitari, care sînt mai înclinați spre teoretizare, spre reflecție speculativă. Pentru conservatori, esențială este noțiunea de "calitate", atît de greu de definit, și totuși capitală pentru
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
neașteptate succese financiare ale firmelor conduse. absolut întotdeauna . de soții. Aceleași soții care până mai ieri se ilustrau exclusiv că pașnice stăpâne ale bucătăriei, ca inoffensive artiste ale fasolei bătute și clătitelor. Convertirea .doamnelor general. la ferocitatea afacerilor de miliarde ține de magia care-a pogorât pe umerii soților amplele stele de generali. CA ADESEORI magia această aduce a trafic de influență și-a nesimțire crasa ne-o demonstrează lista recent publicată a personajelor care-au pus umărul la dărâmarea Bancorex
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
unitară care să vă reprezinte. Toate aceste lucruri să le faceți de dragul și în interesul cititorilor revistei noastre. Vă mulțumim! (Angela Neceaeva Pânzaru, Siberia) * Nu suma tuturor femeilor din lume, ci suma tuturor femeilor din care vin, rudele mele adică. Țin la acest înțeles cu aură de modestie și cu știința precisă a locului pe care-l merit, date fiind limitele de toate felurile, dar și grija omenească de a nu mă distruge inutil în lupte dinainte pierdute. Cât despre îndoiala
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
Nicolae Manolescu EXACT în anul în care se împlinesc șase decenii de la moartea lui E. Lovinescu (15 iulie 1943), d-na Gabriela Omăt încheie ediția Agendelor literare ținute de marele critic cu începere din 1923 (anul cînd se năștea fiica lui, d-na Monica Lovinescu) și pînă cu cinci zile (10 iulie) înainte de a trece în lumea celor drepți. Volumul al șaselea a apărut de curînd la Fundația
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
Pe urmă, după ce am început să vorbesc, nu m-am mai putut opri. - Sunteți, într-adevăr, un causeur formidabil! - Așa se spune! Fapt este că, una din primele amintiri pe care ar fi trebuit să le am, dar n-o țin minte, mi-a fost povestită de tata. El se apleca deasupra căruciorului meu și recita teatral din Arghezi: "Tu nu ești frumusețea spiralelor candide/ În ochi tu nu duci moartea nici perlele lichide..." Eu, auzind acest ton care devenea tot
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
decât cel scontat. - Trebuia, poate, să aleagă o altă poezie. - Altă dată mi-a dăruit un elefant mare, din pluș, de înălțimea unui copil - putea fi călărit. Cu altă ocazie a adus un ied, fragil, care de-abia se putea ține pe picioare și care a devenit imediat un membru al familiei, foarte apreciat mai târziu sub formă de capră, animal inteligent și vesel. Odată a câștigat la tombolă o minge de fotbal pe care mi-a dat-o mie și
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
devenit imediat un membru al familiei, foarte apreciat mai târziu sub formă de capră, animal inteligent și vesel. Odată a câștigat la tombolă o minge de fotbal pe care mi-a dat-o mie și în aceeși zi a dispărut. Țin însă foarte bine minte anumite întâmplări de la Găești - locuiam chiar în clădirea liceului unde tata era director. Școala avea etaj și un coridor lung pe care mergeam cu tricicleta. În curtea mare era clădirea la roșu a viitorului liceu, care
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
se petreceau îndeosebi la cafenea. Dar dacă, de pildă, Lucian Blaga venea în București, îi făcea tatei o vizită. Tata avea o pisică neagră, superbă, care era a lui în sensul că față de el își arăta întreaga tandrețe, pe ceilalți ținându-ne la o oarecare distanță. Aici, în birou, de îndată ce venea un oaspete, pisica venea, se cuibărea în poalele tatei și începea să toarcă. Văzând-o, Blaga a zis: "Parcă-i o Parcă!" Pe urmă, s-a uitat în bibliotecă și
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
admirari nisi Lucian Blaga"; atunci, Blaga a scos și el stiloul și a adăugat: "Accept." Venea foarte des Vladimir Streinu și aveau lungi discuții care deveneau la un moment dat foarte crâncene. Uneori, interveneam și eu, dorind să împac lucrurile. Țin minte că, prin 1946 a venit Camil Petrescu. Mai întâi s-a mirat:" O, ce casă aveți!" Era cu un aparat auditiv mare, cum erau pe atunci și, cum el trecuse deja "pe linie" ( cum se spunea) și trebuia să
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
asumat într-o emisiune a Televiziunii franceze), nici cu cele ale D.T.S.-ului care a înscenat «dispariția» dumneavoastră". Aceste grave acuzații - ele nu ies la lumină pentru prima oară acum - nu i-au împiedicat pe potentații de Dâmbovița să-l țină pe policalificatul domn Tănase la Paris pe banii poporului român. Evident că am cere prea mult ca în astfel de funcții să fie trimiși oameni curați și competenți. Dac-ar fi curați, cum ar mai putea fi controlați?! Iar dacă
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
dedicat de tânărul nostru autor lui Eminescu. Iată acum, câteva versuri din al său Codrule, cu senzația stresantă că ne întoarcem de unde-am plecat: "Printre crenge păsărele/ Cânturi dulci aduc cu ele/ Și-n adâncuri rădăcine/ Cu putere mi te ține" (Pascu Constantin Marius, 19 ani, Pietroșița) * Domnul profesor va fi, sper, de acord cu mine că, în ceea ce vă privește, situația este bună, și va fi și mai bună în timp, dat fiind la vedere caracterul puternic marcat de optimism
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
și în lecturi, și să vă calmați de-a binelea înainte de a vă așeza la masa de scris. Ziceți: "Am senzația că vreau să scriu. Oameni buni, vreau să scriu! Câți nu sunt ca mine? De-aia strig cât mă ține gura: Unde sunteți? De ce nu-mi întindeți mâna? De ce mă lăsați cu ecoul vocii mele? Hei! E cineva aici? Aș vrea un răspuns. Merit oare să mă duc la culcare în seara asta, să visez și să spun mâine dimineață
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
într-un autorcar și ne îndreptam spre gară. La un moment dat a plecat de pe scaunul său de lângă șofer și a venit lângă mine. "Piața Venceslav!" mi-a spus, și am fost mirat cât era de circulată, de centrală. Mai țin minte o statuie - nu știu a cui - dar pe un soclu destul de mare. Când ne-am urcat în tren, s-a apropiat, ne-am dat mâna și mi-a spus că a vorbit cu șoferul să facă un ocol - drumul
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
dacă iubim democrația (scuzați picătura de insolență!), trebuie să amintim și câte o verosimilitate. E falsă zicala că adevărul supără; mai degrabă trezește. Scriitorii de acum probează stări (adesea) asimptotice. Mărturisirile unora sunt exuvii, iar gândul nerostit din jenă îl țin încă sub lacăt. Exceptându-i pe tinerii talentați (și nu-s puțini), vestmintele noi (!) le asigură mai vârstnicilor evidența, nu și credibilitatea. Mai cred că dacă altele ar fi criteriile de judecată în aprecierea travaliului artistic (renunțarea la "dosar", de
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
așeza cum putea, dînd din coate, cu bagajele exagerate, baloturi de mărfuri, coșuri cu găini și chiar porci vii. Aveau cîteva cabine sufocante cu două paturi de cazarmă, mai întotdeauna ocupate de tîrfulițe amărîte care prestau servicii de urgență cît ținea călătoria. Întrucît în ultimul moment n-am găsit nici una liberă și nici n-aveam hamacuri, mama și cu mine am luat cu asalt două scaune de fier de pe culoarul din mijloc și ne-am pregătit să ne petrecem noaptea acolo
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
de august, de William Faulkner, care era pe atunci cel mai fidel dintre demonii mei tutelari. Mama s-a prins de șiragul ei de mătănii ca de un cabestan în stare să scoată un tractor eșuat în nisip sau să țină un avion în aer, și după cum îi era obiceiul, n-a cerut nimic pentru ea, ci prosperitate și viață lungă pentru cei unsprezece orfani ai săi. Rugăciunea ei a ajuns pesemne unde se cuvenea, fiindcă ploaia se domoli cînd am
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
păcatului drept o premisă a absoluțiunii: "Coborîrea în tenebre a lui Orfeu, prefigurare a întenebrării lui Hölderlin, nu e doar o imagine patetică, ci o condiție preliminară a unei arte poetice. Căderea precede înălțarea, transfigurarea presupune desfigurarea". Se cuvine să ținem seama de ceea ce poetul însuși mărturisește cu privire la ascendența sa spirituală catară, adică la acea derivație occidentală a ereziei maniheiste din Evul Mediu, care, propagată de bogomili și în Cîmpia Dunării, cultiva o imagine duală a existenței, dominată concurențial de Bine
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
de menajera sa: «Domnul se teme foarte mult de parfumul prințeselor...» - a adăugat Céleste. Te face să visezi îndelung această frază. Nu teama, nu idiosincrazia astmaticului, nici rușinea celui ce nu se voia surprins în «tricourile sale jegoase...». Toate acestea țin de o tristă realitate. Nu, altceva te face să visezi la groaza scriitorului de o agresiune diafană. Nu tulbura, oare, suavul parfum insinuant, singurul miros de bună mireasmă spirituală pe care, învăluit în fumigațiile din peștera lui, și-l îngăduia
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
unul, cu cele peste douăzeci de cronici scrise până acum despre el (meschin, cum sunt, le-am numărat), cu colaborările jalnice la mai multe Dicționare ale scriitorilor români, cu activitatea catastrofală de la Editura Fundației Culturale Române și cu seminariile lamentabile ținute la Facultatea de Litere. Cum poți crede că l-aș fi putut păcăli vreodată pe dl Lefter, că i-aș fi putut satisface (măcar așa, din greșeală) înaltele exigențe? Adică, dacă G. Călinescu, E. Lovinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Șerban
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
interesați de data când va apărea cartea, au fost ecouri în mai multe publicații, din București și din provincie. O singură umbră în acest peisaj aproape perfect: la Târgul de Carte din noiembrie, întâlnindu-mă cu Nicolae Breban, acesta a ținut să-mi spună (textual): "Ai pierdut prietenia lui Nicolae Breban!". Culmea e că eu îl prețuiesc foarte mult, ca prozator, și îi datorez angajarea mea, acum aproape 10 ani, pe un post de corector la "Contemporanul - ideea europeană". Dar, pur
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
ceea ce pe cititorul simplu nu îl interesează sub nici o formă. Nu greșea prea tare cine spunea că scriitorii scriu ca să se citească singuri iar criticii ca să se citească între ei. Până la urmă, la ce mai folosește azi critica literară? - Nu țin neapărat să te contrazic, dar eu am o perspectivă diferită, sensibil diferită, asupra a ceea ce se întâmplă azi în câmpul cultural. Nu știu cine spunea că "scriitorii scriu ca să se citească singuri, iar criticii ca să se citească între ei". Poate cineva pe
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]