1,506 matches
-
lupte. Îi puse la picioare brocarturi scumpe, aduse tocmai din Bizanț, albastre ca ochii ei și brodate cu flori de argint. și o rugase prea plecat, cu toată smerenia de care era În stare, să primească o răcliță cu o așchie din Crucea Mântuitorului, pe care o cumpărase de la un cru ciat sărăcit, plătind pentru ea dările pe care le Încasase de la șerbii lui vreme de un an. Dar totul era În zadar. Aversiunea copilei creștea cu aceeași intensitate cu care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Adriatice. Terase de măslini, portocali, agave, palmieri. Oraș în terase, mărginit de cetatea Raguzei, bine păstrată încă și, impunătoare. Populație vioaie, blândă și primitoare. Copiii salută. În piață (poiana) sătenii din împrejurime aduc pe căluții muntenești câte-un braț de așchii și găteje pentru trebuințile orășenilor. Lemnele se vând cu cântarul ca și pâinea. Frumoase clădiri în terase până spre creștetul Măgurii și până la țărmul mării. Marea albastră; insule mici, unele locuite de câțiva pescari. Golfuri blânde. Temperatura încă răcoroasă 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mangan(II), sulfat de potasiu(K2SO4), apă și oxigen. Într-o eprubetă întroduceți 2 mL soluție KMnO4, acidulată cu acid sulfuric diluat, de culoare violet, apoi adăugați apă oxigenată. Acoperiți eprubeta și după un timp apropiați de gura eprubetei o așchie de lemn incandescentă. b) Folosind cleștele de fier, tineți în flacără o panglică de magneziu până aceasta se aprinde. Produsul rezultat îl introduceți apoi într-o eprubetă și apoi adăugați 2 mL apă și 2-3 picături fenolftaleină. Ustensile și reactivi
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
oceanic, proaspăt și ieftin, ai noștri tânjeau după pește de apă dulce. Găsiseră cam la 30 de kilometri un lac, Aculeo, și acolo ne exersam talentele cu câte un fir de nailon cu trei cârlige în capăt, fixat cu o așchie de lemn într-o cutie de conserve în care puneam câteva pietricele. Când cutia începea să "sune", ne repezeam să tragem prada la mal și întotdeauna aveam 1, 2 sau chiar 3 crăpceni agățați. Erau niște pești minunați, cam de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
țară a "distinșilor" oaspeți, bătrânul profesor mă suna ca să reclame neprimirea banilor. Virgil Trofin, pe care l-am cunoscut, parcă era un "nomenclaturist cumsecade", dar despre fiul lui, "om de afaceri", n-aș putea să mă pronunț! Dovadă că uneori așchia n-are nimic de a face cu trunchiul!) Un alt "obiectiv" al nostru pentru momentele libere era Corcovado ("cocoșatul"), stânca înaltă de 710 metri pe care se înalță faimoasa statuie "Cristo Redentor". Statuia, care se observă practic în Rio de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un magician în probleme de preistorie. De câte ori pleca de acasă, în special duminica, folosindu-și bicicleta ca mijloc de deplasare în universul local, soția îl întreba pe domnul Barbu Ionescu dacă dorește să plece din nou pe coclauri, după cioburi, așchii de silex, ori alte obiecte preistorice. Locuitorii Olteniței, văzându-l cu rucsacul în spate, în căutare de vestigii, ale trecutului îndepărtat îl porecliseră ”Ciobarul”. Fiind de profesie contabil, Barbu Ionescu nu-și neglija locul de muncă, dar nu stagna nici
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
au fugit spre malul românesc, ca spre o nădejde, au fost împușcați cu sutele în fiecare zi. De dincolo, din Rusia, fug în România toți acei care nu au o bucățică de pâine, toți acei care nu mai au o așchie de lemn, toți acei care nu se mai pot ruga lui Dumnezeu în biserici, toți acei care nu mai au adăpost, toți acei care s-au săturat de raiul bolșevic. Dacă legăturile diplomatice, între mai toate statele Europei și Rusia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ce economie se obține când fondurile de stat și de comună se epuizează în întreținerea și ajutorarea zadarnică a copiilor părăsiți și delincvenți, a oamenilor neadaptați, nepregătiți, cu sănătatea defectuoasă, lipsiți de tradiție familială și cetățenească, care toți sunt niște așchii ale familiilor părintești dezorganizate. O mai mare economie și un rezultat incomparabil ar urma dacă am adopta politica de combatere a dezorganizării familiilor. Acest deziderat nu micșorează libertatea individuală a femeii. Dimpotrivă, o femeie conștientă de valoarea sa reală va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ne este mereu alături. - Așa-i, părinte dar nu vă supărați dacă vă invit să mergeți în cancelaria mea de impiegat. - Bine, fiule. Așa să fie. Domnul cu noi. și au coborât împreună. În birou, după ce a mai pus câteva așchii de traversă în sobă, nenea Jan a construit din scaune și o ladă care era pe acolo un culcuș pentru preotul sau mai degrabă călugărul sărman care se întâmplase să fie. A mai dat o raită prin stație. Ningea bogat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu sete și nesaț. Mi-a adus ploaia din fața mormântului tatălui vostru, cu povestiri despre viața netrecută a dumnealui (câtă vreme veți trăi nu poate fi considerat mort); sunetul unic al clopotelor sărbătorilor de acolo, lemnele sparte cu sudoare și așchii intrate în palmele bătătorite, primele mâncăruri făcute de mine și lăudate de voi cu bunăvoință. Mi-a adus în ochii pe care abia aștept să-i văd, acum când știu cât de aproape sunt, toată fericirea nebăinuită de mine vreodată
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
în HCl, % max. 0,5 1 1,5 3 Finețe : trece prin sita de 0,3, % min trece prin sita de 0,5 80 100 70 100 100 100 Impurități metalice : fier sub formă de pulbere fier sub formă de așchii 3 lipsa 3 lipsa 3 lipsa 3 lipsa Coloranți străini Nu se admit Determinarea umidității Într-o fiola de cântărire, adusă la masa constantă, se cântăresc 5 g de probă, cu precizie de 0,001g. Se introduce fiola cu proba
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
rom. os (lat. os). Prefixul a inrodus sensul ablativ „relativ la, din, de la”, schimbând totodată aspectul fonetic al cuvântului, astfel clop a devenit șchiop; alb. shqepul „șchiop”, shqepoj „a șchiopăta”; în rusă au apărut forme paralele: klöpa „doagă” și ščepka „surcea, așchie”. 3. Emanație culturală unică a romanității orientale, grecizate și turcite la vremea aceea, Dimitrie Cantemir poseda practic fenomenul lingvistic în variantele greacă, latină, slavă, turcă, arabă etc. pe fondul unei gândiri aristocratice și teologice care l-a împiedicat să vadă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
al treilea component în continuarea primelor două: lit. Žameluks, Žiameluks, Žemeluks, în care ultimul component amintește de rom. a luci: lat. lux „lumină”, irl. lόche „fulger”, vgr. leykos „luminos, strălucitor”, vprus. luckis „bucată de lemn pentru foc”, sl. luč „rază, așchie, surcea”; lit. laũkas „animal cu pată albă în frunte; câmp, arătură, chelie”; vind. rōkás, avest. răočah „lumină” etc. În condițiile în care za ajunsese să însemne „în, din, dedesubt”, -mol „pământ, mormânt”, iar -luks „lumină”, Zamolxis însemna „din (de sub) pământ
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
umbla,/ De toți bulgări să lovia/ Și buștenii că-i bătea./ De toți rugii să ’ncurca/ Și pe nimeni n’auzia./ Nici un foc nu să vedea./ Nici un amânar n’avea,/ Ori vreo dalbă pelinariță,/ Ori vreo mică esculiță,/ Ori vreo așchie de creminiță,/ Ca să-și facă luminiță,/ Să-i mai vie inimiță./ Toată noaptea mi-alerga./ Și când zori să răvărsa,/ El cam în jos apuca./ Cam în jos, cam de la vale,/ Cam despre soare răsare”. Fragmentul citat in extenso conține
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dintr-o concepție la fel de fabuloasă, fiind imaculată: doar privind un flăcău în timp ce era izolată, fecioara dă naștere lui Busuioc și Musuioc , alteori feciorul de împărat o privește cu drag , rămâne grea după ce e atinsă de finul lui Dumnezeu cu o așchie sau miroase o floare minunată. Fecundarea magică a fetei care absoarbe în timpul recluziunii toată puterea de rod a lumii are agenți divini, fie că aceștia au o formă vegetală (frunza, floarea), fie că sunt animați de personaje creștine. De fiecare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pune medicul practician în situații diferite în funcție de momentul în care examinează mâna traumatizată în raport cu timpul scurs de la accident. 1. Imediat după accident, în fața unei plăgi tăiate medicul trebuie să aprecieze: aspectul plăgii poate fi intens poluată cu corpi străini (pământ, așchii, rumeguș, uleiuri minerale, vaselină); marginile plăgii pot fi nete, anfractuoase sau eclatate ca cele din striviri; traiectul și dimensiunile plăgii vor fi apreciate și consemnate în raport cu reperele anatomice (intersecția cu proiecțiile axelor vasculo-nervoase în primul rând și apoi a tendoanelor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
superficial sau, și mai grav, confundată cu simpla toaletă chimică. Nu de puține ori am primit din diverse județe mâini amputate sau devascularizate la care tegumentele au fost suturate (grosier) păstrând pe tranșa de secțiune corpi străini (talaș, iarbă, pitreicele, așchii metalice sau de lemn, cioburi de sticlă etc.). Este regretabil ca dintr-un spital județean un astfel de caz să fie expediat către centrul de replantări fără a i se face o toaletă chimică minimă. Noi preferăm ca toaleta chirurgicală
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
piață și țintă a unor atacuri grosolane prin revistele politice sau literare! Odată cu începutul și mai ales de pe la mijlocul deceniului șase, luptele au devenit tot mai „compacte”, grupuri, uneori chiar și generații întregi se coalizau pentru a mai frânge o așchie din tancul vechi și încă solid al dogmatismului stalinist. În toamna lui ’66 am depus la ESPLA În absența stăpânilor, și Mihail Gafița, redactorul-șef, i-a dat drumul fără să schimbe un cuvânt, zăpăcit probabil de succesul neașteptat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
trimis de Oraș ca să citești vise vechi. O să-ți arate ea ce ai de făcut. — Vise vechi? Ce naiba sunt alea? Paznicul se opri din cioplitul unui obiect mic și rotund care arăta ca un ic sau un cep și strânse așchiile și rumegușul de pe masă. — Visele vechi sunt vise vechi și gata. Du-te la bibliotecă și o să te saturi de ele. Ia-le pe cele care-ți plac și studiază-le cu atenție. Paznicul inspectă obiectul proaspăt făcut, se declară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
folositor. Dar ce mă bucura cel mai mult era că Umbra mai avea încredere în mine. La puțin timp după aceea a venit și Paznicul. Înainte de a intra, s-a șters de transpirație cu prosopul și s-a scuturat de așchii și de rumeguș. S-a prăbușit pur și simplu pe scaun. — Cu ce-ți pot fi de folos? întrebă el. — Am venit să stau de vorba cu Umbra. Se poate? A clătinat din cap de câteva ori în timp ce îndesa tutun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Rezistă și la tun, și la cutremur, și la viscole. Nimic nu le clintește. Paznicul luă de jos o bucată de lemn și începu s-o răzuiască. Cuțitul tăia extraordinar de bine, așa că în scurt timp lemnul se transformă în așchie. — Uită-te bine, zise el, plimbând așchia peste cărămizi. Nu există nici măcar o fisură între ele. Sunt îmbinate perfect. Nu încape nici măcar un fir de păr. A aruncat așchia și a luat cuțitul. I-a plimbat vârful pe suprafața câtorva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și la viscole. Nimic nu le clintește. Paznicul luă de jos o bucată de lemn și începu s-o răzuiască. Cuțitul tăia extraordinar de bine, așa că în scurt timp lemnul se transformă în așchie. — Uită-te bine, zise el, plimbând așchia peste cărămizi. Nu există nici măcar o fisură între ele. Sunt îmbinate perfect. Nu încape nici măcar un fir de păr. A aruncat așchia și a luat cuțitul. I-a plimbat vârful pe suprafața câtorva cărămizi. Zgomotul îmi dădea fiori, dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
extraordinar de bine, așa că în scurt timp lemnul se transformă în așchie. — Uită-te bine, zise el, plimbând așchia peste cărămizi. Nu există nici măcar o fisură între ele. Sunt îmbinate perfect. Nu încape nici măcar un fir de păr. A aruncat așchia și a luat cuțitul. I-a plimbat vârful pe suprafața câtorva cărămizi. Zgomotul îmi dădea fiori, dar nu s-a zgâriat nici măcar o cărămidă. Oricum, nu se vedea nici o urmă. Paznicul a privit atent vârful cuțitului și l-a băgat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
zise bătrânul după câteva clipe de gândire. Oricum nimic din ce ne trebuie nouă. E un loc ce nu ne servește absolut deloc. — Nu locuiește nimeni în pădure? Colonelul ridică ușița sobei și scoase cenușa. Puse apoi pe foc niște așchii și cărbuni. Poate ar fi mai bine să facem focul încă din seara asta, zise el. Lemnele de foc și cărbunii le luăm din pădure. La fel și ciupercile, ceaiul etc. Din acest punct de vedere nu ne putem lipsi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și se dilată după bunul lui plac. Nu mai aveam nici un control asupra lor. Parcă stăteam în fața unei oglinzi contorsionate și încercam să mă mișc puțin câte puțin. M-am ridicat de pe băncuță și am aprins lumina. Am luat niște așchii, le-am aruncat în sobă, am pus niște cărbuni peste ele și am făcut focul. La lumina lămpii și a focului, camera părea mai întunecoasă și mai friguroasă. Mă afundam tot mai mult în beznă. Sau poate pusese stăpânire pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]