1,168 matches
-
El vrea glăsuire, scris „ca-n vorbirile firești”, În sensul cuviinței și al retoricii. Cuviința și retorica sînt două noțiuni care nu merg totdeauna Împreună, cel puțin În epoca În care scrie Anton Pann. CÎnd retorica e prea complicată, cuviința ațipește. Și, văzînd poezia oamenilor Învățați de la 1830, constatăm că firescul (cuviința) nu-i Încă un principiu omologat. În acțiunea lui de a populariza literatura, Pann merge Însă În sensul stilului normal. Chestiunea rămîne Încă deschisă În literatura română din moment ce, la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nimic. Călugărul de la poartă l-a salutat ca de obicei, ceilalți călugări au rămas tăcuți în rugăciunile lor sau în ceea ce aveau de făcut în acele momente, și Tommaso se duse drept în chilia sa, se întinse pe saltea și ațipi. Nici în ziua următoare nu se pomeni de respectiva întâmplare. Un fel de conspirație a tăcerii, se evita subiectul funeraliilor lui Telesio, nici măcar Ponzio nu scotea o vorbă. Ce se întâmpla? Ce se pregătea? Tăcerea se destrămă atunci când Abraham se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
iartă pe nimeni. E vina genovezilor care i-au omorât pe toți evreii, iar bogăția a murit odată cu ei. Nu, e vina sicilienilor care i-au gonit pe evrei din insulă și chiar și din Calabria. Era de-ajuns să ațipească o clipă, că creierul său se și punea în mișcare, continuând derularea amintirilor. Perceptorii imperiali coborau de pe cai în fața ușilor celor sărmani: A căzut grindina trei zile-n șir, și n-a mai rămas nimic, nici de sămânță. Douăsprezece zile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
loc strâmt mocirlos și puturos se fugăreau în jurul și peste trupul lui zi și noapte. Lumina venea de sus, doar o fărâmă ce străbătea în chip clandestin puțin din curte. Nu i se permitea să-și măture excrementele, iar în timp ce ațipea, cineva intra și îl insulta. De data asta se hotărâseră cu adevărat să-l facă să înnebunească, acum începea să simtă vidul în cap și o deșirare a trupului care-l făcea ușor, ușor, lipsit de mâini, de picioare, de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dat să nu fie văzut în condițiile alea mizerabile: barba stufoasă, părul ciufulit îi lăsaseră poate o impresie groaznică, la care se adăuga mai ales putoarea ce domnea în acel loc, chiar dacă acum îl curățau ori de câte ori le pretindea acest lucru. Ațipi, în somn deveni un călător ce bătea la porți pentru a cere de pomană. Tocmai urca o stradă în pantă și plină de pietre la capătul căreia o vrăbiuță se jeluia. Era o stradă nesfârșită, și totuși vrabia nu putea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Când ieși din gară, o iei la dreapta. Se vede și din tren... Poți să numeri amfibiile... Apoi se suci pe călcâie, căutând un scaun pe care s-o poftească. Ea ședea pe jos, ghemuită. Erau strânși unii în alții, ațipeau cu capetele rezemate de umerii celorlalți, ca oile strânse în țarcuri. Atât cât se putea ațipi între două năvăliri cu bocancii și bastoanele de cauciuc. Erau scoși câte opt... „Poate ne împușcă“, spunea unul. „Ne duc la zid și ne
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
amfibiile... Apoi se suci pe călcâie, căutând un scaun pe care s-o poftească. Ea ședea pe jos, ghemuită. Erau strânși unii în alții, ațipeau cu capetele rezemate de umerii celorlalți, ca oile strânse în țarcuri. Atât cât se putea ațipi între două năvăliri cu bocancii și bastoanele de cauciuc. Erau scoși câte opt... „Poate ne împușcă“, spunea unul. „Ne duc la zid și ne împușcă tot câte opt...“ „Nu ne împușcă“, zicea altul, „pe unii i-a dus la spital
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o parte. Bărbatul nu părea stânjenit de refuz, o mângâia pe părul neted și lung. Slabi, cu membrele alungite și carnea subțiată pe oase, păreau două lebede cu gâturile încolăcite. În spate, așezându-se grijuliu mai departe de foc, Faraon ațipise cu capul pe burduful acordeonului. Tresărea din când în când, spaimele vieților trecute în robie îl făceau să se sperie în somn, burduful însoțea dezmorțelile lui cu câte un vaiet prelung. Când s-au schimbat vremurile, am crezut că o să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dreapta, dă-i la stânga, mă rog, ca nebunii, până ce cad amândoi pe câte un scaun gâfâind’’. În cele din urmă, lucrurile se lămuresc. Revenindu-și cât de cât, femeia îi relatează bărbatului că pe la tocă, obosită de spălatul rufelor, a ațipit. În acest răstimp, i s-a arătat în vis Maica Domnului care a îndemnat-o să scobească cu un cuțit sub vatra din tindă; ,,și o să găsești acolo o oală, și ce-o fi în oală, al vostru să fie
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ajutat pe bolnav să se ridice și am văzut că forțele sale se micșorau sensibil. A rămas tăcut și spre ora patru a cerut să se culce din nou. Când a fost aproape de pat, picioarele i s-au înmuiat. A ațipit un pic [...] apoi a survenit o nouă criză. Eram așezat lângă el, cu ochii fixați pe figura sa, ascultând această respirație care întâlnea atâtea obstacole. Impresia pe care am resimțit-o a devenit atât de puternică, că a trebuit să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dar iată și Vapniarca în poezia scrisă de Lebel Moshe: Un vuiet lugubru și aspru / În noapte răsună / Sun t vânturi și geruri ce bat împreună / Internatul lungit pe scândura / Ce pat se numește. / Se zbate, se zbate și nu ațipește / Mintea de gând uri mereu frământată, / Stomacul otrăvit de lintea mâncată / Iarnă gero asă, / Iarnă de război / Roata vieții dată / Înapoi / Răcnet de fiare / spumegă fasciștii / Crepuscul de veacuri / Se arată aurora / Zori de lumină, libertate tuturora! Atitudinea românilor față de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în acest caz este italian iar victima este un român), și nu doar în cazul contrar. Un exemplu îl avem pe 26 septembrie 2009, când un autocar cu numere românești este incendiat la Monte Compatri (Castelli romani), iar șoferul care ațipise în interior suferă arsuri pe 20 % din suprafața corpului. Episodul este clar de sorginte rasistă, mai ales că atacatorii au folosit expresii, în timpul atacului, de tipul "Vă ardem pe toți de vii, câini de români ce sunteți!" sau "Români, plecați
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
într-o nouă dimensiune, infinit mai vastă și tot atât de necunoscută. Dana, care urmărea atentă traseul parcurs, îndreptă privirea spre cele trei persoane din față cu gândul să anunțe intrarea în Ploiești. Observă că pe tatăl ei îl furase somnul. A ațipit, gândi ea. De la mijlocul nopții, când l-a trezit telefonul, a fost permanent într-o continuă activitate. E cam mult pentru vârsta lui, ca apoi să adauge: Să-l lăsăm să se odihnească! Bidaru nu a ajuns în capitală, deși
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
veioza ca să vadă mai bine ceasul de la mână cu care adormise. Era ora șapte și totuși, pentru câteva clipe, fu cuprins de îndoială. Nu știa sigur dacă e seară sau dimineață. Stinse din nou lumina. Ar fi vrut să mai ațipească puțin, pentru a-și aminti la ce se gândea când a adormit atât de profund. După o încercare nereușită, și-a dat seama că nu-și mai amintește nimic și că nici nu mai poate dormi. Ca să se convingă, ridică
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că nu știți ceasul în care vine Domnul vostru (Mc. 13, 35). Dar ne învață ceea ce s-a spus și în parabola despre fecioare. Căci zice că cinci sunt 73 cele înțelepte și cinci, cele nebune. Dar, întârziind Mirele, au ațipit și au dormit toate. Însă la mijlocul nopții s-a făcut strigare: Iată Mirele, ieșiți întru întâmpinarea Lui (Mt. 25, 1 ș.u.). Vezi cum ni se vestește Mirele la mijlocul nopții? Iar ce este strigarea și modul întâmpinării, ne va lămuri
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dealul din spatele spălătoriei, urcând prin pădure o pantă abruptă care ne punea mari probleme la urcat, dar și mai mari la coborâre. Acolo, în vârful dealului fumam în aer liber, admiram peisajul care ni se înfățișa privirii, citeam, sau chiar ațipeam, mângâiați de razele blânde ale soarelui. Când timpul nu era prielnic pentru asemenea evadări în decorul natural mai îndepărtat, foloseam plimbările prin parc, pe malul lacului sau odihna binefăcătoare în insulă, unde meditam și visam cu ochii deschiși. Erau poate
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Vindecarea miraculoasă Peste secole, o combinație între influența străină manifestată la nivelul elitelor și un context geopolitic favorabil a permis unirea țărilor române și afirmarea lor ca putere regională. După veacuri de domnii neaoșe și mai ales fanariote, țările române ațipiseră în lentoarea specific orientală. În răstimp, foarte puține fapte politice și culturale au fost demne să rețină atenția Europei pentru fi consemnate în cronicile vremii. Poate doar bravura lui Mihai Viteazul și erudiția lui Dimitrie Cantemir să se fi remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
rămîne în număr mare pe lista celor mai mari entități economice ale lumii, iar diplomația lor comercială va avea un cuvînt greu de spus. Va apărea însă și fenomenul "cozii inversate": companiile vor sta la coadă și nu clienții. Dacă ațipești, pierzi. Cuvinte-cheie vor fi în continuare: diversitatea, descentralizarea, colaborarea, transparența, flexibilitatea și dinami-citatea. 8) Prea atenți la criza financiară, s-ar pu-tea să ne scape un nou tsunami ce se formează sub ochii noștri, unul tehnologic. Pentru că, în pofida crizei, tehnologia
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vis, nici realitate. Însăși lumea reală nu este decât o iluzie, dar ale cui sunt aceste cuvinte? Ale unei fantome. Sunt cuvintele spectrului lui Kiyotsune, din a doua parte a piesei. În același timp însă, forța viselor rămâne aceeași, intactă: Ațipisem o clipă mi-am văzut dragostea de-atunci mă încred în ceea ce alții vise numesc. Iubita lui Kiyotsune reafirmă astfel puterea visului ca putere de întâmpinare a spectrului. În clipa întâlnirii cu fantoma, uluirea că o vede apărând la căpătâiul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
33); liniștit (23); relaxare (23); pernă (20); noapte (20); vise (17); mult (14); bine (11); dulce (11); adînc (10); oboseală (8); visezi (8); noaptea (7); obosit (6); treaz (6); ușor (6); plăcere (5); sforăi (4); visa (4); a visa (4); ațipi (3); copil (3); culcat (3); lene (3); lenevi (3); în pat (3); plapumă (3); trezi (3); trezire (3); a se odihni (2); calm (2); casă (2); culca (2); dimineața (2); dorință (2); dormitor (2); energie (2); fericire (2); necesitate (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); necesitate (2); odihnește (2); odihnit (2); puțin (2); seara (2); sforăit (2); somn ușor (2); stai (2); strîns (2); timp (2); trezește-te (2); trezirea (2); uitare (2); visare (2); visez (2); visuri (2); absolut; acțiune; adormi; adormit; ager; ațipești; ațipire; ațipit; bucurie; căldură; căsca; club; a se culca; culci; curată; devreme; dimineață; dorința sufletului; nu dormi; dus; evada; familie; favoare; fin; firesc; greu; hiberna; hobby; iepurește; inconștiință; încerca; încîntare; întuneric; jos; lăuntric; leneș; leneveală; a lenevi; cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ca într-o rugăciune budistă și frecați-le până se încălzesc. Reluați poziția normală. Ridicați puțin genunchii, alipiți tălpile și frecați-le între ele până se încălzesc. Reluați poziția normală. Repetați secvența de cinci ori, și s-ar putea să ațipiți. Închideți ochii și lăsați-vă brațele liber de o parte și de alta a corpului. Îndoiți lent degetele, strângându-le în pumn, apoi desfaceți-le tot lent. Frecvența este de un ciclu la 30 de secunde. Concentrați-vă pe această
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
a lucrat în condiții extreme de grele: “vara căldura înăbușitoare făcea să apară, pe haine sau pe piele, o crustă de cristale albe, de sare, de la transpirația care se evapora. Hrana era inconsistentă, iar din cauza țânțarilor abia dacă reușeam să ațipim noaptea. Nu se putea bea decât apă din Dunăre, din care cauză infecția digestivă, dizenteria erau un fenomen curent”.... Cea mai cumplită muncă în lagărul de la Periprava a fost însă recoltatul stufului pentru Combinatul de hârtie și celuloză Chițcani, Brăila
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
familii care priveau în jos, suspinînd. Cînd am coborît și eu privirea... am tresărit o țîră: la picioarele mele era un sicriu. Mi s-a spus că e nelocuit, așa că mi-am mai revenit. Se făcuse 4 și jumătate. Am ațipit. După nici cinci minute, ceva mi-a trecut pe la picioare. Am înghețat mă gîndisem, drept să spun, la un strigoi. Mi s-a explicat că era, dimpotrivă, o găină! (care nu era destinată copîrșeului, ci... oalei din Capitală). M-am
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
face vreo chestie gîfîitoare și interzisă minorilor, c-ar trece la acțiune cum se-ntîmplă de obicei și-ar fi fost bine să le strice șustele, să intre-n dormitorul lor prin surprindere, asta după ce vorbăria lor ar înceta, dar a ațipit. Nici să-i pună ăleia dulceață în papuci, așa cum se-ntîmplase într-un fragment din manual, n-a mai avut timp. Înainte de-a pune capul pe pernă, i-a mai venit o idee. Poate chestiile făcute în seara asta au
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]