3,962 matches
-
Prislopul Tamău, pe suprafețe ceva mai întinse pe versanții sudici și sud- estici ai Vârfurilor Lucaciu și 12 Apostoli. Ariile identificate variază între 0,4- 38 ha, fiind localizate numai în subalpin. În zona Lucaciu și 12 Apostoli, acesta invadează pășunile abandonate. Molidișurile cu zâmbru, atât cât au putut fi diferențiate, ocupă 187,63 ha, în timp ce rariștile cu zâmbru și jneapăn ocupă doar 36,14 ha. Zona superioară a acestui arboret în amestec cu molid se continuă cu exemplare viguroase de zâmbru
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
localizată a presiunii actuale asupra speciilor de lilieci: Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. H Poluare H01 Poluarea apelor de suprafață; H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de platformele industriale abandonate - exploatate Cariera de sulf și depozitele de steril încă exercită o presiune asupra speciilor de lilieci, atât din parc cât și din afara acestuia. Aceasta este reprezentată de poluarea solului, a apelor ce străbat această zonă, cât și a distrugerii
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
măsură afectează și speciile de rozătoare, în special Muscardinus avellanarius, determinând modificarea habitatului speciilor. Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor de mamifere: Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată. E03.02 - Depozitarea deșeurilor industriale Deșeurile abandonate, rezultate în urma activităților de exploatare forestieră, pot determina modificarea structurii solului sau blocarea cursului apei. Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor de mamifere: Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. A04.02.05 - Pășunatul
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
va aplica măsura propusă: de-a lungul traseelor turistice și în zonele platformelor de exploatare a lemnului. Măsura de management nr. 3 H Poluare H01 Poluarea apelor de suprafață H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de platformele industriale abandonate. Prevenirea poluării, prin reglementarea activităților din zona surselor de apă, ce pot avea un potențial impact poluant. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: Pe toată suprafața parcului. Măsuri de management pentru speciile de mamifere, altele decât liliecii
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
acționarii societăților comerciale dizolvate și radiate. Bunurile societății dizolvate de drept în baza art. 1 din legea criticată, care nu au fost valorificate în cadrul procedurii lichidării, trec astfel, în baza legii, în proprietatea statului, fiind considerate, prin lege, bunuri abandonate. ... 8. Se apreciază că societatea comercială se constituie pe baza actului constitutiv, aflându-se în raporturi juridice cu asociații, iar faza lichidării societății implică operațiunile de acoperire/satisfacere a creanțelor creditorilor și repartizarea activului net rămas către asociați, potrivit drepturilor acestora
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
societăților comerciale care nu au intrat în proprietatea altor persoane până la data dizolvării de drept ori în cadrul procedurii lichidării, aplicarea regimului juridic prevăzut de art. 477 din Codul civil din 1864 în privința averilor vacante și a bunurilor abandonate sau fără stăpân. ... 23. Așadar, analizând comparativ prevederile Legii nr. 314/2001 și pe cele ale Legii societăților nr. 31/1990 (respectiv forma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998), valabile pe perioada de aplicare
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, forma anterioară modificării prin Legea nr. 360/2006, care prevedeau că „Bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerțului, în condițiile alin. (5) și (6), se consideră bunuri abandonate“, încalcă prevederile art. 44 din Constituție. Prin decizia menționată, considerentele 32-34, Curtea a reținut că opțiunea legiuitorului de a califica bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice ca fiind bunuri abandonate nu este o măsură necesară atingerii scopului legitim urmărit, respectiv
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
comerțului, în condițiile alin. (5) și (6), se consideră bunuri abandonate“, încalcă prevederile art. 44 din Constituție. Prin decizia menționată, considerentele 32-34, Curtea a reținut că opțiunea legiuitorului de a califica bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice ca fiind bunuri abandonate nu este o măsură necesară atingerii scopului legitim urmărit, respectiv acela de a responsabiliza, disciplina și totodată de a sancționa persoana juridică/societatea comercială pentru nerespectarea dispozițiilor legale care instituiau obligația de preschimbare a certificatului de înmatriculare și a celui de
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
reținut că reglementarea de lege criticată este nejustificată și prin prisma faptului că sancțiunea aplicată persoanei juridice se răsfrânge, implicit, și asupra asociaților societății dizolvate și, ulterior, radiate din registrul comerțului, astfel încât a constatat că atribuirea regimului de bunuri abandonate ca sancțiune pentru lipsa de diligență a persoanei juridice reprezintă o măsură care depășește limitele a ceea ce este necesar pentru atingerea scopului avut în vedere, iar măsura legislativă adoptată de legiuitor nu urmărește un scop legitim, ci pune în
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
proprietatea altor persoane până la data dizolvării de drept ori în cadrul procedurii lichidării, devin aplicabile, după data radierii societăților comerciale, dispozițiile art. 477 din Codul civil din 1864, referitoare la dobândirea de către stat a bunurilor fără stăpân sau abandonate, precum și a celor care provin din moșteniri vacante sau au aparținut persoanelor care mor fără moștenitori. Astfel textul de lege criticat instituie, pe lângă sancțiunea dizolvării de drept și a radierii din oficiu a societății, și o modalitate de
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
părăsirii bunului mobil, iar dacă bunul este imobil, prin înscrierea în cartea funciară, în condițiile legii, a declarației de renunțare. În același sens, un alt act normativ relevant în privința regimului juridic și a modului de dobândire a bunurilor mobile abandonate sau fără stăpân este reprezentat de Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
persoanei juridice radiate. ... 42. În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 382 din 28 mai 2019, precitată, paragraful 26. Prin aceeași decizie, paragrafele 27 și 28, Curtea a reținut, în esență, că regimul juridic de bunuri abandonate conferit bunurilor rămase în patrimoniul persoanei juridice după dizolvarea de drept a acesteia și radierea, din oficiu, din registrul comerțului este, în concepția legiuitorului, consecința pasivității persoanei juridice în îndeplinirea unor obligații ce îi reveneau pe parcursul derulării procedurii prevăzute
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014). ... 45. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține că încadrarea, printr-o lege, a bunurilor rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerțului ca bunuri abandonate sau ca bunuri fără stăpân ori bunuri provenite dintr-o moștenire vacantă și trecerea acestora în proprietatea privată a statului/unităților administrativ-teritoriale impun analizarea de către Curte a modului în care legiuitorul a respectat această condiție de rezonabilitate, întrucât prin efectul
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
ca sancțiune, iar ulterior, ca urmare a pasivității și lipsei de diligență a acesteia, radierea din registrul comerțului. Instanța constituțională reține însă că opțiunea legiuitorului de a califica bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia ca fiind bunuri abandonate sau bunuri fără stăpân nu este o măsură necesară atingerii scopului menționat, ci, dimpotrivă, reprezintă o măsură disproporționată care depășește cadrul constituțional referitor la garantarea dreptului de proprietate privată. Astfel, scopul urmărit de legiuitor putea fi atins prin atribuirea asociaților/acționarilor
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
reprezentării succesorale, bunurile din patrimoniul societății radiate ar fi revenit statului ca bunuri fără stăpân. ... 50. Aceeași destinație ca și moștenirile vacante o au și imobilele cu privire la care s-ar fi renunțat la dreptul de proprietate, fiind bunuri abandonate sau fără stăpân în sensul prevăzut de art. 477 din Codul civil din 1864 [în prezent, art. 562 alin. (2) din noul Cod civil care prevede că „proprietarul poate abandona bunul său mobil sau poate renunța, prin declarație autentică, la
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
fi prezumate, fiind necesară o procedură de verificare a îndeplinirii condițiilor legale cerute ad validitatem. ... 52. În consecință, în mod similar cu cele statuate în decizia anterior menționată, și în prezenta cauză Curtea reține că prin atribuirea regimului de bunuri abandonate sau de bunuri fără stăpân sau provenind din moșteniri vacante acelor bunuri existente în patrimoniul societăților dizolvate de drept conform Legii nr. 314/2001, la data radierii acestora, legiuitorul a instituit o sancțiune juridică pentru lipsa de diligență a persoanei juridice
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
în 30 de zile de la data declarării furtului. ... Articolul 42 Este interzisă circulația pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidență. Articolul 43 Se radiază din oficiu, în termen de 30 de zile de la primirea dispoziției primarului, vehiculul abandonat sau fără stăpân, declarat ca atare, în condițiile legii. Articolul 44 Radierea se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, organului fiscal competent al autorității administrației publice locale. Articolul 45 (1) Radierea vehiculelor
ORDIN nr. 181 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290993]
-
concentreze mai mult pe activitățile pescarilor, acvacultorilor, familiilor lor și pe aspecte privind biodiversitatea. SDL ar trebui să adreseze și aspecte privind instruirea profesională, organizarea producătorilor din sectorul de pescuit și acvacultură și poluarea (deșeuri, unelte de pescuit pierdute sau abandonate). Pe lângă elementele prevăzute de articolul 32 alin. (1) din Regulamentul privind Dispozițiile Comune, SDL vor include analiza și, în cazul identificării nevoii respective, acțiuni privind următoarele aspecte: – necesitățile de instruire profesională și de organizare a producătorilor din pescuit și
GHIDUL SOLICITANTULUI din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290413]
-
15 și 19 ani sunt căsătorite și, anual, aproximativ 10% dintre acestea rămân însărcinate.*26 Una dintre consecințele maternității timpurii este abandonul copiilor, fenomen persistent în România, chiar dacă se înregistrează fluctuații de la un an la altul privind numărul copiilor abandonați. Astfel, în anul 2020, 431 de copii au fost părăsiți în maternități și în alte unități sanitare, în 2021, numărul acestora a scăzut la 388, pentru ca în 2022, în perioada ianuarie-septembrie, numărul lor să ajungă la 276*27. *25 Early
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 30 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290457]
-
permită împădurirea acestor terenuri. Suprafața împădurită a României este situată la un nivel aproximativ de 29% (sub media Uniunii Europene care este de 38%, conform datelor publicate de Eurostat și INS), dar conține și suprafețe importante de terenuri degradate sau abandonate (fânețe, livezi, pășuni, unele dintre acestea fiind parțial împădurite natural). Există așadar un potențial important de a crește suprafața împădurită. Dezvoltarea unui program național suficient finanțat, care să cuprindă achiziționarea de terenuri de către stat și împădurirea acestora poate fi
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Reducerea Potențialelor Impacturi Adverse Asupra Vieții Marine (2008); - De asemenea, există un Ghid pentru minimizarea riscului de lovire a cetaceelor de către nave (2009); - Ghidurile pentru implementarea Anexei V MARPOL (2012) cuprind informații referitoare la uneltele de pescuit pierdute sau abandonate, care reprezintă o presiune pentru populațiile de cetacee. Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (GFCM) (1949) - Are ca obiective promovarea dezvoltării, conservării, managementului rațional și a celei mai bune utilizări a resurselor marine vii, precum și dezvoltării durabile a
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
include ingestia lor și încurcarea cu acestea (Kuhn et al., 2015). Macrodeșeurile din plastic pot acționa ca o capcană, provocând răni, limitând mobilitatea cetaceelor, capacitatea acestora de a desfășura activități vitale, cauzând în cele din urmă, moartea. Uneltele de pescuit abandonate, pierdute sau aruncate în mare sunt responsabile pentru 31% din cazurile de încurcare a cetaceelor în deșeurile marine, la nivel mondial (Fossi et al., 2018). Ingestia de deșeuri marine, cel mai adesea din plastic, a fost raportată la nivel mondial
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
impact negativ asupra vieții marine. Ingerarea sau încurcarea în plase crește mortalitatea în rândul delfinilor. Plastice și alte resturi marine au fost găsite în tractul gastrointestinal al cetaceelor, susceptibile să provoace afectarea proceselor digestive și chiar moartea. Plasele de pescuit abandonate sau pierdute reprezintă, de asemenea, o presiune majoră pentru cetacee. Chiar și după perioade lungi de timp, cetaceele se pot încurca în aceste plase, abandonate sau pierdute. Având în vedere că materialele plastice de unică folosință și uneltele de pescuit
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
gastrointestinal al cetaceelor, susceptibile să provoace afectarea proceselor digestive și chiar moartea. Plasele de pescuit abandonate sau pierdute reprezintă, de asemenea, o presiune majoră pentru cetacee. Chiar și după perioade lungi de timp, cetaceele se pot încurca în aceste plase, abandonate sau pierdute. Având în vedere că materialele plastice de unică folosință și uneltele de pescuit sunt principalele surse de deșeuri marine, este imperativ ca acestea să fie focalizate. Pentru atenuarea impactului produs de plasele de pescuit abandonate sau pierdute, trebuie
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
în aceste plase, abandonate sau pierdute. Având în vedere că materialele plastice de unică folosință și uneltele de pescuit sunt principalele surse de deșeuri marine, este imperativ ca acestea să fie focalizate. Pentru atenuarea impactului produs de plasele de pescuit abandonate sau pierdute, trebuie organizate cât mai multe acțiuni pentru îndepărtarea acestora. Obiectivul Directivei - Cadru ’’Strategia pentru mediul marin” (DCSMM) este atingerea sau menținerea stării ecologice bune (GES) a apelor marine. Descriptorul D10 deșeurile marine este unul din cei 11 descriptori
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]