1,387 matches
-
Antonescu l-a pus pe Mihăiță să depuie jurământul”, precizează Carol. În relatarea lui Nichifor Crainic, ministrul Propagandei Naționale (în guvernul Gigurtu, neschimbat încă de Antonescu), evenimentele s-au derulat astfel: la ora 610 dimineața, Carol a semnat actul de abdicare și l-a înfățișat lui Antonescu printr-un trimis civil. Antonescu a citit actul și l-a dat lui Nichifor Crainic, cu dispoziția de a-l publica în presă. La Președinția Consiliului de Miniștri vin (chemați de Antonescu) patriarhul Nicodim
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
La data de 6 septembrie 1940, după abdicarea regelui Carol al II-lea, este adus la putere generalul Ion Antonescu. Începe o perioadă politică tulbure, în care lupta pentru putere dintre conducătorul statului și al armatei, în persoana generalului Ion Antonescu, și gruparea legionară “Garda de Fier”, ia
RĂZBOIUL DE ELIBERARE, 22 IUNIE 1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1664]
-
Bazaine s-a predat cu trei mareșali, 6.000 ofițeri, 17.300 soldați, 13.000 cai, 1.675 tunuri, 208.000 puști. A fost condamnat la moarte, dar a fost salvat de mareșalul Mac Mahon, devenit președinte al republicii În urma abdicării lui Napoleon III. A fost cea mai mare tragedie din istoria Franței. Germanii au câștigat o victorie zdrobitoare, dar au pierdut ulterior la 19141918 din cauza aroganței și a Încrederii În superioritatea lor. Proprietarul hotelului e un german morocănos, mai ales
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
toamna lui 1946. După o ceartă în timpul uneia dintre discuțiile politice din unitate, a fost disponibilizat, în noiembrie 1946, și a refuzat să se înscrie în Partidul Comunist pentru a fi reîncadrat. A fost trecut în rezervă și arestat după abdicarea regelui. Fiindcă șeful Siguranței îi era prieten, a fost eliberat după doar două zile și, prevenit de arestările din 14 mai 1948, s-a ascuns în munți, aflând mai apoi că în regiunea Vrancei (pădurea Panciului) s-a format un
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și această idee cu regele. Era o iluzie absolută că noi putem cumva, printr-un act de jure dat de un fel de Curte Supremă, care nu exista, să spunem : „Monarhia e legală. S-a între‑ rupt în 1948 cu abdicarea forțată a regelui. S-a întrerupt și reluăm de-acolo și tot ce s-a întâmplat între timp este nul și neavenit“. Deci asta nu se putea. Se scurseseră zeci de ani de propagandă antimonarhică, oamenii fuseseră soci‑ alizați într-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
un miticism solemn ( G.Călinescu), fie cu o condescendență rușinată (T.Vianu), fie cu un cinism mereu așezat (Mihai Ralea), fie cu un neo-ciocoism estet (Al. Rosetti)", autorul volumului Românește consideră că talentul singur nu îndreptățește și nici nu justifică abdicarea morală, prostituția partinică, alegerea blamabilă a Academiei comuniste, în timp ce alții, cei care au refuzat-o, au preferat Temnița. Se întreabă: Cine mai poate susține chiar în treacăt și neștire că în numele talentului, Tudor Arghezi poate să-și facă de cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Raport, ce sînt enumerate în 20 de puncte. Se începe cu aservirea către U.R.S.S. a Țării de către guvernul-marionetă al lui Petru Groza, urmat de furtul alegerilor din noiembrie 1946 și anihilarea instituțiilor statului de drept și a pluralismului politic, abdicarea forțată a Regelui Mihai, impunerea "dictaturii proletariatului", în folosul unui sistem politic despotic, condus de casta profitoare (nomenklatura) centrată pe conducătorul suprem; în numele luptei de clasă, "cei mai de seamă reprezentanți ai elitelor din România au fost eliminați fie prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
târziu să înceapă desființarea partidelor politice, astfel încât să-și asigure puterea supremă în stat. De altfel, reforma sa administrativă eșuată de a împărți România în zece ținuturi, dar și presiunile marilor puteri ale lumii vor duce cât de curând la abdicarea sa. Antisemitismul tensionat de pe străzi este tot mai aproape de a deveni politică de stat, iar mirosul războiului plutește în aer, la fel de tare ca parfumul cafelelor și al băuturilor. Lumea pare de-a dreptul scăpată de sub control, viețile atârnă parcă de-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și demolator de valori naționale, Pessoa să te judece!”. VITALIE CIOBANU: Înregistrăm al doilea eșec al zilei, în fața porților zăvorâte ale cimitirului Prazeres, unde am vrut să vizităm mormântul lui Carol II - care și-a aflat sfârșitul la Lisabona, după abdicarea din 1940 - și locurile de veci ale altor personalități cunoscute. Timpul rezervat vizitatorilor a expirat și nu ne rămâne decât să ne întoarcem în cartierul de jos. Pentru a reuși cât mai multe la Lisabona în numai două zile, îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
toți că, chiar învinși, tot cred că țara mea trebuie în această clipă a evoluțiunii ei istorice să facă acest gest. În viața națiunilor, sunt afirmări de drepturi care se socotesc mai mult decât izbânzi trecătoare și sânt gesturi de abdicare, de dezertare morală, care compromit viitorul lor pentru veacuri de-a rândul. Într-o atare situație este astăzi românismul, de aceea, chiar de ar fi să fim bătuți, faptul că patru din cele mai mari puteri ale lumii au recunoscut
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ar fi zis: „Când se va reîntoarce guvernul nostru...“ A vrut, oare, să îndrepte vorba cealaltă, publicată în ziarul german pe numele lui: „Noi nu putem lua atitudine contra regelui, dar el va ști la timp să facă gestul necesar (abdicarea?)“. Tot doamna Slătineanu ne spuse că toate perchezițiile nu erau pentru a găsi hârtii politice, ci telegrafia fără fir ce bănuiau că se află în casele familiei Brătianu. Venea foarte des să vadă pe mama și cu multă delicatețe îi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
succesul final. Marghiloman, care luptase, pe față, cu Carp, pentru menținerea regelui, acum publică un interviu în Lumina și Gazeta Bucureștilor, pentru a spune că trebuie făcută pacea și că regele va ști la timp să facă gestul necesar, adică abdicarea. Beldiman făcea campanie în provin cie și Capitală. Din Craiova, tovarășul său George Știrbey reveni cu friguri tifoide și după puține zile muri. La 20 decembrie/2 ianuarie fu înmormântat, fără a avea pe nimeni din familia lui. Sfârșitul vieții
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
d’appartenir à cette noble nation“. Băuse din apele Lethei înainte de a ajunge la infern. Generalul Coandă auzise din gura lui Mackensen că frontul occidental mergea foarte rău, adică foarte bine. Ferdinand Nasone al Bulgariei pipăia singura lui salvare, adică abdicarea în favoarea fiului său Boris, de care mareșalul zicea mult bine pentru a-l opune principelui Carol și aventurii ce avusese. Ferdinand, Nasone, cum îl porecliseră în Occident, era fiul Clementinei d’Orléans, femeie de o rară inteligență și simț politic
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
închisoare. Cu ochii roșii de plâns și părul vâlvoi, se aruncă în brațele lui: „Scapă-mă, Antonescu, scapă-mă“. Ce cădere pentru el și ce înălțime pentru fostul lui prigonit de 2 1/2 ani! Ce laudă pentru caracterul lui! abdicarea regelui. dictatura lui i. antonescu. statul național-legionar Antonescu, învestit cu toate puterile și obținând promisiunea că se va schimba întreg sistemul de guvernare, aleargă la Prezan, care promisese colaborarea lui, la Dinu, la Maniu, la toți care nu guvernaseră [în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la toți care nu guvernaseră [în] ultimii ani. Toți refuză orice colaborare, orice sprijin până ce nu va abdica regele nefast. Revine la Palat și declară regelui că nu poate obține nimic nici de la oamenii politici, nici de la armată, toți cer abdicarea regelui, chiar garda regală și ofițerii din Casa regelui. În aceste condițiuni și față cu tulburările din Bucu rești și din țară, nu mai poate răspunde de viața Maiestății Sale. Îi dă un ultimatum până a doua zi dimineață, îndemnându
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu Franasovici. Un subaltern din trenul regal a povestit că până la fruntarie regele a stat și a mâncat singur, plângând tot timpul, iar Duduia și Urdăreanu, împreună. De la fruntaria italiană înainte, trenul a fost mult redus. Îndată ce s-au cunoscut abdicarea și depunerea jurământului lui Mihai ca rege, al lui Antonescu ca prim-ministru cu puteri totale, lumea s-a liniștit, ca ușurată. O telegramă a rechemat pe regina mamă Elena în țară. Ea se afla la Weisser Hirsch, în Saxonia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Când, în fine, văzu că și granițele se prăbușesc, ceru la 1 iulie audiența la rege, îi spuse ce avea pe inimă și... fu închis 2 luni la Bistrița. Apoi, de acolo, domiciliu forțat la Predeal și în fine, după abdicare, dictatura. Când generalul Antonescu luă puterea dictatorială, toată tensiunea nervoasă stăpânită ani de zile se dezlănțui și porni la restabilirea ordinii și îndreptarea politică, prea repede și radical. După depunerea jurământului către tânărul rege, îi vorbește de mocirla din care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Stoica, Maria Luiza Cristescu, Dinu Kivu. Dar o mare parte a „amintirilor deghizate“ ale lui Ov. S. Croh mălniceanu sunt din epoca de infern a primului deceniu postbelic, marcată de terorism ideologic, de ascensiunea im posturii, de persecuții politice, de abdicări nevoite sau de colaboraționism benevol și încântat de sine, dar și de încercări de conservare a moralității, de rezistență în fața răului proliferant sau măcar de limitare a efectelor lui. Evocând acest interval și dramatic, și grotesc, amintindu-și despre acei
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
literatură, în critică și în eseistică, autorul spune adeseori lucrurilor pe nume, răului că este rău, chiar dacă evită tonul de condamnare și, în general, condamnările, incriminările. Mai degrabă el caută să explice și să găsească motivații onorabile unor compromisuri, unor abdicări etice, mai ales când în cauză sunt nume mari ale literaturii noastre: Sadoveanu, Arghezi, Camil Petrescu, Ralea, Călinescu. Uneori este convingător, alteori nu. Că abdicările de la morală ale lui Arghezi, mai vechi sau mai noi, ar fi fost răscumpărate de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
incriminările. Mai degrabă el caută să explice și să găsească motivații onorabile unor compromisuri, unor abdicări etice, mai ales când în cauză sunt nume mari ale literaturii noastre: Sadoveanu, Arghezi, Camil Petrescu, Ralea, Călinescu. Uneori este convingător, alteori nu. Că abdicările de la morală ale lui Arghezi, mai vechi sau mai noi, ar fi fost răscumpărate de puternicul său sentiment religios, din a cărui perspectivă „micimile cotidiene“ nu mai contau, iată o teză care nu convinge. Sau ce să mai vorbim despre
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
îl apăra pe țăran de eventualitatea pierderii pămîntului său în favoarea creditorilor; el stabilea un minim necesar, ín care erau incluse casa, un mic lot de pămînt și cîteva vite, toate acestea neputîndu-i fi luate gospodăriei lui. În iunie 1839, după abdicarea lui Miloš, succesiunea a revenit fiului său Milan. Acest domnitor, care era grav bolnav de tuberculoză, a murit după douăzeci și șase de zile fără să fi apucat să preia conducerea statului. Puterea a fost preluată de o regență pînă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În 1843, partidele Britanic și Rus, care pierduseră deocamdată puterea, s-au unit ca să sprijine o lovitură de stat. În septembrie, garnizoana Atenei a pornit spre palat și l-a luat prizonier pe rege. Dat fiind că singura soluție era abdicarea, Othon a fost de acord cu destituirea consilierilor lui bavarezi rămași în funcție și cu adoptarea unei constituții. În noiembrie a fost convocată o adunare, alcătuită nu numai din delegați din regatul grec, ci și din reprezentanți din Macedonia, Epir
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vedeau o alternativă mai bună. Detronarea lui Cuza în februarie 1866 nu a constituit deci o mare surpriză. Acțiunea aceasta a fost o lovitură militară; un grup de ofițeri au intrat în camera domnitorului și l-au obligat să semneze abdicarea. El nu a opus nici o rezistență și i-a asigurat pe consulii locali că și el, ca și liderii revoltei, prefera un domnitor străin. Conspirația fusese rezultatul unei înțelegeri dintre conservatori și liberali. Ion Brătianu și C. A. Rosetti urmau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
asemănătoare cu aceea pe care o avusese și Cuza. El nu dispunea de un partid personal și era obligat să oscileze între facțiuni și persoane rivale. În 1870-1871, o criză internă majoră a fost pe punctul de a duce la abdicarea lui. În iulie 1870 a izbucnit războiul franco-prusac. Domnitorul era firește de partea Prusiei, în timp ce majoritatea oamenilor politici influenți ai statului erau partizanii Franței, protectoarea românilor. Rusia a profitat de prilej ca să denunțe clauzele referitoare la Marea Neagră ale Tratatului de la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cuvenit. Cu acordul țarului și al miniștrilor afacerilor externe și de război ai Rusiei, a fost organizată o conspirație. În noaptea de 20/21 august 1886, un grup de ofițeri au pus mîna pe prinț, l-au obligat să semneze abdicarea și l-au escortat peste graniță. A fost apoi instituit un guvern revoluționar. Această lovitură militară și răpirea prințului au beneficiat de un mic sprijin din partea populației. O contrarevoluție condusă de Ștefan Stambolov, un politician liberal, a răsturnat prompt noul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]