1,020 matches
-
filosofic, social, politic? În sfîrșit, pedagogiei românești i-au lipsit oamenii formați într-un mare laborator experimental. Teoreticienii de frunte ai educației din România aveau, prin excelență, o pregătire filosofică. În condițiile în care nimeni nu le-a putut preda abecedarul experimentului pedagogic, cîțiva entuziaști s-au apucat să-l învețe singuri și, după ce l-au asimilat, nimeni n-a avut nevoie de știința lor. Mișcarea pedagogică românească din perioada interbelică nu a cunoscut numai confruntări între pedagogia clasică, pe de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
omogenizare culturală a societății românești. Că teoria celor "două tipuri de copii" nu putea duce la aplicații de anvergură ne-o dovedește chiar Gabrea. În esență, propunerile sale s-au redus la elaborarea unor manuale diferențiate, în special a unor abecedare deosebite pentru sat și oraș. Ne-am oprit mai mult asupra acestei chestiuni întrucît I. Gabrea aprecia că organizarea unui învățămînt diferențiat înseamnă începutul adaptării sistemului de educație la realitatea etno-psihologică românească; o astfel de adaptare ar fi condus la
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
E.D.P., București, 1967. 19. Petru Șpan a fost profesor de pedagogie la seminarul din Sibiu, urmîndu-i lui Ion Popescu. Publicații: Idei pregătitoare în pedagogie, 1902; Lecții de didactică în uzul școalei pedagogice, Sibiu, 1906; Lecții de pedagogie, Sibiu, 1908; Noul abecedar, 1904; Carte de citire, clasa a II-a, 1905 și 1907. 20. P. ȘPAN, Lecții de pedagogie. Cf. și TEODOR GAL, Petru Șpan Activitatea și gîndirea sa pedagogică, E.D.P., București, 1979. 21. Ideea caracterului național al educației este susținută de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
există. Programa școlară actuală nu precizează ce corelații se pot face cu matematica la abilități practice în lecția de realizare a suportului pentru chibrituri sau a căsuței pentru păsărele; nu precizează, de exemplu dacă pentru consolidarea primelor cinci litere la abecedar în clasa I este nevoie să modelăm aceste litere din plastilină. Considerăm că problema învățării interdisciplinare nu poate fi lăsată la voia întâmplării, numai la creativitatea cadrului didactic, atâta timp cât sistemul de învățământ are un caracter unitar. La nivelul lecției, perspectivele
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de gâște”. Deci, vom realiza transferul de informații între aceste domenii de activitate - matematică - opțional abilități practice. Metodologia interdisciplinară în predare implică deschiderea obiectului predat spre domenii vecine prin conexiuni stabilite între ele. Astfel, după activitatea de predare - învățare la abecedar clasa I, lecția „Primăvara”, pentru consolidarea și aprofundarea acestor cunoștințe despre anotimpul de primăvară, la literatura pentru copii se poate realiza convorbirea cu tema „Ce știm despre anotimpul de primăvară” pe baza observațiilor în natura -spontane sau organizate; se poate
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
în orice împrejurare. În cadrul activităților de modelaj, se pot desfășura diferite teme. În majoritatea lor, lucrările de modelaj sunt lucrări de reproducere a unor modele. De exemplu, la clasa I se pot modela din plastilină primele cinci litere studiate la abecedar, abordându-se astfel interdisciplinaritatea între lecțiile de abecedar având ca subiect - consolidarea primelor cinci litere studiate și abilități practice. Prin aceste lecții vom urmări consolidarea acestor sunete și a literelor corespunzătoare , recunoașterea lor în cuvinte și cunoașterea elementelor componente. Realizând
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pot desfășura diferite teme. În majoritatea lor, lucrările de modelaj sunt lucrări de reproducere a unor modele. De exemplu, la clasa I se pot modela din plastilină primele cinci litere studiate la abecedar, abordându-se astfel interdisciplinaritatea între lecțiile de abecedar având ca subiect - consolidarea primelor cinci litere studiate și abilități practice. Prin aceste lecții vom urmări consolidarea acestor sunete și a literelor corespunzătoare , recunoașterea lor în cuvinte și cunoașterea elementelor componente. Realizând literele învățate din plastilină, elevii vor avea în
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cu cât elevul care a interpretat acest rol se numește tot Vlăduț și care are acum același comportament. Am observat cu timpul cum acest școlar se străduiește să-și îndrepte greșelile. Încă din clasa I am dramatizat unele texte din Abecedar, căutând să scot în evidență ce e bine și ce nu e bine să facem. Jocul muzical constituie exemplu ideal de interdisciplinaritate dintre educația muzicală și alte discipline de învățământ. Referitor la relația dintre muzică și alte discipline de învățământ
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
doctrinare, traducere din limba engleză de pr. Alexandru I. Stan, București, Ed. I.B.M. B.O.R., 1996, în special pp.203-255); Brian Davies (Introducere în filosofia religiei, traducere din engleză de Dorin Oancea, București, Ed. Humanitas, 1997) și Christos Yannaras (Abecedar al credinței. Introducere în teologia ortodoxă, traducere de pr. dr. Constantin Coman, București, Ed. Bizantină, 1996). Evident, lista poate continua. 5 Paul Diel, op.cit.,p.53. 6 Ibidem, p.81. 7 Ibidem, p.14. 8 Ibidem, p.92. 9 Ibidem
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și lucrări metodologice, menite a ușura și a eficientiza munca învățătorilor. Acești învățători-autori „căutau mijloace de predare mai bune pentru școala atât de înapoiată a vremii lor.” (13, p. 248 ) Din momentul în care Ion Creangă începe a lucra la abecedare împreună cu ceilalți colaboratori, se realizează schimbarea metodei de lucru, aceasta însemnând analiză pe text, decantarea lui, ținând seama de cuvinte și de expresivitatea lor. Aceste transformări duc la desăvârșirea stilului autorului principal, căci, „până în momentul alcătuirii abecedarelor nu se poate
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a lucra la abecedare împreună cu ceilalți colaboratori, se realizează schimbarea metodei de lucru, aceasta însemnând analiză pe text, decantarea lui, ținând seama de cuvinte și de expresivitatea lor. Aceste transformări duc la desăvârșirea stilului autorului principal, căci, „până în momentul alcătuirii abecedarelor nu se poate vorbi de stilul personal al lui Creangă ”(42, p. 33 ) Împreună cu doi dintre colegii mai vechi - C. Grigorescu și Gh. Ienăchescu - și cu alții dintre cei mai tineri - N. Climescu, V. Receanu și A. Simionescu - Creangă scoate
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
stilul personal al lui Creangă ”(42, p. 33 ) Împreună cu doi dintre colegii mai vechi - C. Grigorescu și Gh. Ienăchescu - și cu alții dintre cei mai tineri - N. Climescu, V. Receanu și A. Simionescu - Creangă scoate în 1868, la Iași, celebrul abecedar Metoda nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară. „Cartea a avut mare succes. În 1893, cu a XXIII-a ediție ajunsese la 527000 exemplare vândute”(15, p. 139 ), apreciindu-se ca fiind cel mai bun abecedar tipărit
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
celebrul abecedar Metoda nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară. „Cartea a avut mare succes. În 1893, cu a XXIII-a ediție ajunsese la 527000 exemplare vândute”(15, p. 139 ), apreciindu-se ca fiind cel mai bun abecedar tipărit până atunci, de pe care au învățat și adulți să scrie și să citească. Această „cărțulie” cuprindea trei părți: literele mici de mână și de tipar; cuvinte, silabe, propoziții; istorioare morale, fabule, poezii, proverbe. În afară de aceste trei secțiuni, abecedarul mai
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
bun abecedar tipărit până atunci, de pe care au învățat și adulți să scrie și să citească. Această „cărțulie” cuprindea trei părți: literele mici de mână și de tipar; cuvinte, silabe, propoziții; istorioare morale, fabule, poezii, proverbe. În afară de aceste trei secțiuni, abecedarul mai cuprindea și prezentarea în paralel a alfabetului latin cu cel chirilic, texte tipărite cu litere chirilice, câteva rugăciuni și o tabelă de calcul până la 100. Ceea ce ține de originalitatea și de calitatea lucrării este metoda de predare a cititului
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
folos și pentru care suntem și-i vom fi totdeauna recunoscători d-lui Maiorescu” recunoștința și respectul pentru un profesor ale cărui lecții și-au dovedit eficiența și temeinicia; r. 39 40 „am cunoscut mai toate lipsurile și toate bunurile abecedarelor apărute” -atunci când se realizează o lucrare este necesară o documentare prealabilă din tot materialul de specialitate apărut până la acea vreme și o constatare a tuturor calităților și defectelor acestor materiale; p. 115, r. 16 17 : „toarnă deodată toate greutățile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
toate greutățile de scriere și cetire pe capul copilului” toată munca în scop educațional trebuie 92 centrată pe nevoile elevului și ar trebui să se raporteze la particularitățile acestuia, evitându-se surplusul de sarcini; p. 116, r. 35 38 : „Dacă abecedarul răposatului Șvartz ar fi fost bun, (...) o mie de Metode nouă de-ar fi apărut, nu i-ar fi putut lua locul” calitatea este cea care se constituie în criteriu de apreciere a oricărei lucrări și este cea care stabilește
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
face studii superioare de farmacie, în 1940 devenind doctor în farmacologie la Universitatea din București. În anul tipăririi tezei sale de doctorat, locotenentul farmacist publică și studiul Elemente de etică și deontologie profesională. Colaborează la reviste literare și de cultură - „Abecedar”, „Arieșul”, „Societatea de mâine”, „Pagini literare”, „Arta” (revistă în a cărei redacție este în 1938), „Flacăra”, „Flamura”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Curentul magazin”, „Pan”, „Chemarea vremii”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Duminica”, „Fapta”, „Lumina”, „Tribuna nouă” ș.a., unde publică versuri patriotice, religioase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
să răspundă cu promptitudine diverselor necesități culturale ale epocii. A redactat o Mică gramatică franceză pentru învățătura tinerimii moldo-române (1841), a tradus alte gramatici franceze, a alcătuit un dicționar francez-român și un altul german-român. Împreună cu D. Gusti a tipărit un abecedar, un catehism, o carte de citire, o istorie a românilor - toate, manuale frecvent folosite la vremea lor. În 1850, în colaborare cu Gh. Săulescu, Teodor Stamati, P. Casimir și D. Gusti, a înființat Tipografia „Buciumul”, publicând aici, între altele, multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
Kiev, în care se predau, în afara cunoștințelor teologice, discipline proprii studiilor umaniste: gramatica, retorica, geografia și istoria. Pentru încurajarea unui număr cât mai mare de copii să meargă la învățătură, ca și pentru sprijinirea dascălilor, a întocmit și tipărit un abecedar cu titlul Bucvar sau Începere de învățătură (1755), în prefața căruia pledează pentru importanța învățăturii. În același spirit apare la Iași, în 1757, un Sinopsis adecă Adunare de multe învățături, lucrare alcătuită de mitropolit „din multe scripturi”. Pe lângă sfaturile destinate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
împotriva violenței domestice, a hărțuirii sexuale, legislația generală anti-discriminare -, dar trebuie acționat și dincolo de planul strict al legii. Pentru a da un singur exemplu: chestiunea feminină în programele și manualele școlare. Manualele, cele de istorie în mod special, dar până la abecedare chiar, trebuie revăzute dacă vrem să evităm persistența prejudecăților la generațiile viitoare. Cu prudență totuși: nu se poate nega faptul că în fizică, de pildă, singura mare figură feminină rămâne Marie Curie. Ar fi absurd să vrem să inventăm altele
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" / 19 1.1. Drumul mnemonic spre națiune / 19 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
metodologic, obiectivul final al lucrării - acela de a decela procesul de construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice românești - este urmărit prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal care stă la baza abordării consistă în ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o are literatura didactică, cea care întrupează conținutul informațional și ideologic al procesului educativ. O succintă privire istorică asupra evoluției literaturii didactice românești apare ca o prefață necesară a capitolului metodologic. 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual Manualul școlar de istorie este principalul instrument prin care se realizează "pedagogia națională", fiind, de asemenea, principalul vector al memoriei colective. Ca unealtă pedagogică de creare a sinelui național, manualul de istorie s-a dovedit a fi cel
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
jumătate a secolului al XIX-lea. Manualul de istorie nu apare nicidecum in vacui, ci acesta își face apariția într-o literatură didactică în interiorul căreia o poziție dominantă era ocupată de cărți religioase (bucoavne), sau cu un puternic conținut moralizator (abecedare și cărți de citire). Literatura didactică în cadrul căreia ia naștere, ca urmare a specializării și ramificării interne, manualul școlar ca instrument pedagogic, este la rândul ei înglobată în contururile mai ample ale câmpului literar, cu întreaga sa economie simbolică de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
literaturii didactice. Examinată sub aspectul literaturii didactice, istoria educației românești poate fi etapizată în trei mari perioade, decupate cronologic în virtutea dominației a câte unui tip de carte școlară. Acestea corespund: i) bucoavnei (și cărților liturgice folosite în școlile bisericești); ii) abecedarului; iii) manualului. Apariția unui nou tip de carte școlară, motivată de presiuni cultural-ideologice și de necesități imanente practicii educaționale ce țin de specializarea și eficientizarea procesului de învățare, nu a dus la înlocuirea subită a tipului de carte didactică dominantă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]