1,080 matches
-
trei mari categorii de factori: psihologici, biologici și sociali, în cadrul cărora apar și alte diviziuni: 1) Factori psihologici: intelectuali (gândirea divergentă, gândirea convergentă, stilul perceptiv aprehensiunea), non-intelectuali (motivația, caracterul, afectivitatea, temperamentul, rezonanța intimă), aptitudini speciale (organizatorică - de conducere, matematică, pedagogică), abisali; 2) Factori biologici: ereditatea, vârsta, sexul, sănătatea mentală; 3) Factori sociali: condiții socio-economice și culturale, condiții educative (familia, școala). în opinia lui M. Bejat (6, p. 64), factorii sociali au o pondere deosebită în creativitate, acționând în strânsă interdependență cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
este de aproape 100 milioane, unii autori considerând că este de circa 3 milioane specii, minimum. Unele aproximări sunt mai conservatoare, altele mult mai 22 deschise. Nu se ține cont că zone foarte vaste de pe Terra nu sunt studiate (zona abisală, pădurea tropicală și ecuatorială, etcă. Diversitatea microbiană este în prezent foarte studiată, datorită diverselor întrebuințări ale microorganismelor în diferitele industrii. Unii cercetatori estimează că numai artropodele au 30 milioane specii (Erwin, 1982Ă și până în prezent de exemplu, coleopterele însumeaza 40
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
se clasifică în: tinere sau mature, pentru cele acvatice în oligo-, mezo-, eusau hipertrofe. Odum (1993, citat de Cogălniceanu, 1999), propune următoarele categorii de ecosisteme: A. Marine (seascapeă Oceanul deschis/pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone inundabile, mlaștini) C. Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a intelectualilor chinuiți de întrebări fundamentale, a dramelor consumate în decor citadin.”<footnote Alexandru Călinescu, Anton Holban. Complexul lucidității, Editura Albatros, București, 1972, p. 17 footnote> Anton Holban este inconfundabil în cadrul acestei orientări mai ales pentru că își propune analiza zonelor abisale, fără ca să se producă o schimbare la nivelul conștiinței personajelor. Analistul nu cunoaște oamenii, un argument e cel dat de Eugen Ionescu, conform căruia la moartea Irinei din primul roman scris la persoana întâi al autorului, Sandu se căiește. Nedumerirea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
desacralizat. Romanul își pierde funcția de reprezentare a realității, devine confruntare cu sinele, iar edificiul narativ abandonează monografia în favoarea monologului autoanalitic, a confesiunii. Eul creator nu mai are conștiința unității și a coerenței lumii, iar fragmentarismul deconcertează. Menținerea în zonele abisale ale psihicului și tentația subconștientului par singurele posibilități de supraviețuire și de exprimare. Este vârsta modernă a romanului, în care arta se îmbină cu psihologia, psihanaliza cu filosofia. Scrisul tinde să devină act de cunoaștere, iar romancierul renunță la modelele
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
-și construiască și să-și reconstruiască personalitatea clipă de clipă. Deși nu avem niciodată acces la fluxul memoriei involuntare al naratorului și mai ales al naratoarei, căreia i se delegă funcțiunea povestirii, putem privi asemenea instantanee disparate, dinamismul psihismului interior, abisal fiind înlocuit cu staticul unui psihic de tip schemă. Poate dacă numărul perechilor de contradicții ar fi fost mai mare, efectul ar fi fost o adâncire a misterului, dar Anton Holban e un prozator de respirație scurtă, care nu are
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
lui Holban o încărcătură puternică de snobism, fiind unul din motivele principale ale ascendentului pe care eroul masculin îl are asupra tuturor eroinelor sale. Prozatorul este inconfundabil în cadrul noii orientări din literatura interbelică mai ales pentru că își propune analiza zonelor abisale, fără ca să se producă o schimbare la nivelul conștiinței personajelor. Întreaga literatură a lui Anton Holban este proiectul unei autoficțiuni avant la lettre, în care se îmbină adevărul și mistificarea.
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
poate chiar a morții. Descrierea fantasmatică a unui peisaj aparent exterior deschide un astfel de poem: "Marea și vântul fugeau/ Spre tainicele orizonturi;/ Fugea vântul cu capul gol -/ Marea vânătă de mânie/ În urma lor stelele mureau..." (Apele morții). Puterea apelor abisale de a schimba fața lumii se conturează într-un joc al semnificațiilor, eul se proiectează în ipostaza celui ce deține puterea de a modifica, după propria voință, cursul stihiilor ("Mare! te voi blestema,/ Valurile tale vor căuta odihnă pe țărmuri
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și timpul e bruma..." (Partitură). Și de data aceasta, natura nu este prezentată doar într-o stare profundă de degradare, ceea ce, de altfel, corespunde perfect trăirilor transmise de eul poetic, ci este ea însăși una dintre cauzele acestei degradări, invazia abisalului, a instinctualului pe care asemenea elemente ale spațiului exterior le simbolizează coincide cu moartea sufletească: "Prin sângele nostru vin câinii de ling -/ ne biruie iarba, ne mistuie somnul" (Partitură). Viața însăși este doar descompunere și atunci nici rememorarea trecutului nu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai spus ceva asemănător: „Je suis las de mots, je suis las d’entendre/ Ce qui peut mentir...”. Bacovia și Caragiale Intru direct în subiect: Bacovia (idee pe care o susțin de mai mulți ani) e un Caragiale amar și abisal, trecut de la rîs la plîns. Cînd a murit autorul Nopții furtunoase, el avea 31 de ani, în ultimii 13 dintre aceștia, cei de după debutul în „Literatorul” (1899), fiind contemporanul lui ca scriitor. Există și o mențiune că l-a „văzut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
doar 15 % din venitul care îi era rezervat. Nimic de mirare atunci că acele infime 2,3 % din averea globală, aflate în posesia a 20 % din cele mai sărace țări în urmă cu treizeci de ani, a căzut dramatic și abisal la 1,4 %. Așa cum se poate vedea din Figura 5, în anul 1996, spre exemplu, discrepanța între cei foarte bogați și cei foarte săraci era destul de mare. Un număr copleșitor, de 2,3 miliarde de oameni, însemnând 45 % din populația
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
construiască pe sine în acest spirit, riscăm a cădea în caragialesc. Și nu trebuie să se întîmple acest lucru, fie numai și pentru că sînt peste zece ani de când un Al. Paleologu atrăgea atenția asupra unui atribut determinant al caragialescului: este abisal". Dialog, Anul XX, nr. 134, ediție specială, decembrie 1989, p. 4) În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Comisia de împăciuire, Daniel Vighi Contemporanii noștri, Gheorghe Drăgan Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cronica unei mari dezamăgiri, George Pruteanu Cum
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
caută temeiurile existenței, dar nu le va putea descifra niciodată total, pentru că Marele Anonim așază Între el și omenire o cenzură transcendentală. După Lucian Blaga, poezia este o cale de relevare a misterului prin intuiție. Ea exprimă ceva din zonele abisale a spiritului uman. Structura spiritului uman ar fi următoarea: S. - spiritul uman; A. - conștiința; B. - inconștientul; L. - lumea dată; M. - orizontul misterului; La acestea se adaugă: c. - categoriile conștiinței; d. -- categoriile abisale. Blaga distinge și modalitățile de cunoaștere, pornind de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
misterului prin intuiție. Ea exprimă ceva din zonele abisale a spiritului uman. Structura spiritului uman ar fi următoarea: S. - spiritul uman; A. - conștiința; B. - inconștientul; L. - lumea dată; M. - orizontul misterului; La acestea se adaugă: c. - categoriile conștiinței; d. -- categoriile abisale. Blaga distinge și modalitățile de cunoaștere, pornind de la concepția potrivit căreia această aspirație a omului presupune o cunoaștere paradisiacă și o cunoaștere luciferică. În cadrul cunoașterii paradisiace, intelectul uman operează o reducție numerică a obiectelor supuse procesului propriu zis. Cunoașterea luciferică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a ucide, ori a strivi tainele aflate dincolo de „cenzura transcendentă”, guvernată de forța demiurgică a „Marelui Anonim”. Două negații absolute dau sens fundamental primei fraze poetice, dezvăluind spiritul metaforic: „nu strivesc”, „nu ucid”. În ele rațiunea se abandonează total subconștientului abisal. Mintea poate (ipotetic) strivi, ori ucide tainele ce se Întâlnesc „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”, dar o asemenea cunoaștere (cea paradisiacă) nu oferă omului decât un orizont limitat. Numai trăirea interioară (inefabilă) poate stăvili setea de cunoaștere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să găsească o cale de comunicare cu părintele Milieș ori cu baba Maranda. Dacă părintele Milieș simbolizează Într-un fel dialogul ei cu divinitatea, baba Maranda, o vrăjitoare, este latura opusă a acestei stări. Ea rămâne mai departe cu visurile abisale, crede cu sfințenie În ele, ca orice femeie singură, În măsură să-i regenereze vitalitatea, forța fizică atât de necesară pentru a Învinge răul. Vitoria Lipan știe că soțul ei nu mai este, are semnele ei, certitudinile de nezdruncinat, Însumate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mircea Eliade este mai ales o curiozitate a spiritului pentru orice iese din tiparele și datele experienței comune, construcții metafizice, impulsuri erotice nefirești, practici magice. Literatura lui Înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, Înspre aceste zone limită de ordin abisal...” Scrisă În anul 1959, nuvela „La țigănci” marchează o nouă etapă În proza literară a lui Mircea Eliade, fiind considerată o capodoperă a literaturii fantastice românești, inaugurată de Eminescu cu nuvela „Sărmanul Dionis” În 1872. Ca și În alte creații
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fizicii printr-o analogie extrem de simplă. Baronul Munchausen nu se putea extrage singur din mlaștina în care intrase, trăgându-se de păr în sus, fiindcă una din legile fizicii îl împiedica să facă asta. Mânuțele mele nepricepute, față cu tehnologia abisală a mașinii trase mai încolo, trebuiau utilizate într-un mod mai complex, ca o prelungire a creierului care, până atunci, păruse bleojdit, opac, complet nefuncțional. Cu un zvâcnet de demnitate și o reminiscență de inteligență, am luat din nou telefonul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
cai petrec și cutreieră nemărginiri de spații, viscolite de arșițe și zăpezi, înecate în ierburi și fum de nouri. E un univers halucinant, o Dacie Felix strămutată într-un ev mediu permanent, o lume a etnografului pur și a psihologiei abisale. Lumea lui Voiculescu e premergătoare lumii sadoveniene, cu mult mai veche decât aceasta, este țara de dedesubt”. N. Manolescu se raporta și el la povestirile lui Voiculescu : « Povestirile lui V. Voiculescu sunt opera unui prozator perfect stăpân pe mijloacele sale
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
instanță, „silaba vieții/ pe apele eternității”. „Silaba vieții” capătă „interpretări” dintre cele mai diverse, inclusiv variațiuni pe teme eminesciene sau bacoviene și suave sonorități de lied. Acestea par a fi necesare exerciții după clipe de ardere epuizantă, sub amenințarea unor „abisale guri”, gata să absoarbă fragila alcătuire omenească. Titlul prezentei culegeri de versuri conține, ca și în cazul debutului, o intenție programatică: focul din adâncuri implică stingere, fum și tăcere. Aceasta din urmă este o finalitate previzibilă dincolo de carnația versului și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
instanță, „silaba vieții/ pe apele eternității”. „Silaba vieții” capătă „interpretări” dintre cele mai diverse, inclusiv variațiuni pe teme eminesciene sau bacoviene și suave sonorități de lied. Acestea par a fi necesare exerciții după clipe de ardere epuizantă, sub amenințarea unor „abisale guri”, gata să absoarbă fragila alcătuire omenească. Titlul prezentei culegeri de versuri conține, ca și în cazul debutului, o intenție programatică: focul din adâncuri implică stingere, fum și tăcere. Aceasta din urmă este o finalitate previzibilă dincolo de carnația versului și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ai unor instituții de stat de pe ambele maluri ale Prutului vor recepta mesajul artistic al pictorului Cezar Secrieru, transformat într-un discurs perfect individualizat prin care acesta părăsește spațiul terestru, explorând zonele vizibilului de dincolo de aparențe, intimitatea ființei și spațiile abisale ale misterului. Născut la Fălticeni în 1962, Cezar Secrieru este românul cu un parcurs existențial particular, părăsind România pentru a studia artele la Chișinău unde rămâne, în continuare, contribuind activ la unitatea spațiului românesc. Românul - moldovean este primul artist plastic
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cincizeci de cuvinte ale fiziologiei și sexualității noastre, pe care le auzim prin metrou, cârciumi, pe stradă, parcuri, la mesele festive stropite cu ceva alcool, adică mai peste tot. Nu pretind nici că acel nivel al culturii generale cuprindea subtilitățile abisale ale lui Heidegger. Dar și pe acesta știau repede de unde să-l ia, unde să-l situeze. Cine se oprește de pildă, pentru câteva clipe, pe canalele străine, la emisiuni de genul Questions pour un champion și echivalentele lor nemțești
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și cu oportun tact aplicativ. Ea ține de anticipație, de proiect, de migăloasă punere în operă. Reflexia conștientă se orientează deliberat prin hățișul realităților interioare și provoacă emanciparea din vechile înlănțuiri determinative, drept care mijloacele ei predilecte nu presupun stimularea structurilor abisale individuale ale psihismului sau întâlnirea providențială a unui moment unic de fericită disponibilitate. Totul decurge conform unui plan, al unui program, al unei succesiuni de strategii cognitive menite să "atace" constelația determinativă a stazei premergătoare în deplină cunoștință de cauză
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
peisaj estetic, realizând un circuit al orientării asumate care este prezent în evoluția artistului mai mult decât lasă să se întrevadă exegeza dispusă mai curând să acorde prioritate iluminărilor lipsite de aplecare veghetoare. Mitul creatorului permanent inspirat sau aflat în legătură cu abisale profunzimi direct generatoare de expresie autentică a apus o dată cu elucidarea ce a însoțit biografiile marilor artiști, o dată cu împărtășirea secretelor experienței acestora. A existat o modă a asimilării artistului cu un mag deținător al tenebroaselor mistere ale creației, metoda sa fiind
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]