1,612 matches
-
import care, potrivit Tarifului vamal de import al României, prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, sunt scutite de taxe vamale. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată bunurile din import pentru care în legislație se prevede exceptarea, exonerarea, abolirea sau desființarea taxelor vamale; ... b) mărfurile importate și comercializate în regim de duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice și a personalului acestora; ... c) bunurile introduse în țara fără plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil
ORDONANTA nr. 14 din 8 august 1997 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117033_a_118362]
-
import care, potrivit Tarifului vamal de import al României, prin lege sau prin hotărâri ale Guvernului, sunt scutite de taxe vamale. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată bunurile din import pentru care în legislație se prevede exceptarea, exonerarea, abolirea sau desființarea taxelor vamale; b) mărfurile importate și comercializate în regim de duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice și a personalului acestora; ... c) bunurile introduse în țara fără plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil
ORDONANTA nr. 34 din 25 august 1997 privind completarea şi modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117247_a_118576]
-
nu corespundeau situației românilor. Eminescu susținea de asemenea un punct de vedere conservator. Considerînd țăranii drept baza statului, drept adevărații români, el reclama introducerea unor instituții care să le servească interesele și era adeptul instituirii unei monarhii autocratice și al abolirii sistemului partinic. Cel mai cunoscut teoretician marxist român, Constantin Dobrogeanu-Gherea, punea un accent similar pe situația țărănimii. Cea mai mare parte a soluțiilor oferite de aceși scriitori erau total inaplicabile în condițiile existente la vremea aceea și erau expresia unui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la ceea ce trebuia făcut, ei nu erau de acord cu părerea majorității reformatorilor Tanzimat din intervalul 1838-1876, conform căreia schimbarea și modernizarea puteau reuși doar dacă erau introduse de sus în jos. Ei voiau deci restabilirea Constituției din 1876 și abolirea autocrației. Cea mai mare parte a lor doreau din tot sufletul menținerea integrității teritoriale a imperiului așa că nu aveau o atitudine favorabilă față de revendicările naționalităților balcanice. Mulți intelectuali și politicieni fuseseră forțați să emigreze din cauza măsurilor represive luate în timpul domniei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
membri aleși preponderent din rîndul intelectualilor. În perioada interbelică, ele s-au aflat în cea mai mare parte a timpului în ilegalitate. Existența lor, pe față sau clandestină, servea adesea drept scuză pentru recurgerea la măsuri polițienești represive și pentru abolirea drepturilor civile, constituind astfel o justificare convenabilă pentru luarea unor măsuri anticonstituționale de către guvernele de dreapta aflate la putere. Mișcarea comunistă din Balcani, ca și aceea din toată Europa, era extrem de mult slăbită de evidenta punere în prim-plan a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pămînturile de aici erau deja ocupate de gospodăriile țărănești. Atenția principală era acordată fostelor teritorii habsburgice și otomane. Aici predominau încă marile moșii, deținute în special de musulmani, germani sau unguri. În februarie 1919, o lege fundamentală a instituit principiul abolirii obligațiilor țăranilor, al exproprierii moșiilor mari și al despăgubirii proprietarilor funciari. În general, obiectivul era asigurarea că pămîntul aparține celor care îl cultivau. A fost nevoie de mult timp pentru introducerea reformei agrare; unele măsuri nu fuseseră aplicate în întregime
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mod mai sigur; ei l-au forțat pe Tsaldaris să demisioneze și l-au numit premier pe generalul Kondylis. Acesta a impus ulterior trecerea prin Adunare, la lucrările căreia participau doar puțini din membrii ei, a unor măsuri care prevedeau abolirea republicii. Avînd controlul deplin al poliției și administrației, noul guvern a organizat un plebiscit ale cărui rezultate au produs o răsturnare, 97,8 % din voturi fiind pentru restaurarea monarhiei. După revenirea sa la Atena în noiembrie 1935, Ghiorghios al II
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Zoitakis și-a asumat răspunderea aceasta, iar guvernul a fost reorganizat. Suporterii regelui, Kollias și Spandidakis, trebuiau și ei înlocuiți. Papadopoulos se autonumise în posturile de premier și de ministru al apărării. Nu s-a înregistrat totuși nici o încercare de abolire a monarhiei. Se ținea în schimb tot timpul legătura cu Constantin, care era în Italia, iar venitul lui nu a fost tăiat. Conform constituției elaborate în acest moment, monarhia era menținută. După cum era de așteptat, documentul acesta prevedea instituirea unui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1928), Orest Tafrali (1935), D.D. Patrașcanu (1937) sau C.C. Giurescu (1942). Piața manualelor de istorie și a literaturii didactice în general care a funcționat până în acel moment în sistemul educațional românesc este închisă odată cu instalarea regimului de democrație populară după abolirea monarhiei în 30 decembrie 1947. Literatura didactică este monopolizată de stat, autoritățile socialiste introducând, după modelul stalinist, principiul manualului unic. Noua viziune oficială, singura disponibilă, asupra trecutului românesc este codificată în manualul redactat de un colectiv coordonat de academicianul Mihail
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în alegerea momentului zero. Punctul origo nu este niciodată o alegere arbitrară. Dimpotrivă, semnalează un eveniment în care este injectată o considerabilă doză de semnificații simbolice. Nu degeaba regimurile postrevoluționare aleg să marcheze simbolic desprinderea de "l'Ancien Régimes" prin abolirea calendarului și decretarea unui nou început al istoriei. Paradigmatic în acest sens este stabilirea în 1792 de către Convenția Națională a Primei Republici franceze a "Anului Întâi". Noul punct de reper în calcularea timpului istoric devenea astfel primul an al Republicii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deplasat ca aceste setări politice de noi starturi istorice să fie conceptualizate ca "decapitări mnemonice" (Zerubavel, 1997, p. 85), expresia supremă a ceea ce J.R. Gillis (1994, p. 8) a numit "cultul noilor începuturi". Însă nici cronologia standard, cea a cărei abolire de către regimurile revoluționare creează adevărate seisme în ordinea temporală a comunității, nu este mai puțin încărcată de semnificații și premise ideologice. Tocmai de aceea, hegemonia mondială a sistemului vest-european de datare a timpului, în care epicentrul timpului istoric este situat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care a presupus introducerea unei dări globale (rupta) ce trebuia plătită la patru termene anuale, minimizarea categoriilor de scutiți fiscal și eliminarea răspunderii fiscale colective (Constantiniu, 2011, p. 181). La fel de importantă s-a dovedit a fi reglementarea raporturilor sociale, prin abolirea șerbiei (la 1746 în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca addendum al memoriei naționale românești. Legea actualizării politice a memoriei colective, care a acționat în sensul completării memoriei naționale cu ideile regalității și dinastiei, poate fi văzută din nou la lucru după momentul 30 decembrie 1947 când Partidul reușește abolirea monarhiei, transformând statul din Regatul României în Republica Populară Română. Prin înlăturarea monarhiei, a fost dărâmată în țara noastră una din cele mai puternice citadele reacționare. Era necesară înlăturarea unei forme de stat moștenite din timpurile întunecate ale Evului Mediu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de o recalibrare a imaginii trecutului care să reflecte noile postulate ideologice predominante. Reorganizarea memoriei poate lua două valențe, o formă moderată a reconstrucției trecutului în conștiința colectivă (reformă mnemonică), sau o formă radicală de restructurare a memoriei (revoluție mnemonică). Abolirea monarhiei și instaurarea regimului de "democrație populară" a antrenat, fără dubiu, o revoluție mnemonică, provocând o ruptură majoră în structura memoriei colective organizată în veacul naționalist al existenței istorice românești (1848-1947) sub forma unei memorii a națiunii. Campania declanșată de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe bună dreptate, în istoriografia română, ca un act de nedreptate făcut românilor, în contemporaneitate a pus cu pregnanță în fața elitei politice românești problema necesității schimbării statutului politico-juridic al Principatelor Române, necesitate aflată în strânsă corelație cu diminuarea sau, chiar, abolirea legăturilor cu puterea suzerană otomană. II.3. Instituirea Administrației militare Noua achiziție teritorială austriacă, numită "districtul Bucovina", avea o întindere de 10.441 km2 și era format din două foste ținuturi moldovenești și anume: ținutul Cernăuți cu ocolul Câmpului Rusesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
face cu mult mai Încet decât am spus-o acum nu infirmă scenariul, dar e pentru că omul se opune, investind energie, adică negentropia, ordinea smulsă din zid de acele vietăți. Altfel spus, libertatea se obține numai luptând. Dar asta presupune abolirea oricărei alte activități, la fel de necesare vieții, fapt posibil doar pe termen scurt: cât ține o revoluție, saltul calitativ propriu-zis. Între două salturi calitative, e viață, adică o libertate limitată de constituții, fie ele ecologice, fie ele politice. Doar eu, pisoiul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru a se hrăni. Cum spuneți voi despre porc că-i „lăsat“ pentru asta. Doar că primul act, uciderea, e greu și, mai ales, Îndelungat pentru cel sortit a fi mâncat. À propos: Moartea Înseamnă - așa cum o vedeți voi - doar abolirea câtorva funcții vitale, integratoare, care dau aparența vieții. Realitatea e mai crudă: „dedesubt“, celulele continuă să trăiască, pe cont propriu, câtă vreme au la dispoziție energie și nu sunt Încă inhibate de proprii produși de catabolism. Așa ajungeți să vă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au propus inițial pentru cinci domenii de activitate: 1) Fizică; 2) Chimie; 3) Medicină sau Fiziologie; 4) Literatură și poate cel mai important 5) Premiul pentru Pace, adică, explica el, "pentru cea mai bună activitate de fraternitate între națiuni, pentru abolirea sau reducerea armatelor și pentru organizarea și promovarea congreselor de pace". Premiul Nobel care din 1969 s-a extins și pentru Științele economice a început să se decerneze din 1901. El a rămas până azi cel mai prestigios premiu din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
partizani și trupele de miliție și securitate comuniste, care-și înzeciseră forțele... hotărâte să termine cu „bandiții” din munți. După instaurarea guvernului antidemocratic, un guvern sinistru și cinic, și după alegerile din noiembrie... dar, mai ales după abdicarea Regelui și abolirea regimului Constituțional, lucrurile în țară s-au degradat neînchipuit de repede. „Ceasul răfuielilor” bătuse... cine nu era cu ei, era împotriva lor. Se asista la prăbușirea aristocrației românești, a elitei autentice a societății românești. Ca un cutremur a venit și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
disciplină a muncii; ... d) că pedeapsa pentru participarea la greve; ... e) ca măsură de discriminare rasială, socială, națională sau religioasă. ... Articolul 2 Fiecare membru al Organizației Internaționale a Muncii care ratifică prezenta convenție, se angajează să ia măsuri eficiente în vederea abolirii imediate și complete a muncii forțate sau obligatorii, așa cum este descrisă această Ia art. 1 din prezenta convenție. Dispoziții finale Articolul 3 Ratificările oficiale ale prezenței convenții vor fi comunicate directorului general al Biroului Internațional al Munci și vor fi
CONVENŢIE nr. 105 din 25 iunie 1957 privind abolirea muncii forţate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127396_a_128725]
-
bunurile din import scutite de taxe vamale prin Tariful vamal de import al României, prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată bunurile din import pentru care în legislație se prevede exceptarea, exonerarea, abolirea sau desființarea taxelor vamale; ... b) mărfurile importate și comercializate în regim dutyfree, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice și a personalului acestora; ... c) materiile prime și materialele importate, destinate exclusiv realizării de produse finite care sunt
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 17 din 14 martie 2000 privind taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127486_a_128815]
-
import care, potrivit Tarifului vamal de import al României, prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, sunt scutite de taxe vamale. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată bunurile din import pentru care în legislație se prevede exceptarea, exonerarea, abolirea sau desființarea taxelor vamale; ... b) mărfurile importate și comercializate în regim duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice și a personalului acestora; ... c) bunurile introduse în țara f��ră plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 215 din 29 decembrie 1999 privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126446_a_127775]
-
Articolul UNIC Se ratifica Convenția nr. 105 privind abolirea muncii forțate, adoptată la Geneva la 25 iunie 1957 de Conferința generală a Organizației Internaționale a Muncii. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 21 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României
LEGE nr. 140 din 29 iunie 1998 pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 105/1957 privind abolirea muncii forţate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121203_a_122532]
-
Articolul UNIC Se supune spre ratificare Parlamentului Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 105/1957 privind abolirea muncii forțate și se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA ------
DECRET nr. 39 din 20 ianuarie 1998 privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 105/1957 privind abolirea muncii forţate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121202_a_122531]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 105/1957 privind abolirea muncii forțate și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU -----
DECRET nr. 251 din 27 iunie 1998 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 105/1957 privind abolirea muncii forţate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121204_a_122533]