1,350 matches
-
mod fundamental după ce familia este silită să părăsească India natală și să emigreze în Canada. Vaporul care-i duce către o țară atât de îndepărtată nu va ajunge niciodată la destinație, scufundându-se în oceanul Pacific în Groapa Marianelor. Frizând absurdul, Pi este singurul supraviețuitor al naufragiului, izolat pe o barcă de salvare alături de un urangutan, o hienă, o zebră rănită și tigrul Richard Parker. De la impozanta „arcă” a tatălui său, Pi se regăsește într-o companie sălbatică care nu va
Alfa și Omega și Pi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3926_a_5251]
-
de Securitate ca mașini oficiale. Este singurul rapel care blurează puțin tabloul agitației generale, al prostiei generalizate. Milan Kundera remarca în romanele sale că există un comic al istoriei, nu doar al istoriei comuniste, un comic special care amestecă teroarea, absurdul și comicul propriu-zis, iar echipa coordonată de Mungiu a încercat să redea un astfel de comic. Din păcate, în Amintiri... rămânem la suprafața realității, rămânem la situația amuzantă ca în filmele cu Stan și Bran spre deosebire de cele ale lui Charlie
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
descinde un doctor, povestitorul nostru, prin gura căruia aflăm în detaliu cum se scurg orele la "40 de mucenici". Cam la fel unele cu celălalte, în mizerie și frig, în afara lumii, fără tratament și fără hrană, la limita ridicolului cu absurdul, a cruzimii cu vulnerabilitatea. Tocmai aici au căzut într-o bună zi din cer niște pachete NATO cu îmbrăcăminte, încălțăminte și alimente corespunzătoare, parașutate din eroare la cîțiva kilometrii de o unitate militară, ținta propriu-zisă. Viața tuturor se schimbă, aș
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
și jumătate de mers, ieșind dintre zidurile cetății. "Sizwe Banzi e mort", un text despre identitate, rasism, regăsire, o temă predilectă a anilor șaptezeci. Nu este suficient să exiști, să trăiești, trebuie să dovedești asta cu un document. Chiar și absurdul este plin de nuanțe. Curtea interioară a unui liceu. Un amfiteatru amenajat din gradene. Plin, plin. Toți stăm cu ochii pe cerul plumburiu, pe care norii s-au strîns din văi ascunse. Scena, aproape goală. Cîteva elemente, simple, de recuzită
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
Roxana Racaru Iepurii nu mor e un roman în care lumea sovietică văzută prin ochii unui copil amestecă absurdul (de tip suprarealist) cu un soi de radiografie a lumii școlii și a satului socialist făcută cu pretențiile romanului-frescă (descrieri cît mai fidele ale anormalității, de fapt). Pasaje poetice și dialoguri absurde însoțesc firesc o lume care pierduse simțul realității
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
niciodată concomitent căci rănile sînt uneori incandescente, amenințînd să incendieze piramidele din apropiere clădite din pantofi albi" (Pantofii albi). Uneori eliberarea are loc printr-un sarcasm ce, utilizînd exuberanța expresivă, denunță înrobirea existențială, "proza", monotonia și, nu în ultimul rînd, absurdul viețuirii noastre: " Am în pat toate zgomotele zilei, utile/ în cuib mai sîngeră doar tricoul ciclistului tată/ dorința perversă de a trece neapărat prin plămîni/ pumnii mici ai lui George/ reclamă în care din vitrinele iadului// Vulturii apăsați de invidia
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
germană, e relativ dificil să vorbești despre rectul unui cangur cu accent australian... Amuzant până aici, probabil, dar tot nu e clar de ce vorbesc despre o revoluție la nivelul serialului de comedie. Ei, bine, pentru că Monty Python a dat jos absurdul de pe scenă și l-a făcut parte integrantă a programului de televiziune cotidian. Ei au sfidat toate regulile serialului de comedie pe care le cunoaștem. Un episod din, să zicem Circul zburător, poate fi alcătuit din câteva scheciuri, legate prin
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
și compozitorul, în investitura sa deplină, autentică trebuie să se surprindă pe sine, să se autoinițieze în propria-i gândire sonoră. în această situație de-construcția devine inoperantă, neputând fi implementată din motive de incompatibilitate. Mai mult, speța respectivă frizează absurdul, tocmai pentru că opusul muzical savant e întemeietor, prin urmare, imprevizibil și de neîngrădit, defectiv de acel vector inaugural dezmembrător. Dezechilibrarea ordinii macrostructurale (de o pronunțată implacabilitate) ori deșirarea cusăturilor microstructurale (la fel de neiertătoare în varianta ideală) nu numai că nu garantează
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
preluat în varii forme, și al cărei absurd poate fi speculat în fel și chip, fiindcă nu doare. Cei care-l "trăiesc" sînt o poză, nu o epocă. La Bacovia, lumea, cu materie cu tot, înseamnă suflete. Galbene, împovărate, obidite. Absurdul, în care ei înoată, care-i spală de tot ce ar putea însemna posibilitate de ripostă, lăsîndu-le doar valuri de rîs isteric, e o dramă. Atmosfera asta o preia volumul lui Foarță. Sînt amuzante colajele, anunțuri de mică publicitate înseriate
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
Capcane pentru oameni fericiți, după scripturi (și după citatul din Eminescu...). În stilul tautofoniilor e rescris Ecou tîrziu: "Orice ziar e eveniment, e,/ 'n grafemuri grave, un van portret:/ suspectă umbră, - al zilei Z.../ Orice ziar e, -n aieve, niente." Absurdul și nimicul, un cuplu gazetăresc amintind de urît și sărăcie, fac cît de cît suportabilă, prin trecerea în catastif, o realitate amenințătoare prin devălmășia ei. Varietatea, așa cum defilează la revista presei, nu mai încîntă, ci sperie. Mai ales că o
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
la descrierea ciudățeniilor de comportament și de caracter. Acesta este și principalul neajuns al romanului: lipsa de inițiativă. Personajele sunt pitorești, câteva secvențe sunt aproape memorabile, dar cam atât. Tipologia personajelor, chiar onomastica, situațiile și dialogurile care frizează grotescul și absurdul, comportamentul mecanic, atitudinea și relația tensionată dintre vagabond, omul de rând și reprezentanții instituțiilor, toate acestea își găsesc corespondent în proza satirică rusă sau central-europeană: Hrabal, Capek, Haarms sau Ilf și Petrov. Însă Nichita Danilov este trădat de sintaxa poetică
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
al "epocii de aur" reprezintă nu doar file de jurnal, ci și semnale ale "bătăliilor disperate" pe care ființa de-o anume factură nativă o poartă cu sine însăși. Nici nu era nevoie de un efort special pentru a găsi "absurdul" în anii în care stupiditatea, degradarea, urîțenia vieții erau la ordinea zilei, grijuliu întreținute de un sistem politic de structură polițienească, ce-și transforma metodic utopia într-o antiutopie. Cu atît mai dezastruos era realul cu cît "ambalajul" său era
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
fără grabă sarabanda:/ Ici-colo, rar, surpări diluviene,/ Polonia, Norvegia, Finlanda,/ Prăsire pretutindene de hiene"), pentru că imaginea lor să se stilizeze sarcastic, într-o suită de paradoxuri ale îndurerării: "Că vitele la iarmaroc/ Suflam prin țarcuri doctrinare/ Imbecili de nenorocire./ Preamărim absurdul baroc/ Sub ziarele patrafire./ Pe-ncovoiata-ne spinare/ Ne arde litera de foc./ Orbi, orbi în oarbă alinare,/ Orbi în pustiu de mîntuire/ Orbecăim prin gnoze culinare,/ Prin vid geros de rugăciune/ - Milă din stelele potire,/ Vezi-ne stelele nebune
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
ideală, unde n-am mai ajuns mult timp. - Nu vi se pare o ironie a destinului că dumneavoastră, care ați fost în slujba cărților atâta vreme, acum nu mai aveți acces la ele? - Am scris de atâtea ori despre absurd - absurdul în teatru, absurdul în proză...Până la urmă am ajuns și eu un personaj absurd, produs al unui destin absurd, acum, după șaptezeci de ani, la bătrânețe. Nu mai văd decât vag conturul cărților, am început deja să uit unde sunt
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
am mai ajuns mult timp. - Nu vi se pare o ironie a destinului că dumneavoastră, care ați fost în slujba cărților atâta vreme, acum nu mai aveți acces la ele? - Am scris de atâtea ori despre absurd - absurdul în teatru, absurdul în proză...Până la urmă am ajuns și eu un personaj absurd, produs al unui destin absurd, acum, după șaptezeci de ani, la bătrânețe. Nu mai văd decât vag conturul cărților, am început deja să uit unde sunt anumite titluri (înainte
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
o experiență intermediară, bîntuită de spectrul ratării. Viața tînărului profesor în lumea anchilozată a școlii românești e nu doar un pasionant subiect de sociologie, ci și o temă literară la fel de generoasă. Anca Andriescu, de pildă, și Katalin Szilágyi scriu despre absurdul și meschinăria vieții de cancelarie, cu o oarecare doză de umor, dar cu și mai multă disperare, în vreme ce un alt subiect frecventat este mica istorie a pulsatoriei societăți românești (Irina Grădinariu-Măgdălinoiu, Cristina Podoreanu), urmat, pe linia experimentalismului, de explorările (cîteodată
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
azi - reacția inadecvată a partidelor istorice, incapabile să renunțe la orice urmă de bun-simț, asemenea adversarilor lor. în general, populația din România nu credea că se întâmplă ceea ce vedea că se întâmplă, întrucât nu avea obișnuința să ia în considerare absurdul. Cu subtilitate filosofică, memorialista sesizează apoi esența comunismului, care este ura celor învinși în marea competiție a vieții față de învingători, ura rataților față de realizați. Această ură se instituționalizează, pentru prima dată în istorie. Annie Bentoiu nu se limitează la o
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
-i vorba, că și căsătorit poți eșua la fel de jalnic, dar măcar în căsătorie ai iluzia comunicării. Dacă Dumnezeu îți dă și un copil, atunci ai iluzia împlinirii. Pe când, în singurătate, navigând de la o relație la alta, simți îngrozitor de apăsătoare dezolarea, absurdul, lipsa de sens. Te simți ca un câine fără casă, care e în căutarea unei hrane mai bune. Dar suntem oameni, nu câini. Și fiind oameni, mai devreme sau mai târziu, ne punem problema iubirii. Adevărata miză a cărților mele
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
divulgă un cult al obiectelor în sens generic, a căror năvală nu e depășită de vreun sens. Creația se așterne pe întinse suprafețe de flăcări glaciale, exprimînd zbuciumul materiei incapabile a-și depăși condiția. Dicția abruptă, asocierile inedite, torențiale, sugerează absurdul spectaculos al lumii (acest absurd e o modalitate de obiectivare a poetului): "nebunia își plimba ciolanele și ciclurile obsedante de aci/ prin academiile ciupercilor/ căra după ea genți pline cu nisip să îngroașe neantul/ pe străzile plăpînde ca gelatina/ becuri
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
nivelul istoriei întregi: „să nu dai cu piciorul într-un câine, că nu știi unde duce lanțul...” Zwischeneuropa e teritoriul hărțuit între imperii, zona de răscruce mereu disputată și disputabilă, între Puteri și lipsită de putere. Un loc în care absurdul e la ordinea zilei și, cum ar spune Paul Watzlavick, cotidianul e cel mai greu de traversat, dar și singurul care poate conta. Ne lipsește vocația legii și a valor(ăr)ii. Minciuna ca adevăr ascuns, parțial, și adevărul ca
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
măi despuiat /îți înțeleg umorul: / cîtă iubire-atîta verandă!" (Domnită Maria). Umorul e un frig moral, care apare prin modalitatea indirectă a desprinderii discursului de emoție, prin abandonarea lui în automatismul suprarealist, avînd, în acest context sensibil, o încărcătură revendicativa. Prin absurdul pur, poetul ajunge la o impersonalitate caricaturala, deci paradoxal tendențioasa: " copilul meu are o mie de porecle, / fragile și cuminți, precum diminețile mele - / copilul meu, e un epitaf malițios / care merge la serviciu, lîngă Hubertus - / în timp ce lăuntricul meu copil a
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
tine spre a-mi redescoperi ființă pierdută. 1032. Nebunia este surâsul unicului adevăr ce poate exista în această lume. 1033. Nu obosi Cuvântul Lui Dumnezeu cu întrebări despre El și creație fiindcă oricum nu-ți va răspunde. 1034. Alunga depresia, absurdul și deșertăciunea din lume și vezi ce rămâne în locul lor? Nimic! 1035. Ar mai exista pietre prețioase de nu ar fi iubirea? 1036. Nu există valoare fără adevăr. 1037. Care adevăr poate sta la masa acestei lumi, cel al vieții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
trăiesc prin tine? 1077. Ce-i poate lipsi Lui Dumnezeu dar nouă? Poate de aceea avem atât de mare nevoie de El fiindcă nu-I lipsește nimic. 1078. Orice părăsire este o regasire tardivă a unui altceva. 1079. Ziua este absurdul nopții iar noaptea somnul unde își visează ziua viața. 1080. Împlinirea este o fărâma din ceea ce ar trebui să devină un adevăr. 1081. Fără muncă întregul vis al vieții s-ar nărui sub cupola grea a realității. 1082. Odihnă este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
până ce dispare definitiv. 1091. Orgoliul este supunerea oarbă în fața speranței. 1092. Trufia este un șomaj al gândirii. 1093. Banii sunt modul cum percepem lumea. În cazul de față fără nici o valoare spirituală sau sacra ci doar profana și mercantila. 1094. Absurdul este unică pată de culoare a adevărului absolut lăsată acestei lumi. 1095. Mânia este o notă dezacordata a gândului. 1096. Jocul este cauza pentru care viața este așa cum este fiindcă se joacă cu noi de la început și până la capăt. 1097
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
actorului. La rândul ei, ea are propria expresivitate, propriul timbru, o anumită impostație prin care un actor ne devine uneori familiar. Vocea unui actor este parte a filmului, este la rândul ei un fapt estetic, o inefabilă. Pentru a înțelege absurdul propunerii legislative a dlui Socaciu ne putem imagina ce s-ar întâmpla dacă cineva ar trebui să-l dubleze pe Placido Domingo sau pe Freddie Mercury în română. Pentru că dusă până la ultimele sale consecințe cam asta propune proiectul de lege
O idee bizară by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5566_a_6891]