27,767 matches
-
spune că putem să transformăm lumea într-un paradis, zice, citind eticheta. Stau în pat, întins pe jumătate, proptindu-mă în coate, și zic că Helen ucide pentru o tiară de diamante. Așa mântuiește ea lumea. Mona șterge penseta și acul pe prosop, mânjindu-l din nou cu roșu și galben. Miroase sticla de spirt și zice: — Helen crede că nu vreți decât să folosiți cartea pentru un articol de ziar. Zice că, după ce vor fi distruse toate vrăjile, inclusiv descântecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
le-am făcut eu, îi zic Monei. De când eram de vârsta ei, îi zic, privind-o în oglindă, n-am mai vorbit cu ai mei. N-am mai vorbit cu ei de aproape douăzeci de ani. Și Mona înfige un ac de siguranță în pagina în care sunt împăturite smocurile noastre de păr. Telefonul lui Helen sună din nou, și de data asta e un bărbat. Un tânăr. E Stridie. Și, până să apuc să-i închid, zice: Auzi, tati, vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
înfundat, făcînd să-i scuture zdravăn interiorul, mașina a încremenit. Pasagerii au înlemnit și ei, ridicați de pe locuri sau numai izbiți cu piepturile de spătarul scaunelor din față. Singură, cățelușa din brațele bătrînei scoate un scheunat scurt, ascuțit, ca un ac înfipt în tăcere. Dezorientat, șoferul acționează pe rînd toate luminile. Nimic. Nici un semn. Farurile sînt moarte. Doar ștergătoarele mai continuă să se tîrască pe parbriz. Cînd se sting și luminile de bord, senzația e deplină ca-n iad: întuneric și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Un sunet scurt, ascuțit, vine dinspre bar, apoi, în interfon, se aude vocea Doinei: Tata, ești căutat la telefon, de la serviciu. Adu-mi-l aici, te rog! După cîteva clipe, apare Doina, îmbrăcată într-o rochie de seară, cu două ace cu ață albă în ele la poală, semn că modifică tivul. Duce într-o mînă telefonul, iar cu cealaltă vîntură cordonul. Se apleacă lîngă perete, aproape de tatăl ei, bagă cordonul în priză, întinde aparatul lui Săteanu, apoi iese, murmurînd un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
că lucrează la Cultură. Final care, ripostează un altul, vrînd de fapt să facă o completare, dar vorbele lui au aerul unei răbufniri nici măcar nu există. Aha, rîde scurt și sonor directorul adjunct al teatrului iată că și-a scos acul și tovarășul Săveanu. Degeaba te superi, Valeriule, face Săveanu un gest spre directorul adjunct -, vreau doar să-mi spun părerea, cu atît mai mult cu cît am citit și textul piesei lui Mihai Vlădeanu. Salut, bătrîne! saltă Săveanu puțin mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
spînzuri la nevoie; da'-i păcat, nu putem fabrica peste noapte, în serie, oameni de valoare -, trei sute deci; pe ceas, șapte, o mie în total. Pe masă, mai apar zece bancnote. Haina, o mie, că-i de costum bun; fularul, acul de cravată, pantofii și pălăria, încă o mie. Vreți și paltonul? Două mii, că-i nou. Profesorul numără în fugă patruzeci de bancnote, apoi, înfrigurat, începe să se îmbrace. Cînd e gata îmbrăcat, începe să alerge pe loc, asemeni unui sportiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
găsit-o în casa ei de pe rîpele Țicăului bătută măr pînă la desfigurare, să spună dacă a dat cuiva cheia de la cancelarie... Cine să-și închipuie că unul ca mine era în stare să descuie orice încuietoare doar cu un ac și o sîrmă lățită la capăt?!... Ei da, văd că nu ți-ai dezmințit originea... rîde Maria, înfruntînd privirea lui Mihai. Și chiar nu te-au prins? îl privește ea cu suspiciune. Doar dacă mă torni tu acum arată Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
crescut la țară, porți în tine credința în Dumnezeu, acea credință taincă, din sufletul oricărui țăran ortodox, și te-aș pune să te rogi lui Dumnezeu pentru gîndurile mele; eu n-o pot face, n-am crezut decît în mine..." Acul mare al pendulei s-a rotit deja de două ori, dar Maria stă încă în aceeași poziție, cu tîmpla lipită de pieptul lui Mihai, culcată pe brațul lui stîng care i-a cuprind umerii, răsfățată de degetul mare al bărbatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cuibărise în deschizătura unsuroasă, cu miros fetid, dintre gulerul kaki al jachetei și pielea kaki și uzată a gâtului său. — Oh, Dave, oftase ea. Ceva tresări în poala acoperită de blugi a lui Dave 2. Penisul lui stătea ca pe ace. A fost la fel de lesne ca mulsul unei vaci. Nici măcar nu fuseseră nevoiți să se mute de la locurile lor de pe banca de pin, pur și simplu se agățaseră unul de umerii celuilalt. Lui Dave 2 nu i-a fost niciodată prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și se referă la noțiunile teoretice ale medicinii chineze, precum biologie, patologie, agenți patogeni, canale de energie, diagnoză. A doua parte, intitulată Axa spirituală, prezintă practicile folosite cum ar fi acupunctura și alte terapii medicale, descrie cele nouă tipuri de ace, forma și modul de utilizare ale acestora, definește tehnici de terapie și tratamente pentru diferite afecțiuni. Acest tratat a avut o mare influență asupra medicinii chineze din toate timpurile. În lucrarea Despre diferite simptome ale tifosului, autorul Zhang Zhongjing prezintă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
originale, prevenirea degradării celor existente, investigarea și valorificarea noilor surse de medicamente și introducerea de plantații medicamentoase din alte țări. 3. Terapia prin acupunctură și moxibustie Acupunctura este o tehnică medicală tradițională chineză de deblocare a qi-ului prin inserția de ace în anumite puncte de pe corp, pentru a echilibra forțele antagoniste Yin și Yang. Se consideră că qi-ul, energia vieții, curge prin corp urmând 14 căi principale numite meridiane. Când Yin și Yang sunt în armonie, qi-ul curge liber prin corp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sunt în armonie, qi-ul curge liber prin corp, iar persoana este sănătoasă. Când o persoană este suferindă, există o obstrucție pe unul din aceste meridiane. Medicina tradițională a identificat aproximativ cinci sute de puncte specifice în care se pot insera ace subțiri, flexibile, dar solide, stimularea acestora putând corecta dezechilibrele din fluxul de qi. Terapia prin acupunctură are o istorie lungă în China. În cărțile vechi este consemnat faptul că mijloacele originale ale acupuncturii erau acele de piatră, care datează din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
din fluxul de qi. Terapia prin acupunctură are o istorie lungă în China. În cărțile vechi este consemnat faptul că mijloacele originale ale acupuncturii erau acele de piatră, care datează din epoca neolitică (8000-4000 de ani în urmă). Astfel de ace de piatră au fost descoperite în timpul săpăturilor arheologice. În perioada Primăverii și Toamnei (770 î.e.n.-476 î.e.n), însemnările istorice fac deja referire la terapia prin acupunctură. În perioada Statelor Combatante și a dinastiei Han de Vest (476 î
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Japonia, Vietnam și din cele două state coreene au fost create pe baza celor chinezești. Acele de os și podoabele folosite de sinantropi În urmă cu 50000 de ani, în paleolitic, oamenii se pricepeau deja să confecționeze și să folosească ace subțiri, făcute din oase de animale. În Europa, au fost descoperite astfel de ace primitive din os în situl arheologic Aurignac, cel care a dat și denumirea culturii paleoliticului superior în acest areal. Acestea au un grad scăzut de prelucrare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
chinezești. Acele de os și podoabele folosite de sinantropi În urmă cu 50000 de ani, în paleolitic, oamenii se pricepeau deja să confecționeze și să folosească ace subțiri, făcute din oase de animale. În Europa, au fost descoperite astfel de ace primitive din os în situl arheologic Aurignac, cel care a dat și denumirea culturii paleoliticului superior în acest areal. Acestea au un grad scăzut de prelucrare în timp ce un ac de os descoperit în situl unei așezări de sinantropi, aflată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
din oase de animale. În Europa, au fost descoperite astfel de ace primitive din os în situl arheologic Aurignac, cel care a dat și denumirea culturii paleoliticului superior în acest areal. Acestea au un grad scăzut de prelucrare în timp ce un ac de os descoperit în situl unei așezări de sinantropi, aflată în partea de sud-vest a orașului Beijing, demonstrează o muncă plină de migală și măiestrie a celor care populau arealul în acea perioadă și anume, cu 18.000 î.e.n. Acul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ac de os descoperit în situl unei așezări de sinantropi, aflată în partea de sud-vest a orașului Beijing, demonstrează o muncă plină de migală și măiestrie a celor care populau arealul în acea perioadă și anume, cu 18.000 î.e.n. Acul descoperit are o lungime de 82 mm și un diametru de 3 mm, puțin mai gros decât un băț de chibrit și e puțin curbat. Suprafața acestuia este foarte netedă, arătând o bună tehnică de șlefuire, iar vârful e destul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
o lungime de 82 mm și un diametru de 3 mm, puțin mai gros decât un băț de chibrit și e puțin curbat. Suprafața acestuia este foarte netedă, arătând o bună tehnică de șlefuire, iar vârful e destul de ascuțit. Gaura acului este și astăzi bine evidențiată, experții deducând că a fost scobită cu un obiect tăios. Însă este greu de stabilit tipul de ață folosită de sinantropi. Experții au ajuns la concluzia că este foarte posibil ca ațele folosite să fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
că este foarte posibil ca ațele folosite să fi fost fâșii foarte subțiri din ligamente de cerb. Lungimea ligamentului scos de pe femurul animalului poate atinge 50 cm. Firul obținut e subțire și alb și seamănă cu mătasea prelucrată. Dispunând de ac și ață, sinantropii își puteau confecționa îmbrăcămintea, motiv care îi determină pe experți să tragă concluzia că aceștia purtau îmbrăcăminte diversificată. Sinantropii confecționau și purtau podoabe. Arheologii au găsit în peșterile locuite de aceștia coliere din pietricele, dinți de animale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
prințesa-țesătoare să fie închisă din nou. Mâhnit peste poate, Niulang împreună cu cei doi copii începură să alerge după Zhinü. Se apropiau tot mai mult de ea, dar când erau gata, gata s-o ajungă, împărăteasa mamă din Cer scoase un ac de păr și trase o linie prin văzduh, formând Calea Lactee. Astfel, Niulang și Zhinü au fost despărțiți pentru totddeauna de acest râu ceresc. Însă la fiecare 7 iulie, după calendarul tradițional chinezesc, celor doi le este permis să se întâlnească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
la o adică, nu au nimic împotrivă să se transforme în gândaci), oricâte piciorușe a smuls (cu infinită precauție, astfel încât zborul să le devină mai dificil, și nu doar imposibil), oricâți pterodactili musculoși au fost constrânși să trăiască cu un ac de gămălie înfipt în abdomen ca să ajungă mai apoi hrana păianjenilor pitulați după calorifer, la oricâte delegări subacvatice au fost obligați să ia parte în capsula transparentă a vreunui submarin cu formă de pahar, ca să nu mai vorbim despre atâtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Erau perioade când aveam și eu un tată pe aleea Băiuț, unul în carne și oase, nu doar pe hârtie și pe la sfârșiturile de săptămână. Dacă atunci s-ar fi montat în apartamentul 40 un aparat pentru măsurarea iubirii, precis acul ar fi săltat pe scală, ar fi lucit și ar fi dat zglobiu din coadă. Teoretic, în acele luni mă apăra și pe mine cineva (de Naghy, de Florea și de găliganii care-i supun la cazne pe puradei). Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
având binecuvântarea tatălui și a bunicului, unul șef de sală la „Lido“, celălalt șef de unitate la „Drumețul“. L-am ajutat și noi, mai ales că știam ce plănuiește, iar planurile lui ne surâdeau tuturor. Am dus totul, până la ultimul ac, la tomberoanele de gunoi, am măturat și am spălat pereții cu furtunul. N-a fost greu să facem curat, fiindcă familia Pascu, având frigiderul plin cu cotlete, cașcaval, șuncă de Praga și whisky, nu-și încărca beciul cu saci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
vîrful ascuțit. Îi deschid și descopăr o clipă pîlpîind ușor, Înfiptă În vîrful compasului meu : ora 3 și 17 minute după-masa a zilei de treizeci aprilie, 1961. Deschid brusc ochii și mă focalizez asupra ei. Clipă, clipă-n vîrf de ac, unde-i insul plin de trac ? Și iată-mă cum mă uit - sau, mai exact, cum mă uitam - foarte atent peste marginea unui balcon și nu mi se vede decît vîrful nasului și un ochi. Balconul respectiv era un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
prea ferfenițite ca să poată fi vîndute la anticariat, vreo două albume de cărți poștale, o serie completă de ilustrații la opera lui Dickens găsite În cutii de țigări, un ibric electric nichelat, un portțigaret lung și trandafiriu, cîteva cutiuțe pentru ace (din lemn sculptat de Benares), o carte poștală cu semnătura doamnei Winston Churchill și un vas plin cu tot felul de monede străine... Arthur Rowe scotoci printre cărți și descoperi, cu strîngere de inimă, un exemplar ponosit din Micul duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]