16,963 matches
-
de la Ploiești AXIOMA - revista lunară de literatură, științe, artă, religie ce apare la Ploiești de patru luni (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru, redactor șef adjunct - Stelian Oprea, redactor coordonator - Miron Oprea) e o publicație serioasă, dominată de spirit academic, și care își onorează numele în special în accepția lui din logica matematică. Fantezia, ludicul, subiectivitatea, umorul, într-un cuvînt stilul vioi ploieștean nu intră în formula acestei reviste ce pare alcătuită de universitari matematicieni și filosofi, cu gravitate și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
găsit, în iunie 1937, cînd Blaga, ales membru al Academiei, și-a rostit discursul de recepție. Regele fusese gripat și ședința a fost amînată cu o săptămînă pentru că dorea, numaidecît, să participe și chiar să vorbească. Protocolul cerea ca asistența academică să asculte cuvîntul regal nu șezînd, ci în picioare. N. Iorga, care făcuse tot ce putuse pentru a împiedica alegerea marelui poet și cugetător în înaltul for, a fost, deci, nevoit să asculte, în picioare, discursul suveranului. Fusese o umilire
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
o structură standard. Cititorul este astfel pus în gardă și trebuie să urmeze socratic etapele înțelegerii despre și despre. Normal, științific, comentariul autorului s-a bazat pe o bibliografie de trimitere. Ea este ofertată la sfârșitul medalionului, cu toate cerințele academice de rigoare. Din păcate, nu se găsește în textul cursiv. A fost, sențelege, sublimată! Mai cred că autorul și-a formulat ab initio o țintă ș să informeze cu orice preț și, eventual, să comenteze. Nu să analizeze, ori să
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
alte limbi, cuvintele fiind preluate împreună cu sensurile lor figurate - ci și prin straturile influențelor culturale pe care le reflectă. Cuvîntul pocher, de pildă, are o etimologie multiplă, dar pare să fi pătruns mai întîi în română - așa cum arată și Dicționarul academic (DLR) - printr-un intermediar neogrecesc. împrumuturi pasagere mai vechi - din turcă, greacă, rusă (limbi care reflectă căile de intrare în lumea românească a unora din jocuri) au ieșit între timp din uz, păstrîndu-se în memoria culturală grație unor atestări literare
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
citam, cu ghilimelele de rigoare, un fragment din cartea unui tânăr intelectual român de valoare (deci: nu "un anume domn Cristian Bădiliță"), apărută la o editură prestigioasă ("Polirom" din Iași). Executam, așadar, un act absolut obișnuit în activitatea de presă, academică etc. în al doilea rând, nu sunt de acord cu manevra subtilă de a mi se atribui afirmații pe care nu le-am făcut niciodată. Iată un fragment din replica d-lui Andrei Ursu: "Stimate dle Mihăieș, dacă ați fi
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
filosofie, sociologie, urbanism, gnosticism și misticism arab, hermetism și alchimie renascentistă, critică literară de diferite orientări, sociologia artei. Și autorii vin din spații diverse: Universitatea din București, Cluj, Grenoble. Institutul "A.D. Xenopol" din Iași, sau chiar din zone marginale spațiului academic. Insula se metamorfozează astfel de la un studiu la altul dovedindu-și implicarea în formele "noastre" de cunoaștere și definire. Insulele relatărilor de călătorie din îndepărtatele timpuri medievale, renascentiste dar și căutările paradisului terestru din secolul al XVIII-lea (multe astfel
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
din scrierile hermetice ale Renașterii își dovedesc importanța, prin doctrina spațială a alchimiei care a alimentat multe expediții geografice, în mirajul de neocolit al societăților perfecte social, politic sau/și științific, detectabil în spații diferite, de la experimentele comuniste la comunitățile academice (Radu Drăgan - L'utopie hermetique de l'île merveilleuse dans les textes alchimiques de la fin de la Renaissance). Literatura se oferă discuțiilor despre imaginile izolării și traiectele inițiatice în două texte ale lui Thomas Mann: Muntele vrăjit și nuvela Tristan (Ștefan
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
fi un fapt dovedit că ambele cuvinte - panseu și pansea - vin direct din franceză), de șosea (din fr. chaussée) și de tupeu (din fr. toupet). De fapt, după sugestia lui Al. Graur (din Etimologii românești, 1963), preluată și de dicționarul academic (DLR), nu însă și de Dicționarul explicativ (DEX), pansea ar fi pătruns în română printr-un intermediar neogrecesc, care ar explica relativa vechime și răspîndire a numelui florii. Solida fixare în limbă e dovedită de altfel și de existența unui
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
Z. Ornea Cu o activitate savantă în capitala Franței, unde a avut parte și de un premiu academic, dl. Neagu Djuvara își schimbă, brusc, mijloacele și obiectul de studiu, apropiindu-se de lumea tinerilor, cărora le povestește istoria poporului român. (Or mai fi tineri interesați de asta, nu e inutilă întrebarea?). Firește că renunță la trimiteri și aparat
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
lucrurile stagnează! în România, birocrația ucide până și instinctul de conservare. N-ar fi nici o problemă dacă universitățile americane ar geme de profesori români - așa cum sunt pline de profesori polonezi, cehi, maghiari sau chiar bulgari. Românii care au făcut carieră academică serioasă în Statele Unite pot fi numărați pe degetele de la cel mult două mâini. A nu fructifica aceste puține șanse - sau chiar a le bloca lamentabil, așa cum pare să fie cazul în exemplul citat -, a ne baza doar pe meciurile de
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
Ramona Malița și Marius Miheț, un admirabil M. Zaciu - Homo viator de Virgil Podoabă și, mai ales, subtitlul comentariu al Doinei Curticăpeanu pe marginea unei cărți de Marcel Corniș-Pop de la Fundația Culturală Română, în care sînt strînse rezultatele unui experiment academic american pe tema povestirii lui H. James Desenul din covor. Cronicarul s-a și pus în mișcare să găsească Tentația hermeneutică și rescrierea critică în traducerea Corinei Tiron. * Ultimul număr din EUROPHORION apărut sub conducerea regretatului Iustin Panța este acela
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
formulă tipică, absentă din fragmentele din care am citat. E vorba de construcția reflexiv-impersonală a verbului a face - "se făcea că": la imperfect; aceasta e o marcă inconfundabilă a relatării de vise. E înregistrată de altfel ca atare în dicționarul academic al lui Pușcariu (Dicționarul limbii române, tomul II, partea I, F-I, 1934), cu explicația "a se ivi, a se arăta, a se desfășura înaintea ochilor cuiva" / "despre viziuni, arătări, visuri etc.", situația din română fiind întărită prin citarea unor
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
oameni de presă nu pentru ceea ce spun, ci pentru ceea ce nu spun. Cazul flagrant e al lui Paul Grigoriu, de la Radio România, căruia i s-a dat această pedeapsă pentru smintelile pe care CVTudor le-a debitat la emisiunea Sfertul Academic. Paul Grigoriu a fost suspendat pentru pasivitate și pentru că nu l-a întrebat pe CVTudor dacă are probe în acuzațiile pe care le-a adus șefului și pentru că l-a lăsat pe invitatul său să rostească murdăriile care-i ies
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
CVTudor dacă are probe în acuzațiile pe care le-a adus șefului și pentru că l-a lăsat pe invitatul său să rostească murdăriile care-i ies acestuia din gură cu aproape orice ocazie. Cronicarul, care a ascultat și alte Sferturi Academice realizate de Paul Grigoriu a observat că autorul acestei emisiuni are un anumit tipic. Nu-și supune invitații la interogatorii, nu face adică un ping-pong de replici cu ei. Le pune întrebări cît să-i facă să se desfășoare, lăsîndu-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
să-i facă să se desfășoare, lăsîndu-i apoi să spună ce au de spus. Din acest motiv, la emisiunea lui Paul Grigoriu s-au rostit de multe ori lucruri care au fost preluate de toată presa după aceea. Realizatorul Sfertului Academic a respectat tipicul emisiunii sale și cu CVTudor. După părerea Cronicarului, Paul Grigoriu merită felicitări pentru că oferindu-i microfonul lui CVTudor și lăsîndu-l să spună tot ce i-a dat prin cap a realizat un document pe care peremistul șef
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
continuare ceea ce devenise deja sursa unui scandal politic. Grigoriu și-a făcut datoria, din punctul de vedere al Cronicarului. Mai rămîne ca Președinția, Parchetul General etc. etc. să-și facă datoria și ele. Cei care au cerut sancționarea realizatorului Sfertul Academic dau o incredibilă dovadă de lașitate, războindu-se cu cine nu trebuie. Cu ce e de vină Paul Grigoriu că CVTudor e CVTudor? Grigoriu e ziarist și în această calitate l-a stors pe invitatul său de tot ceea ce putea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
că printre colegii pe care i-a avut tatăl său la "Mânăstirea Dealu" s-a numărat și Regele Mihai, care și-a făcut studiile liceale la acest așezămînt respectabil. * Iată că, în sfîrșit, peste o sută de personalități din lumea academică și din rîndul intelectualității recunoscute au ajuns la concluzia că trebuie scos din rîndurile Academiei Române institutul condus de profesorul Gh. Buzatu și profesorul Buzatu însuși după publicarea volumului "Naționalistul" girat de amintitul profesor. Chiar dacă tîrzie, această reacție scoate în evidență
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
mai specifică. Evident, a da este unul dintre verbele cele mai prezente în expresii și locuțiuni, care ajunge să însemne lucruri foarte diferite în funcție de context. Sensul aspectual este cel din expresia a-i da înainte (cu...) "a continua". în dicționarul academic (Dicționarul limbii române, Tomul I, partea III, fasc. 1, D-De, 1949) sunt înregistrate mai multe exemple, în primul rînd din texte populare, în care verbul a da se construiește coordonat cu alt verb ("dă-i și varsă") sau e
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
abia așteaptă momentul în care va constata că ea este gata să se prăbușească, un colportor de falsuri grosolane, care în orice țară din lume ar fi așezat acolo unde îi este locul, la noi se plimbă nestingherit prin medii academice, iar un prefect care crede că poate face orice în județul lui s-a pornit să cloneze Coloana spre a o dărui, cu nesfîrșită mărinimie... orașului Paris. Și totuși, dincolo de aceste aberații mai mult sau mai puțin festive, mai mult
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
Rîndurile despre "cărțile iritante" îmi amintesc de o aceeași mare problemă în cultură română. Mai toată lumea înalt intelectuală se plînge de subcultura care invadează librăriile, de cărțile superficiale și nocive. în schimb, nimeni nu se plînge de tonele de maculatură academică, de cultură moartă din start, subvenționată în fel și chip. Am ales dintr-un volum de peste cinci sute de pagini, doar un studiu și un interviu. De fapt, întreaga carte conține nenumărate subiecte pentru viitoare dezbateri. Faptul că multe dintre
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
nu le-a dat nimeni nici o importanță? Ele treceau drept producte firești și era inevitabil să fie ridicate, mai devreme sau mai târziu, la rangul de exponențialitate pentru o întreaga societate. Gheorghe Buzatu n-a făcut decât să dea adăpost "academic" unor murdării pe care metabolismul românilor le-a integrat de mult. Dacă nu cumva a devenit chiar motorul cel mai important al identității naționale! Crescut la școala liderului căruia a început să-i sufle deja în ceafă (insist asupra simbolisticii
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
peste veacuri, teoretician literar, el s-a ilustrat și prin introducerea gândirii speculative la Roma. Romanii erau prin construcția lor genetică refractari filozofiei: În anul 155 în.d.Cr. a sosit în cetatea eternă o solie ateniană formată din trei filozofi, academicul Caeneade, stoicul Diogene din Babilon și peripateticul Critolaus. După îndeplinirea misiunii diplomatice, ei au ținut conferințe în care i-au uluit pe romani prin virtuozitatea cu care își susțineau ideile. Mai ales Caeneade a lăsat cea mai puternică impresie, deoarece
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
Cronicarul nu știe, în clipa în care scrie aceste rînduri, dacă instituția națională cu pricina a reacționat în vreun fel la știrea care-i punea Naționalistul în cîrcă. Dacă n-a reacționat, ar trebui s-o facă. Fie respingînd cu academică demnitate ce i s-a pus în cîrcă, fie acceptînd cu academică rușine că a greșit și invitîndu-i pe responsabilii cu difuzarea antisemitismelor lui Vadim spre alte slujbe și onoruri. Eventual, în PRM, cunoscut loc de odihnă pentru spiritele naționaliste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
națională cu pricina a reacționat în vreun fel la știrea care-i punea Naționalistul în cîrcă. Dacă n-a reacționat, ar trebui s-o facă. Fie respingînd cu academică demnitate ce i s-a pus în cîrcă, fie acceptînd cu academică rușine că a greșit și invitîndu-i pe responsabilii cu difuzarea antisemitismelor lui Vadim spre alte slujbe și onoruri. Eventual, în PRM, cunoscut loc de odihnă pentru spiritele naționaliste din purgatoriul (citește: tranziția) României actuale. * Cronicarul simte nevoia să sară de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
de relații continentale, cu care n-am fost obișnuiți. G. Călinescu, care se simțea liber, deoarece "încă nu exista teroarea teoriei, ci, dimpotrivă, o afirmare orgolioasă a independenței de spirit într-un climat latitudinar, relativist", ne oferă, în locul unui tratat academic, Prelegeri de estetică (1939), "recurgînd uneori, ca H. Pater (apărător al impresionismului critic), la modelul platonic". Capitolul cărții, închinat simbolurilor, "indică o direcție stilistic-cognitivă care s-a dovedit fertilă, cunoscînd modificări, dar nu mutații la Tillyard, Bachelard și, recent Foucault
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]