867 matches
-
recente a lui Thomas Barnett, statele arabe în totalitatea lor s-ar încadra pe centura “brâului vulnerabilităților” ce face joncțiunea între “miezul funcțional” al lumii stabile euro-atlantice și “prăpastia” Sudului afro asiatic conflictual, pauper și nesigur. În acest context, noii actanți postbelici - S.U.A. și U.R.S.S./Federația Rusă, au încercat în permanență să-și extindă controlul asupra cât mai multor areale din porțiunea arabă a Rimland-ului pericontinental, în scopul “încercuirii” masei continentale (de către S.U.A.), respectiv despresurării și accesului la oceanul liber
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
o invarianta. În cazul metonimiei și al metaforei, arhisememele sunt diferite. E vorba aici de o relație de explicare 35. În cazul verbului și al adjectivului, Martin vorbește de polisemie internă, la nivelul sememului, si de polisemie externă, la nivelul actanților. Tipurile de polisemie internă sunt, în mare, aceleași că la substantiv. Pe de o parte, e vorba de o polisemie de accepții, ce presupune înlăturarea sau adăugarea unuia sau mai multor seme; în acest caz, relația polisemica este fie de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lichid și despre o ambarcațiune) și polisemie de sens cu modificarea construcției (changer qqc. - changer de qqc. - changer qqc. en qqc. - changer qqc. contre qqc.) Sensurile sunt diferite, imposibil de glosat unele cu ajutorul altora. Cât despre polisemia externă, aceasta afectează actanții: ex. critique se poate spune despre un demers, o metodă, un cititor, o privire, o lucrare. Sensul nu se modifică: în acest caz, relația metonimica privește substantivul calificat și nu adjectivul. Tipologia e comparabilă cu cea a polisemiei interne. Va
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
implică și acțiuni - divinație, vindecare, vrăji, acte de protejare magică etc.). Dicționarul de etnologie și antropologie realizat de Izard și Bonte (1999, p. 395) propune două axe de clasificare, ceea ce conduce la patru tipuri, complementare, de rituri magice: a) atitudinea actanților: magia activă, care implică o inițiativă din partea celui care o practică, și magia preventivă, care este răspunsul la inițiativele venite din afară. Astfel, descântecul „de legat” intră În prima categorie, iar cel „de deochiat” În a doua; b) scopul: magia
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pragmatice în care accentul este pus pe receptor ("parodia este o convenție creată de cititori și critici și nu de textele literare înseși"75), sunt completabile, întrucât nu sunt inserate toate componentele din ecuația parodiei. Meritorie în sensul cuprinderii tuturor actanților în procesul parodierii, pe lângă rezultatul acestuia, respectiv, parodia însăși, este definiția Sandei Golopenția-Eretescu: "Parodia (actul parodic) reprezintă reducția ludică a unei acțiuni semiotice prestigioase, care poate fi operată prin intermediul prezentării deformate a agentului (și/sau anti-agentului) și/sau produsului (rezultatului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a comicului derivă dintr-o deliberată abatere, prin formulările echivoce, de la maxima conversațională a calității prin care se impune respectarea adevărului. Folosind procedee care țin de analiza discursului obținem o clasificare diferită a tipurilor de ironie în funcție de raporturile stabilite între actanții de pe scena comicului (A1: locutorul, A2: auditorul, A3: victima conștientă a ironiei, A4: pseudo-victima insensibilă la ironie). Din posibilele scheme actanțiale rezultă următoarele variante și caracteristici ale ironiei: A1 A2 A3: ironie pe seama unui al treilea care se găsește agresat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
deja un diagnostic viabil. Sugestia aplatizării individualităților, specifică și farselor absurde moderne, este realizată la Caragiale și prin înlocuirea numelor proprii cu substantive comune desemnând categoria socială, activitatea sau apartenența la o anumită clasă de vârstă. Astfel, în Căldură mare actanții sunt numiți simplu: Domnul, Feciorul, Baba, Sergentul, Birjarul. În același mod sunt lăsați neidentificați Domnul, Impegatul și Aprodul din Petițiune sau Cucoana, Popa, Avocatul din Articolul 214. Similar va proceda Eugen Ionescu în antipiesele sale în care distribuie roluri unor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se poate mai vizibil în cadrul societății vieneze la sfârșitul secolului XIX, dar care afectează într-o oarecare măsură și România sfârșitului și începutului de secol. Feminizarea societății apare ca o mișcare subversivă, ea nu înseamnă numaidecât o devirilizare a principalilor actanți politici, pierderea puterii și incapacitatea de a gestiona o mișcare secesionistă în interiorul imperiului, dar și o recrudescență a violenței și cruzimii sub forma mișcărilor de extremă dreaptă sau stângă. Feminitatea a devenit purtătoarea acestui flagel insidios al violenței în societate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru ceea ce urma În acțiunea nuvelei prezența lor era necesară. Autorul nuvelei, prozator de formație clasică, și-a Însușit elemente romantice, pentru că scriitorii români au receptat ideologiile literare În același timp, recuperând trecutul. La Tecuci nu facem cunoștintă doar cu actanții istoriei care urmează, ci și cu starea conflictuală În care se găsesc. Solii lui Tomșa au misiunea de a evita o „confruntare”, să-l avertizeze pe Lăpușneanul că „obștea ne-au trimis pre noi să-ți spunem că norodul nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o legătură Între personaje, un paralelism (Familia, Laura și George Pintea sau Ion și Ana) Aceste paralelisme amintesc de Ioan Slavici și Ion Agârbiceanu. Există o armonie Între planul etic și cel analitic al romanului; scriitorul conturează personajele, interioarele, costumele actanților, manifestările populare etc; expunerea este clară și precisă. Acest lucru iese și mai mult În relief dacă se observă că În roman sunt prezentate evenimentele fundamentale din viața omului: nașterea, nunta, moartea. Toate trăsăturile vizează chipurile individuale și colective (mire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
asemenea ceremonial: praporii fluturau alene În adierea de primăvară... tămâie și aducea În schimb valuri de miros dulce de flori de măr... preotul Belciug mormăia pe nas cântecele de Înmormântere sí scutura mereu cădelnița. Bun psiholog, Rebreanu surprinde gesturile, comportamentele actanților și mai ales psihologia personajului principal. In mintea acestuia se amestecă imaginea moartei, cu aceea a copilului și cu imaginea iubitei. Cu deosebită artă romancierul surprinde spaima de a nu pierde pământul, strecurată treptat În sufletul lui Ion. După Înmormântarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu a mai putut da un alt răspuns la intervenția fetei: „Dar, Papa, e Felix!”(p. 11) Cum era de așteptat, În casa lui moș Costache, unde se va petrece cea mai mare parte a acțiunii romanului, se află toți actanții importanți, tot universul uman prezent În paginile care vor urma. După ce Felix și-a luat, la Îndemnul Otiliei, geamantanul și a urcat, s-a trezit călăuzit de aceasta În mijlocul unei lumi absolut necunoscute, dar ochiul lui ager a surprins sumar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cu toate acestea, băiețelul pe care il avusese ii murise din cauza neglijenței lui și a Olimpiei, soția lui nelegitimă și fiica Aglaei Tulea, sora autoritară a lui Costache Giurgiuveanu. George Călinescu Își construiește personajele și În funcție de morala lor. Astfel, unii actanți sunt dominați de moralitate (Felix, Otilia, Pascalopol), iar alții, de interese meschine (Aglae, Stănică, Aurica). Această viziune este una antitetică. Spre exemplu, inteligența lui Felix este În contrast cu imbecilitatea lui Titi, iar feminitatea misterioasă a Otiliei, cu urâțenia Auricăi. Un personaj
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apel la diferite mijloace de caracterizare, ca să ne folosim de o pârghie didactică, pentru a ajunge la Întregirea făpturii În cauză. În toate situațiile se constată o măiestrie excepțională a naratorului, de a alterna perspectivele ființării personajului. Prezența fiecăruia dintre actanți este naturală, organică, absolut necesară la momentul respectiv. Scenele au recuzita lor, iar indicațiile „scenice” se subînțeleg. G. Călinescu era nu numai un pasionat de teatru, ci și un creator și un regizor pe măsură. Punea În scenă propriile creații
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vesele... Opera Îl asumă și-l exprimă integral.” De aceea Marin Preda se comportă la Paris ca Ilie Moromete: „- Mai dăi În mă-sa cu catedrala lor cu tot...” Există alte atribute care pun În evidență complexitatea sau schematismul unui actant. Poate ar trebui să se adauge faptul că Ilie Moromete este un personaj complet pentru locul, timpul și condițiile de existență care l-au generat. Dar să nu uităm că el este o proiecție posibilă. Acestea l-au marcat pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
astfel de zi toridă Începe aventura neobișnuită a lui Gavrilescu, un modest profesor de pian. Acțiunea, având În centru Întâmplările personajului, povestite În cinci episoade, marcate grafic În interiorul textului, reprezintă punctul de plecare pentru un fapt absolut banal al existenței actantului. În tramvaiul În care călătoreau indivizi de tot felul, Gavrilescu Își amintește că și-a uitat servieta cu partiturile muzicale la una din elevele lui, Otilia Voitinovici și pentru aceasta Își propune să se Întoarcă din drum. Din Întâmplare, ori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spiritul mușcător de esență intelectuală, cu umorul popular. Procedând la o demitizare a istoriei, autorul a intenționat să extragă din evenimentele istorice idei generale, conferind faptelor un aer meditativ, Într-un un stil neologic sau popular, În funcție de pregătirea și apartenența actanților. Opțiunea autorului este aceea de a da piesei vivacitate, un farmec inimitabil și o sprinteneală filologică. Marin Sorescu introduce În teatrul istoric un nou stil, prin intermediul căruia se prăbușește, poate pentru totdeauna, solemnitatea de factură arhaică a dramei romantice. REPERE
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]