1,966 matches
-
aur, blănuri 149), căci aflase că turcii l-au mazilit) a fost ucis și Iancu Sasul, fiul natural al lui Petru Rareș și Domn al Moldovei din decembrie 1579 până în septembrie 1582. Din ordinul regelui Ștefan Báthory, crainicii au citit acuzele aduse fostului Domn al Moldovei, din care învinuiri reieșea nerespectarea tratatelor și a alianțelor (nu depusese omagiul regelui Poloniei), violarea corespondenței, incendierea și jefuirea unor sate de margine, pedepsirea unor nobili poloni 150. Același rege a dat și porunca de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fi fost un destin în neamul Costinilor, căci Nicolae, fiul lui Miron și istoric de bună ținută, a murit în 1712, cu datorii neplătite. Inimiciția unor Voievozi (conservată încă „din boierie”) putea pulveriza averea adversarilor. Era de ajuns o acuză de „hiclenie”, pentru ca bunurile celui învinuit să treacă pe seama Domniei. Așa a pățit marele vistier Stoica din Strâmba (cel însurat cu Dochia), căruia Alexandru Vodă Iliaș i-a luat „toate ocinele” pentru trădare „cu mare vicleșug”. Situația materială a lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu [dar să nu uităm că, în cazul țiganilor, demonizarea avea și un sâmbure etnic, era congruentă cu marginalizarea], itinerante, deci în flagrantă contradicție cu „statornicia” medievală, suspectate a se afla în contact cu diavolul, căci descântau - nu întâmplător prima acuză de vrăjitorie a fost aruncată, în Franța, în 1499, unei țigănci, [care a și fost spânzurată] -, ghiceau în bobi ori cu ghiocul, erau în stare să deoache, transmiteau boli, secau laptele vacilor și al oilor, legau apele - ca solomonarii -, erau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
totul altceva. Ea reprezintă În primul rând rezolvarea conflictului nevrotic al individului care a suferit un eșec În cadrul cuplului său. Cauzele care au dus la ruperea si dizolvarea cuplului trebuie făcute inteligibile Întrucât În caz contrar ele vor persista ca acuze reciproce Între foștii parteneri ai cuplului, iar aceștia le vor proiecta asupra unor alte persoane cu care vor veni În contact. este un proces dublu: pe de o parte este lichidarea terapeutică a conflictului, iar pe de altă parte, este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
țară în decembrie 1955, după patru ani de front și doisprezece de prizonierat, urmărit continuu de Securitate, petrece doi ani în sanatoriile din Moroieni și Brebu. În 1957 e admis la Universitate, dar în februarie 1958 se vede arestat sub acuza de uneltire legionară, câteva zile după participarea la funeraliile poetului naționalist George Fonea, camarad de front și de lagăr; condamnat la optsprezece ani de temniță, cunoaște tortura din beciurile Ministerului de Interne, din închisoarea Uranus, mai târziu „reeducarea” din zarca
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
207. Obținută din Solanum Dulcamara, popular „lăsnicior”, cu proprietăți cunoscute și În arealul transilvănean. US Dispensatory nu indică Însă o tinctură, ci doar Extractum sau Infusum Dulcamara (pp. 368-372). 208. Acest pasaj, ca și altele asemenea, constituie sursa principală a acuzelor aduse câteodată autorului, În epocă și mai târziu, de a fi Încercat În primul rând să-și asigure o situație materială bună, Într-o epocă În care, cum spunea Jean Filliozat, „averile se făceau și se desfăceau În Orient cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lucru ne putem reîntoarce la tonica lectură a memoriilor lui Honigberger, acela care a trăit cincizeci de ani În Asia. Biobibliografietc "Biobibliografie" DME I-V - „Dosarul” Mircea Eliade, vol. I (1926-1938), Cu cărțile pe masă, vol. II (1928-1944), Elogii și acuze, vol. III (1928-1944), vol.IV (1929-1936), Jos farsa!, vol. VI (1944-1967), partea I Niet!, cuvânt Înainte și culegere de texte de Mircea Handoca, Editura Curtea Veche, București, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002 Eliade, Jurnal - Mircea Eliade, Jurnal, Humanitas, București, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fi marcate de aceeași regulă. În sensul acesta, distingem o largă paletă de variații pornind de la starea de normalitate sau sănătate către diversele forme ale patologicului sau ale bolii: a) starea de sănătate reprezintă echilibrul psihosomatic, normalitatea, cu lipsa de acuze obiective și subiective și impresia de bine fizic și psihic; b) stările premorbide sunt reprezentate prin următoarele: dispoziții anormale constituționale, congenitale sau ereditare; stări subclinice minore, neresimțite ca atare de bolnav; un teren psihosomatic fragil, sensibil, propice dezvoltării unor boli
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie reale, dar în acest caz ele sunt exagerate de subiect. Este cazul suprasimulării. În alte situații, boala este posibil să fi existat în realitate, dar, deși ea s-a remis, bolnavul vindecat nu-și modifică nici atitudinea și nici acuzele, continuând să persevereze în postura de bolnav. Este cazul perseverării. Se disting, așadar, trei modalități de simulare: invenția, mai mult sau mai puțin creatoare, a unor suferințe; exagerarea unor suferințe reale și existente; perseverarea în a mima suferința după dispariția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
creatoare, a unor suferințe; exagerarea unor suferințe reale și existente; perseverarea în a mima suferința după dispariția acesteia. Exagerarea se poate prezenta tot sub trei forme: nepatologică, banală sau originală; patologică, asociind la simptomele reale simptome imaginare; sinistroză, constând din acuze subiective de nesinceritate, care însoțesc de regulă stările post-traumatice sau pe cele de postșoc emoțional, accidentele fără urmări etc. Simularea patologică constă în simularea unor afecțiuni, în special din seria tulburărilor psihice, după cum urmează: debilitatea mintală; stările anxioase și de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atenției, teama, neliniștea, imaginația lui”. Orice boală somatică se manifestă sub două aspecte. Pe de o parte, tabloul clinic obiectiv, care relevă modificările organice și fiziologice datorate factorilor etiologici morbizi, iar pe de altă parte, tabloul clinic subiectiv, reprezentat prin acuzele bolnavului, așa cum sunt resimțite și interpretate de acesta, în raport cu tulburările reale existente. Acest dublu aspect al bolii somatice este deosebit de important și de el trebuie ținut seama în mod absolut obligatoriu. Succesul terapeutic nu se datorează numai înlăturării cauzelor bolii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
93. </ref>. Fără a minimaliza faptul că aceste demonstrații au avut loc și pe fondul de nemulțumire a populației rurale, a situației grele din satul românesc, a nevoii de o reformă agrară, a unei opoziții tot mai vehemente la adresa liberalilor, acuzele au avut drept țintă legația rusă; acțiunile acesteia au fost văzute ca imboldul necesar demonstrațiilor. Mai mult, o parte a presei române s-a lansat Într-un atac virulent la adresa lui Hitrowo și a legației ruse, ceea ce a stârnit nemulțumirea ministrului
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
României. Cuvântări și scrisori, tom I (1866-1877), București, 1909, p. 108. </ref>. Printr-o telegramă, Carol Îi răspunde clar lui Carol Anton că „nu a fost vorba despre un astfel de proiect, care ar fi astăzi o adevărată nebunie. Aceste acuze Îmi Îngreunează situația, este o persecuție organizată la adresa României” <ref id="16"> 16 Ibidem.</ref>. Mărturisirea prezintă o mare importanță, pentru că, fiind adresată părintelui său, este clar că nu acoperă un răspuns diplomatic. De asemenea, Carol Anton redă reacția marilor
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
secție (1951-1953), șef (locțiitor de ministru) în cadrul Ministerului Culturii, la Departamentul artelor, muzeelor, monumentelor și învățământului artistic (1953-1955), șef al Secției de știință și cultură a Comitetului Central al PMR (1955-1960), de unde va fi destituit și ulterior exclus din partid, acuzele fiind „idei naționaliste”, „legături clandestine cu colegi foști legionari” etc. Intermitent, cât era în funcție, predase materialismul dialectic și istoric, apoi estetica generală la instituții bucureștene de învățământ artistic universitar. Din 1961 este profesor de limba română la o școală
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
estetic, politic etc.) Universitatea care ucide (1995), dedicat „ultimului eminescolog al Universității «Al.I. Cuza», profesorului Mihai Drăgan”. Soarta acestuia în anii postdecembriști e considerată paradigmatică. Invidiat de multă vreme de câțiva colegi, i se inventează culpe, i se aduc acuze lipsite de temei. Hărțuit, chemat zilnic pentru a-și prezenta demisia, boicotat de studenții instigați, atacat în presă, se vede în curând doborât de o boală necruțătoare. Autoarea mizează pe „cazuri de conștiință”, morale și imorale, a căror rezolvare rămâne
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
modificată și cu un titlu atenuat, Să restabilim principiile ortografiei noastre clasice tradiționale. Represaliile care au urmat i-au ruinat sănătatea, afectată, după tipărirea în 1963, în „Cultura Moldovei”, a unei încercări de recuperare a lui C. Stere, și de acuzele vehemente de „naționalism burghez” și „indisciplină”. Drept pedeapsă i s-a retras numele de pe pagina de titlu a Dicționarului rus-moldovenesc, sub pretextul că este „prea tânăr” ca să figureze ca redactor-responsabil al unei lucrări de asemenea anvergură. SCRIERI: Alecu Russo. Jizni
VASILENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
vizionar”. Avea o înaltă prețuire pentru Mihai Eminescu, respingea însă moda epidemică a „lamentațiilor” posteminesciene; îi premerge totodată lui G. Ibrăileanu în criticile aduse publicării neselective a postumelor. Cerea literaturii române, îndeosebi celei din „provinciile subjugate”, mai multă „imaginație combinativă” (acuza „invenția slabă”), dar îi minimalizează pe George Coșbuc, pe Slavici, pe Octavian Goga, ajungând astfel la diletantismul atât de vulnerabil din discursul academic Poporanismul în literatură. În ansamblu însă, orientarea estetică a lui Z. este de esență clasică (efasarea: „mă
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
a discursului lui T. Maiorescu În Cameră, discurs menit a impune concluzia că o puternică manifestare În sensul ordinii se impunea guvernului și partidului liberal; ce-i drept, din acțiunea factorilor guvernamentali nu au lipsit Înclinații manevriere, menite „a adormi” acuzele față de excesivitatea executivului proferate din chiar „câmpul liberal” de „vernescani” (În paginile „Binelui public”) și de „fracționiști”, sau din tabăra conservatorilor, mai puțin din cea a junimiștilor pe care I. C. Brătianu ar fi intenționat să-i cointereseze la ideea unui
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
de mai sus este reprezentată schematic relația „medic - bolnav” în cazul bolii somatice. În interiorul cercurilor mari, cercurile mici, punctate reprezintă „zona conștiinței critic-reflexive”. Bolnavul „simte” sau „își autopercepe” procesul patologic, boala (B) față de care are o atitudine critică, comunicând medicului „acuzele” sale. Medicul, la rândul său, „observă” sau percepe procesul patologic. Între medic și bolnav se va stabili o comunicare directă, verbală, paralelă cu „observația clinică a bolii” (B) efectuată de medic. Situația bolnavului psihic și a relației acestuia cu medicul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se dispută vizibilul (persoana bolnavului) cu invizibilul (boala ca suferință) sau, altfel spus, „persoana” și „discursul”. În felul acesta, spațiul clinicii devine zona în care se realizează „spațializarea” și „verbalizarea” patologicului. Această verbalizare a suferinței, prin expunerea de către bolnav a acuzelor sale clinice, face vizibilă interioritatea persoanei acestuia. Nu putem înțelege boala fără vizualizarea interiorității bolnavului, decât prin verbalizarea acesteia. În felul acesta „obiectul discursului” bolnavului va deveni „subiectul clinicii”. Clinica va transforma „discursul bolnavului” în „observație medicală”. Orice act de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei duble analize clinico-psihologice de „ascultare a suferinței” și de „observare a bolnavului” care se desfășoară în „spațiul clinicii psihiatrice”. Discursul clinic devine, în felul acesta, o structură semantică particulară și complexă, organizată din „simptome clinice” în care sunt cuprinse „acuzele bolnavului”. El este organizat logic, sub forma „Sindroamelor clinice” (complexe de simptome asociate în structuri clinice constante) sau sub forma „tablourilor clinice”, respectiv „boli psihice” cu o configurație precisă, constantă. În felul acesta „discursul clinic” devine cadrul teoretic epistemic care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lucru, persoane sau discuții; - dificilă sau absentă: bolnavul nu este atent la ce se petrece în jurul său, indiferent, absent. c) Aprecierea tulburărilor din sfera perceptivă ne pune în evidență următoarele aspecte: - perceperea corectă a realității; - perceperea deformată a realității (iluzii); - acuze perceptive diferite de a căror natură nefirească, anormală, bolnavul este conștient, considerându-le ca atare (dureri, cenestezii, cenestopatii etc.); - perceperea patologică a unor „voci”, „imagini vizuale”, „gusturi” sau „mirosuri” etc., fără o sursă sau obiect real exterior, de tipul halucinațiilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
familial, socio-cultural și profesional al acestuia. Asupra tulburărilor psihice se vor avea în vedere două aspecte: a) antecedentele patologice: episoade analoage anterioare, starea interepisodică, antecedente somatice și psihiatrice (traumatisme, oboseală, situații stresante, infecții, alcool, droguri etc.); b) caracteristicile episodului actual: acuzele pacientului, modul de apariție al tulburărilor, reacția și relatările anturajului etc. Referitor la istoria personală a subiectului vom avea în vedere următoarele aspecte: a) istoria biografică așa cum este ea relatată de bolnav; b) felul în care episoadele clinice au fost
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
continuare aceste aspecte. Primul contact cu bolnavul De regulă, motivele consultației psihiatrice sunt ascunse de bolnav care se rușinează sau se simte vinovat față de acestea. Sunt însă destul de frecvente situațiile în care bolnavii vin direct la medic ca să-și expună acuzele. Bolnavii se află într-o permanentă dilemă care-i frământă, îi neliniștește, legat de faptul că trebuie să se destăinuiască, să-și descopere intimitatea propriilor probleme sufletești, unor persoane necunoscute. Din aceste motive întâlnirea cu medicul, consultul medical, este de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
surprindere de către medic, a suferinței bolnavului. Latura obiectivă se referă la experiența clinică a medicului, la criteriile de evaluare de către acesta a simptomelor clinice prezentate de bolnav. În relația „medic-bolnav” se va produce următorul proces de comunicare: a) suferințele sau acuzele clinice ale bolnavului sunt transformate de medic în criterii diagnostice, respectiv interpretate ca „simptome”; b) fenomenele vitale sunt percepute de medic ca schimbări clinice ale personalității bolnavului datorită bolii acestuia. În acest caz, diagnosticul clinic apare ca un proces de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]