1,002 matches
-
-20° și chiar mai mari, se întâlnesc cele mai puternice și mai complexe procese de versant. Un alt element fără de care nu pot avea loc procesele de versant îl constituie apa, provenită din precipitații sau din apele subterane. Astfel, stratele acvifere apar la baza plăcilor de gresii și calcare din preajma abruptului principal prezintă debite constante de circa 1,5 l/s/100m2 front de captare. Adâncimea complexului nisipos ce constituie acviferul freatic este de 1,70--4,30 m( I.S.P.I.F.-Iași-1997). Aceleași
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apa, provenită din precipitații sau din apele subterane. Astfel, stratele acvifere apar la baza plăcilor de gresii și calcare din preajma abruptului principal prezintă debite constante de circa 1,5 l/s/100m2 front de captare. Adâncimea complexului nisipos ce constituie acviferul freatic este de 1,70--4,30 m( I.S.P.I.F.-Iași-1997). Aceleași debite le au și stratele acvifere de la baza teraselor Bahluiului, mai ales când sunt secționate de afluenți, ca în cazul văii Buhalnița, Scobinți, Broscăria, Lacuri, Măgioara etc. Alături de aceste cauze
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
gresii și calcare din preajma abruptului principal prezintă debite constante de circa 1,5 l/s/100m2 front de captare. Adâncimea complexului nisipos ce constituie acviferul freatic este de 1,70--4,30 m( I.S.P.I.F.-Iași-1997). Aceleași debite le au și stratele acvifere de la baza teraselor Bahluiului, mai ales când sunt secționate de afluenți, ca în cazul văii Buhalnița, Scobinți, Broscăria, Lacuri, Măgioara etc. Alături de aceste cauze trebuie să mai amintim că apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt condiționate și de gradul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Țiglaele lui Baltă, Dealul Furcilor Cotnari, Dealul lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de argile, nisipuri, uneori cu gresii și calcare, cu bogate strate acvifere subterane.De obicei, ele prezintă o cornișă liniară, de la baza căreia începe o succesiune de trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt stabilizate (deci o vechime mare). Acest tip de alunecări le
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din alunecările în trepte, după o etapă mai îndelungată de evoluție, dar și în alte condiții. Se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci plastice:argile, marne, separate de orizonturi nisipoase, cu strate de prundișuri și uneori cu strate acvifere etajate. Valurile de alunecare sunt uneori paralele, cu o energie de relief de 2-4 m. Se întâlnesc pe versantul stâng al pârâului Buhalnița, în dreptul localității cu același nume, pe Dealul Cătălina, în zona satelor Zagavia, Pârcovaci, Deleni. Alunecările mixte-complexe - se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bazale nivelul suport al apelor subterane de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută (V. Băcăuanu, 1968). În lungul malurilor albiei minore a râului Bahlui, se produc intense procese de surpări. Ele sunt condiționate de existența unor strate acvifere bogate (ce își au originea în zona înaltă din vest), și datorită alunecărilor de teren ce împing deluviul de alunecare spre albia râului Bahlui, ca în zona Pârcovaci, în sudul orașului Hârlău, la Bădeni și Ceplenița. În urma acestor surpări ale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a acestei trepte de relief se caracterizează de obicei prin prezența unor luturi nisipoase și nisipuri fine la partea superioară. Acestea sunt dispuse peste formațiuni nisipo argiloase și chiar pietrișuri fine. Baza sa este scoasă în evidență de un strat acvifer freatic, care alimentează fântânile cu apă potabilă din satele. așezate pe această terasă T2-Terasa de 20-30 m altitudine relativă, deși destul de fragmentată, acolo unde apare, se prezintă ca o treaptă clară de relief, cu o frunte bine exprimată și un
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
diverse adâncimi, dar care datorită condițiilor climatice și de strat, au în general, debite reduse și conținut ridicat de săruri. Apele subterane din această regiune sunt de adâncime (sub presiune) și libere. 1.1. Apele subterane de adâncime includ strate acvifere sub presiune, cu caracter ascensional, acumulate în depozite sedimentare, nesecționate de valea Bahluiului sau a afluenților acestuia. În forajul de la Deleni-Hârlău (la -906 m), apele de adâncime siluriene au o duritate mare, sunt hipotermale (32°), cu mineralizare ridicată (4,9-5
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m), apele de adâncime siluriene au o duritate mare, sunt hipotermale (32°), cu mineralizare ridicată (4,9-5,5 g/l), caracter ascensional și un debit de 0,4 l/s (E. Pantazică, 1974). 1.2. Apele subterane libere includ stratele acvifere descendente, cuprinse în depozite secționate de rețeaua hidrografică. Alimentarea lor se face de sus în jos, numărul lor este determinat de suprafața intercalațiilor impermeabile ale depozitelor. În funcție de condițiile naturale generale, dar mai ales de cele morfo-litologice, apele subterane freatice din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și platourilor înalte din zona Dealul Mare Hârlău și Culmea Holmului, include ape acumulate în fisurile și golurile rocilor calcaroase și grezoase și în intercalațiile de nisipuri oolitice, suportul impermeabil îl formează frecvent argilele și marnele. La contactul dintre rocile acvifere și suportul impermeabil, pe versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica, Buhalnița, Scobinți, Zagavia, Fetești și a abruptului vestic al Culmea Holmului din care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versanților Versanții dealurilor și platourilor structurale sunt acoperiți de materiale provenite din alunecări, rostogoliri, surpări, formate dintr-un amestec de argile, pietrișuri și nisipuri. În aceste formațiuni, apa din precipitații se infiltrează destul de ușor, formând pe suportul argilo-marnos un strat acvifer propriu. Apa din aceste strate este în general potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu strate de luturi, în bază, având un strat impermeabil argilo-marnos. Calitativ, apele sunt ușor alcaline (pH-ul oscilează intre 7 și 7,5), duritatea este în jur de 20°G, deci peste normala apelor potabile (C. Martiniuc, 1956). Stratele acvifere se alimentează prin scurgerile de suprafață și subterane produse pe versanți și pe interfluviile situate în imediata vecinătate. Astfel de ape apar pe terasele de 30-35 m (M. Pantazică, V. Băcăuanu, 1968) ale râului Bahlui în partea vestică a Dealului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din precipitații sau din vărsarea râului Bahlui. La contactul cu versanții s-au acumulat materialele aduse lateral, formând glacisurile, iar la debușarea unor pâraie (Buhalnița, Sărata, Broscăria, Scobinți) în râul Bahlui, s-au format conuri de dejecție ce dețin strate acvifere ascendente. Duritatea acestor ape este în jur de 16G și au debite constante, alimentând o parte din gospodăriile localnicilor din satele Bădeni, Ceplenița, Scobinți, Zlodica, deși prezintă o mineralizare relativ mare (M. Pantazică, 1974). 1.2.5. Apele minerale de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
resurse de apă subterane în fisurile și golurile complexului calcarului-grezos, precum și în intercalațiile de nisipuri de platourile sculpturale unde se acumulează importante rezerve de ape subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu exploatări de sare unde s-au surpat ocne vechi, rezultând depresiuni cu lacuri sărate, înconjurate de maluri în care sarea apare la suprafață, sau de terenuri cu soluri sărăturate; - poluarea aerului, a solului, a apei râurilor și a pânzelor acvifere, distrugerea vegetației în lungul arealelor în care acționează noxele emise de diferite întreprinderi (mai ales de produse chimice). Deși unele întreprinderi au fost închise, răul pe care l-au cauzat se păstrează în peisajul diferitelor așezări (de exemplu, Copșa Mică
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
locul de grădină cel slobod din vale, de la Curtea Veche gospod, unde este și iazul, ce ar fi în lungime de 23 <stânjeni> și lat de 17 stânjeni, iar în adâncime, pe la mai multe locuri, peste un stânjen"14. Resursele acvifere i se înfățișau ca destul de generoase pentru susținerea proiectului. În acest sens, aprecia că, "deși apă-cărătorii (sacagii orașului n.ns.) necontenit umplu aice vasele lor, iar fierbânțeala soarelui transformează în aburi o parte din apă", nivelul acesteia se menținea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Liban 3%; în mod tacit și cutumiar însă, aceste ponderi au fost respectate în linii generale. Până în prezent nu a fost adoptat niciun alt acord de partiție regională, fiecare dintre entitățile riverane dezvoltându-și propriile proiecte de exploatare a resurselor acvifere și propriile relații cu vecinii pe această temă. Cea mai complexă este relația israelo iordaniană de partajare a resurselor fluviului, în condițiile în care volumul de apă asigurat de Iordan reprezintă dublul volumului celorlalte disponibilități de apă ale Israelului și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
apele râului libanez Litani spre emisarul Hasbani, proiect nematerializat însă până la retragerea forțelor israeliene din sudul Libanului în anul 2000. De asemenea, printre consecințele războiului din 1967 se numără și lipsirea Siriei de două importante surse de apă, respectiv freaticul acvifer din arealul platoului Golan și apa lacului Tiberiada. Pe fondul aridizării climatului local din ultimii ani, accentuarea penuriei apei este un fenomen cert în viitorul apropiat, ceea ce va accentua divergențele hidro-politice dintre Israel și vecinii săi arabi, în condițiile în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
pe stânga văii Miletinului — Iazu-Vechi, Șipote, Mitoc,Hălceni, în bazinele unor afluenți ai Miletinului - Iazu -Nou sau pe versanții săi și la contactul acestora cu șesul - Chișcăreni.(Harta nr. 2 ) Denumirea satului, ,Șipote ” derivă de la numeroasele izvoare alimentate de stratele acvifere de terasă, ce au o adâncime redusă, în unele sectoare putând să ajungă la 1m. ,,Tezaurul toponimic al României. Moldova. Localități și moșii”, (vol. I, p . a II-a, pag.1149 ) consemnează, în 1772, Șipotele ca sat în Ocolul Jijiei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
local. În funcție de condițiile litologice și morfologice,cercetătorii M.Schram, M Pantazică, I .Ungureanu au identificat pe teritoriul comunei Șipote trei unități hidrogeologice. Acestea se alimentează din apele nivale și pluviale, mai ales primăvara și la începutul verii, din afluența straturilor acvifere limitrofe situate la altitudini mai mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote se disting următoarele unități hidrogeologice: I. Unitatea apelor freatice înmagazinate în nisipuri,nisipuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în dealurile Schinăria, Balș, Dealul Stănoaiei, Solovăț, Mitoc și Dealul Odăile de la est de Hălceni. Ea ocupă cea mai mare parte din teritoriul localității Șipote, îndeosebi interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei,afluenți ai Miletinului în acest sector . Stratul acvifer principal din baza acumulativului de terasă se află la adâncimi variate față de suprafața topografică. Cele mai mari adâncimi, între 812 m se găsesc, în general, în partea înaltă a dealurilor cu formațiuni de terasă. Cea mai mare parte a interfluviilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
între 812 m se găsesc, în general, în partea înaltă a dealurilor cu formațiuni de terasă. Cea mai mare parte a interfluviilor formate de terase și glacisuri de racord are apă la 4-8 m adâncime . Spre periferia teraselor adâncimea straturilor acvifere se reduce, astfel că, în unele sectoare, apa iese la zi prin izvoare ce se scurg spre văile limitrofe. Stratul acvifer al acestei unități hidrogeologice reprezintă principala sursă de alimentare cu apă, prin fântâni, pentru localitatea Șipote. Calitatea apei nu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
interfluviilor formate de terase și glacisuri de racord are apă la 4-8 m adâncime . Spre periferia teraselor adâncimea straturilor acvifere se reduce, astfel că, în unele sectoare, apa iese la zi prin izvoare ce se scurg spre văile limitrofe. Stratul acvifer al acestei unități hidrogeologice reprezintă principala sursă de alimentare cu apă, prin fântâni, pentru localitatea Șipote. Calitatea apei nu este peste tot corespunzătoare normelor optime de potabilitate în privința mineralizării, a durității și gustului (amar-sărat), îndeosebi acolo unde acumulativul de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apă, prin fântâni, pentru localitatea Șipote. Calitatea apei nu este peste tot corespunzătoare normelor optime de potabilitate în privința mineralizării, a durității și gustului (amar-sărat), îndeosebi acolo unde acumulativul de terasă se sprijină pe marne sarmațiene. Izvoarele care deschid straturile acvifere de terasă nu sunt prea bogate (în medie, în jur de 0,2l/s).Debite mai mari au izvoarele care apar în fruntea terasei inferioare de la Șipote,fiind utilizate pentru adăpatul vitelor. În zonele de emergență, apa din terase contribuie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în cadrul localități Șipote,variază, în general între 0-4 m pe versantul stâng al pârâului Broaștei sau între 0-8m pe stânga Văii Stănoaia, unde apar la zi și apele libere din lentilele nisipoase ale Sarmațianului . Izvoarele care deschid aceste straturi acvifere au debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de variabilitate foarte ridicat. Aceste ape întrețin umezeala în padine, înmlăștinind solul în perioadele cu precipitații abundente. În același timp,degradarea mecanică și fizică a substratului sarmațian la contactul cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]