14,708 matches
-
băii - îți voi lua o chirie mai mult decât convenabilă. Ce zici, mergem odată? Într-adevăr, garajul era așa cum îl descrisese Florin. Acesta ridică un capac de scândură de pe podea și imediat de sub el, câteva trepte coborau într-un subsol adânc, în care Florin se pierdu pentru câteva minute, ca să revină cu patru sticle de bere în mână. - Hai să bem pentru afacerea noastră, cred eu, reciproc avantajoasă! Ciocniră bucuroși. Din vorbă-n vorbă, Vadim află că mama verișoarei lui locuiește
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
se rupe așa. Te-am auzit vorbind deseori, sunete într-un cor nevăzut, peste fiecare gând se așează un sărut doar poetul adună ninsori din cuvânt. Ce să-ți răspind la tăcerea mea, mă gândesc la metafora născută din femeie adânc poem adus prin vreme viața... când am realizat că am trup în gândul nins de un sărut. Referință Bibliografică: În gândul nins cu un sărut / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi
ÎN GÂNDUL NINS CU UN SĂRUT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380246_a_381575]
-
plăpând, îți dau gândirea mea să o asculți! Să faci din mine Omul Tău, iar glasul meu,să fie glasul Tău! Părinte,privi-n lăuntrul meu, nu aș descoperi decât tăceri, și mi-ar fi teamă să mă uit, la adânca rană ce-ai făcut! Nu vreau decât,să-mi regăsesc, O,D-zeul meu,ce te iubesc, pe omul meu duhovnicesc! În Tine Doamne,aș vrea să m-odihnesc! Ileana Vicic Stanca ileana.stanca@gmail.com Referință Bibliografică: Stări lăuntrice
STĂRI LĂUNTRICE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380279_a_381608]
-
sub mângâierea gândurilor tale, dar cum pot, oare, să-mi ridic privirea către cel care înțelege profunzimea zbaterilor mele într-un fel pe care eu însămi nu îl pot desluși? Ermit, cuvintele tale nespuse lasă în ființa mea urme mai adânci decât cele scrise în piatră. Mă dor aceste urme de parcă mi-ar răni existența prin veacuri. Poezia ta este ruptă din sufletul meu și doar tu puteai înțelege dimensiunea trăirilor mele atât de profund încât să o pui pe hârtie
POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380273_a_381602]
-
O mai deschid o dată, o citesc, un înger trece pe lângă mine, îi simt aripile-i reci pe piele, mă cutremur sub fior, nu pot să rup bucățica rămasă. E taina mea! Eu sunt Taina și am în mine o taină adâncă, de catacombe ascunse în inima Pământului. O las vântului, întreagă, suflu în bucățica de hârtie: Du-te și împrăștie inima mea în zările lumii!”; Vreau să strig la Dumnezeu. Iar strigătul meu este râs și plâns: De ce eu? De ce eu
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
în subsolul istoriei lor. Ce găsim acolo? O fărâmă din identitatea noastră care ne determină să facem la rândul nostru istorie. Căci, vorba lui Pamfil Șeicaru, presa este plămânul prin care respiră istoria, iar noi suntem datori să facem o adâncă reverență celor ce, acum 140 de ani, au pus piatră de temelie presei în Argeș, respectiv celor ce au fondat „Argeșul”. Nu știu dacă doar acesta ne-a fost gândul când, înnodând firul presei argeșene de sorginte democratică, am botezat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
arte, care i-a făcut cinstea să-l numească prietenul său și „un om minunat”; sau cu Alina Fernandez, fiica lui Fidel Castro și a actriței Natalia Revuelta, o femeie superbă, cu chip angelic, dar cu ochii plini de o adâncă și permanentă tristețe, cu care, în timp ce o ducea la aeroportul de unde urma să plece la Paris, a avut o lungă și interesantă conversație ca între „doi îndrăgostiți de libertate”. Și lista întâlnirilor continuă. Unele au fost frumoase și mișcătoare, precum
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
Însă tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei este una dintre realizările fundamentale ale culturii române, contemporane. El exprimă nu doar vocația speculativă a autorului, ci și forța cugetării teologice și filosofice autentice, românești, impuse în întreaga lume prin operele unor mari, adânci și profunzi gânditori și autori... Încheiere Cu alte cuvinte, Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, pe care ținem să-l felicităm pentru această lucrare „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”, ediția a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2009
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
indubitabilă unicitate, anvergură academică și ținută stiințifică. Inițiat și inițiator el însuși, aidoma protagonistului investigat -, Viorel Coman dezleagă, rând pe rând, pecețile universului magic al povestirilor lui Fănuș Neagu, nu cu fierul înroșit în foc, riscând a lăsa necuvenite urme adânci, ca la inventarierea cirezilor de bouri și zimbri matusalemici, ci, cu laserul diafan al unei des-tâlcuiri de mare finețe, pune în operă o maieutică proprie, desfăcând vălurile Mayei, arătându-ne, pentru o clipită, fermecatele-i secrete, pentru ca, imediat, să lege
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
ne-a obișnuit deja în numeroasele eseuri și în cele șapte volume de proză publicate până acum, autoarea jonglează cu vocabularul savuros al românei, pe care dovedește că o iubește și valorează mai presus de toate, tratând-o cu reverența adâncă a dascălului care nu iese niciodată la pensie, chemarea sa coincizând cu menirea de om, al literelor, fără doar și poate.” Romanul lui Al. Florin Țene “Un ocean de deșert”, un “remarcabil saga”, după cum îl numește Mariana Cristescu, oferă o
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
sărbătoare a culturii române, Mihail Diaconescu - 78 și Celebrul Think Tank american, Consiliul Atlantic are un partener de nădejde în România. Reținem, de asemenea, din sumarul acestui număr pagina semnată de dr. Clementina Timuș intitulată Impresii de festival și...o adâncă reverență. Pagina este dedicată unor aspecte semnificative ale celei de a XXII-a ediții a Festivalului Internațional George Enescu . În continuare paginile 4-5 conțin eseul exegetic semnat de Monica Dușan și intitulat Intelectualul și destinul neamului său. Eseul de o
„ Cronica Editura Timpului “, numărul de octombrie [Corola-blog/BlogPost/94228_a_95520]
-
ca un popor să stea politicește sus și economicește jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizația economică e muma celei politice... Cestiunea economică la noi nu e numai o cestiune a mișcării bunurilor; ea e mai adâncă, e socială și morală. Fără muncă și fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate. Celui care n-are nimic și nu știe să se apuce de nici un meșteșug dă-i toate libertățile posibile, tot rob e, robul nevoilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
deplină siguranță). Odată cu maturizarea, intervin grijile, instinctual de viețuire care înseamnă veghe și orientare continuă. Așa se explică faptul că acest sentiment al siguranței se estompează, activitatea cerebrală se intensifică iar ritmul biocurenților cerebrali devine mult mai lent, cu excepția somnului adânc și al rugăciunilor, Profesorul Slezin a numit această stare una de “veghe” și a demonstrat că aceasta este vitală pentru fiecare persoană. Este cunoscut faptul că bolile sunt cauzate în special de situatii negative care ne afectează starea psihică. Se
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
și nu de ieri În Cuvântul Sfânt— Divin Viața însăși se găsește Să-l absorbi mai pe deplin Căci Hristos te mântuiește Numai El azi ne oferă Viața veșnică mereu Să primim a vieții eră Prin credința-n Dumnezeu Ce adâncă e iubirea Dăruită de Hristos Prin El s-avem izbăvirea Liberi să fim aici jos În lumina mântuirii Doar Hristos ne-a îmbrăcat Ne-a dat semnul izbăvirii Din moarte și din păcat Fie-i glorie— onoare Celui care ne-
FIE-I LUI ISUS ONOARE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378148_a_379477]
-
le spusese odată ucenicilor săi că va veni timpul când El va trebui să moară la Ierusalim. Dar ucenicii Lui, care năzuiau să-l proclame împărat, nu se puteau împăca deloc cu gândul acesta. Pe de o parte, o mâhnire adâncă le cuprinsese inimile ucenicilor săi la vestea că Mântuitorul va trebui să meargă la Ierusalim și va fi supus la mari suplicii de către bătrânii, marii preoți și cărturarii țării, apoi va fi omorât și a treia zi va Învia. Pe
LUMINA TABORICĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378165_a_379494]
-
scriind și recitând, cântând pentru inimi, pentru umanitate. Ne reamintește să fim umani, ne îndeamnă să ne trezim din letargia spiritului, să avem curaj în fața vieții, a tăvălugului destinului. Vedem în poezia aceasta ca într-un lac limpede de munte, adânc și netulburat, totul este scris aici, fără ascunzișuri sau disimulări, fără tentația imitării, spontan, sincer, uneori dureros de sincer. Forma poetică poate înșela, pe alocuri, cititorul, care s-ar putea aștepta la un vers mai artistic, cizelat, pretențios sau ermetic
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
nevinovate, iar soțul ei, Romulus Rusan a fost găsit în viață sub surpături! Drame inimaginabile! Întreaga țară a fost zguduită, distrugerile au fost incalculabile! Era o seară de primăvară, cu un cer înstelat și o liniște, prevestitoare parcă, o liniște adâncă, misterioasă, din care a izbucnit într-o clipă bezna, confuzia, panica! S-a mai întâmplat, la 10 noiembrie 1940, când au murit 300 de oameni, sau pe 30 august 1986, când au fost zdrobiți sub dărâmături 50 de muncitori care
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
mine s-o plec și s-o fac să rămână...Camelia Radulian... V. IERI..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015. În ochii de ieri mi te-au plâns șapte sfinți cu lacrimi de smirna, adânci și cuminți, Au plecat astăzi sfinții în beciuri de lut; mi te cântă-n litanii, te beau din trecut. În gândul de ieri, opt poeți te-au vestit cu versuri de ocna și verbul smintit te-au scris pe iluzii
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
s-a mai scris au rămas doar tăceri ostenind cu nisip o clepsidra de ieri ... Despre mâine nu știu... Voi bea negru din nori, ... Citește mai mult În ochii de ieri mi te-au plâns șapte sfințicu lacrimi de smirna, adânci și cuminți,Au plecat astăzi sfintiiîn beciuri de lut;mi te cântă-n litanii,te beau din trecut.In gândul de ieri, opt poeți te-au vestitcu versuri de ocna și verbul smintitte-au scris pe iluzii,rostire de hau,punând
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
nu ilustrează, nu sporește și - în fond - nu susține prin nimic originalitatea creației eminesciene, astfel că exegeza nu oferă conturul unei filosofii care să fie proprie gândirii poetului. Evident, el „...n-a versificat idei filosofice pentru că i s-au părut adânci sau pline de înțelepciune. Ci inspirația lui ne-a relevat ceva tainic și absolut fără de care nu-i posibilă, nici intuiția filosofică, nici iluminarea mistică, nici inspirația poetică. Eminescu - concluzionează Amăriuței - a spus ceva nescris în cărțile de filosofie occidentală
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
adevărata filosofie a lui Eminescu, este Starea pe loc.” Rezultă că valoarea filosofică a scrisului eminescian „nu mai poate fi pusă în relație cu tema lui a fi de tip occidental. Starea d’întîi iese dintr-o intuiție mult mai adâncă decât manifestarea gândirii onto-noologice moștenite de la Greci./.../ Fiind vorba de o poetică a stării, izvorul de inspirație răsare direct din Starea d’întîi, și nu din Schopenhauer sau din Lenau, căci mijloacele de expresie sunt în primul rînd stări: de
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
proporție nu tocmai convingătoare) abia prin anii șaptezeci. 2. Horia Stamatu un poet ... „poate cel mai mare ...?” Într-un interviu publicat în România Liberă, un eminent și neobosit cercetător al literaturii exilului românesc, Nicolae Florescu, rostea, cu referire la semnificațiile adânci - și totodată tragice - ale acestei literaturi (produs al unei existențe în suspensie în viziunea lui Vintilă Horia), câteva adevăruri care ar fi trebuit - și încă mai de mult - să dea de gândit: „Literatura română ține de specific, are trăsături definitorii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Îl duc mereu/ cu maluri albie curgând/ în el apune Domnul Zeu/ ca să răsară gând cu gând/.../ Dar fără fund și fără mal/ e fără guri și nici izvor/ adeseori e doar un val/ mereu din el începător/ Vai ce adâncă-i noaptea lui/ și fără margini e de clară/ temeiul ne-temei oricui/ cu mine-apune să răsară”. Iată, spicuite și ele, aproape la întâmplare, versurile dintr-un alt poem intitulat Peisagiu poetul-în-cușcă: „Vorbele nu mai au ce spune poeții/ în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
dr. Ovidiu Ghidirmic, director al revistei Lamura din Craiova -, Mariana Didu pare să fi șoptit, necontenit, în gând, ectenia lui Constantin Noica, din care este obligatoriu să reținem deschiderile către universal ale culturii noastre, în întregul ei: către presocratici, către adânca înțelepciune indiană, către cea persană ,,și poate către un Orient ce va constitui marea problemă de mâine’’ - și, în sfârșit, către Goethe. Pentru că - subliniază Constantin Noica: ,, Dacă n-ar fi decât aceste trimiteri, și încă ar merita să ne străduim
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
de percepție a vieții, existenței și fericirii omului pe pământ, sosind cu un teanc de cărți ce atestă incontestabila afirmare ce-o poartă-n suflet ca pe o icoană sacră că, noi, cei născuți în Bucovina și Basarabia, cu rădăcini adânci în pământul străbun, suntem Români și nu „moldoveni”, precum încearcă să ne definească și să ne împartă unii răuvoitori. A venit, având cu el „Istoria românilor din Dacia Traiană”, vol. II, de A. D. Xenopol, „Istoria lui Ștefan cel Mare” de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]