1,420 matches
-
demers filosofic traversează ca o axă întreaga operă a lui Lupasco: "... nici o teorie, nici o doctrină, nici o concepție... nu mai este cu adevărat posibilă dacă ignoră datele experienței științifice, care inundă totul și, pe de altă parte, nu ne mai putem adăpa din achizițiile teoretice ale cunoașterii constituite, pentru că ele nu mai răspund..."7. Una din cele mai bune ilustrații ale logicii antagonismului a lui Lupasco este oferită de evoluția istorică, în timp, a propriei sale gîndiri filosofice. Această gîndire se situează
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
of William Blake, 3 vol.) (Yeats editase singur și The Poems of William Blake, 1893), dar ediția a fost incorectă, desi conținea multe referiri la cunoștințe cosmologice, secrete, la Kabbala și la Iluminați. Concluzia lor a fost că Blake se adapă la izvoare ale cunoașterii și ale mitologiei demult uitate (BCH: 19). Secolul al XX-lea a deschis o nouă eră de controverse privind imaginea și scrierile lui Blake, dar în același timp acum a crescut și interesul pentru realizarea unor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pământ/ Ne-ajunsă de vânt,/ Floare la răcoare/ ne-ajunsă de soare./ Tu să mi le iei/ Că sunt flori din rai (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288). Traseul continuă pe la mărul lui Sân Pătru, unde se află Sânta Marie. Aceasta adapă sufletul, care uită de lume și Îi arată drumul mai departe. El ajunge la o mândra răchită, unde tot Sânta Marie șade la o masă și scrie soarta celor vii și morți; de acolo, sufletul ajunge la poarta Raiului: Și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
morts d'une mort prématurée " sic !). Un autre cas de suppression de vers dans la traduction de Paul Villard qui a retenu notre attention est le suivant : Stropi calzi de rouă-i cad pe buze :/ unu,/ doi,/ trei./ Natură își adapă zeul. (Pan) (Blaga, 2010 : 61) Trois gouttes chaudes de rosée tombent sur șes lèvres/ une à une/ La nature abreuve son dieu. (Pan) (Villard, 2008 : 11) Des gouttes chaudes de rosée tombent sur șes lèvres:/ une,/ deux,/ trois./ La nature
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
âme " (Poveri/Lourdes charges) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 243). Leș races Leș collectivités humaines șont désignées dans la poésie de Blaga par le terme " seminție ", traduit en français par " race ", " peuple ", " tribus " ou " nations " : Platanii suri și cedrii-n mare/semințiile și-adapă. " " Leș platanes gris et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară/Pays) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ruse. Sângele nu înfricoșa pe nimeni pe vremea aceea... A intrat în încăpare și de acolo am auzit venind versetele pe care le recita în șoaptă, ca pe o ciudată litanie a trecutului: -... stindardu-nsângerat e înălțat... Un sânge impur s-adape brazdele noastre... Am așteptat ca ecoul acelor cuvinte să se stingă în întuneric, apoi, într-un singur glas, am exclamat: - Dar Nicolae? Dar Țarul? El știa despre ce era vorba în cântec? Franța-Atlantida se înfățișa ca o gamă sonoră, colorată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în spiritul lui Ioannițiu, adecă c-o precugetată cruzime, pentru a dispopula și pustii cu totul Tracia și lăsară în urmă-le o țară peste măsură deplorabilă, redusă la un sinistru pustiu, plină de ruinele și surpăturile unei bunestări nimicite, adăpată cu de prisos cu sânge omenesc. Din ură contra grecilor, năvălitorii risipiseră orice cultură omenească, dar nu erau tari decât în distrugerea unei civilizații mai înalte, slabi însă în înlocuirea aceleia cu o dezvoltare mai nobilă și mai vrednică de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Și cu suflarea lor distrug câmpii cultivate, Dacă vei voi, din contră, s-aduci bune vânturi Vei crea pentru oameni seceta binevenită Din sumbra ploaie, iar din seceta verii isca-vei Ploi ca torenți ce curg din ceruri și pomii adapă (Diogenes Laertios, VIII, 59 ; cf. 59, p. 513). Mai semnalez faptul că Heracleides din Pont consemnează informația (preluată de Diogenes Laertios, VIII, 67) privind ridicarea la cer, într-o „pară de foc”, a lui Empedocle. Unii autori moderni (J. Bidez
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
transpirați, cu obrajii aproape stacojii, adorm (153). Uneori, pentru a-i liniști, pruncilor li se dădea să soarbă vreo băutură alcoolică. Pe la începutul secolului al XIX-lea, medicul Bucureștilor, Constantin Caracaș, se plângea că româncele de la țară sau mahala „îi adapă [pe copii] cu vin, cu rachiu, uneori, chiar când încă sug” (290, pp. 93, 96). Acest obicei malign îl găsim redat și de Felix Aderca, la un personaj dintr-o mahala a Craiovei, în anii ’20 : „Carolina deveni foarte veselă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să moară într-un accident tragic, așa cum pățiseră sute de operatori înaintea lui, jertfindu-și viața pentru a asigura discreția care trebuia să domnească în jurul lucrării ultime a lui Dumnezeu. ― Slăvit fie numele tău, Sfinte Augustine. Venim iarăși să ne adăpăm la izvorul înțelepciunii tale, spuse deodată Abatele. ― Venim, răspunseră cei trei. ― Dă-ne nouă, încă o dată, măsura sfințeniei tale și fă ca din Alambicul pe care ni l-ai lăsat să apară un alt Mesia, pentru o altă lume, un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de tip „căsuță poștală” se acreditează reciproc în calitate de dascăli infailibili ai națiunii. Aici nu mai contează râul de otravă spirituală care se revarsă din malaxorul gigantic (producător de subcultură, dar și de bani) la care sunt îndemnați cetățenii să se adape. Amăgiți de produsele acestei industrii perverse, „oamenii zilei” sunt conectați la promiscuitate spirituală și la vulg. Această conectare costă puțin, dar îi face bogați și puternici pe administratorii „megamașinii”. „Consumizarea” existentului este un concept aparent modern. În fapt, el are
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
român, 1940 etc.). Așa, de pildă, Mihail Sadoveanu numea poezia populară „panteonul meu literar, simplu și rustic, fără podoabe, ca natura, însă măreț ca și dânsa”, îndemnând, în același timp: „de la aceste fermecate izvoare de apă vie cată să se adape toți cei care cântă și se simt ai acestui popor și ai acestui pământ”. În 1937, Lucian Blaga definea satul, în cadrul discursului său de recepție, Elogiul satului românesc, drept „creatorul și păstrătorul culturii populare, purtătorul matricei noastre stilistice”. În 1940
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
În dramă, cei cu un suflet ticăloșit sînt Încurajați În a-i urma și chiar Întrece pe impostorii din „dramă”. * „Adevărata dragoste nu scade prin cheltuirea ei. Cu cît dai mai mult, cu atît Îți rămîne mai mult. Dacă te adăpi la fîntîna cea adevărată, cu cît iei mai mult din ea, cu atît mai generoasă devine.” (A. de S.-Exupéry). Aceasta este Însă soarta doar a „iubirilor” care au un sens spiritual, nu și a celor care urmăresc obținerea doar
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
janseniștilor, luteranismului și calvinismului. O miză majoră, așadar. O lectură propusă de Simon - și de gnosticii licențioși - trece prin interpretarea anumitor versete din textele lui Pavel din Tarsus. De unde și mânia și iritarea oficialilor Bisericii care constată că atunci când te adapi din izvorul creștin, poți găsi și altceva decât ape clocite. Irineu din Lyon, de exemplu, se sufocă la ideea că te poți adresa chiar acestui părinte sever al creștinătății pentru a-ți justifica dezmățurile sexuale de tot felul! Tarsiotul dușman
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
au dat atâtea Învățături, celor care par că s-au dat În lături pentru noi și ne-au lăsat toate șansele, e drept și demn din partea noastră să le păstrăm o amintire pioasă și să le dăm prilejul să se adape cu puțină viață În cuvintele noastre. Dacă va dori să supraviețuiască În amintire sau Într-un text, Anatole France va trebui să găsească pe altcineva decât pe Valéry, care se străduiește pe Întreg parcursul intervenției sale să nu Îi aducă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
materialului literaturii populare, care conține un chestionar cu 55 de întrebări. Pentru I. Pop-Reteganul literatura populară, pe lângă menirea de a fi o expresie a geniului național, constituie „un atestat de noblețe spirituală” și „un izvor din care trebuie să se adape literatura înaltă, cu deosebire poezia”. În afară de I. Pop-Reteganul, au mai colaborat, cu texte populare culese din Banat și din zone ale Transilvaniei, V. Sala, F. Băiașu, I.P. Lazăr, Iuliu Bugnariu, Florian Danciu, G. Cătană, N. Ioviță, T. Dane și, cu
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
Poemul Rugăciune, „unic în literatura noastră prin caracterul lui religios-profetic, prin fermitatea-i învăluitoare” (Ion Negoițescu), îi rezumă crezul estetic: „În pieptul zbuciumat de doruri / Eu simt ispitele cum sapă, / Cum vor să-mi tulbure izvorul / Din care sufletul s-adapă. // Din valul lumii lor mă smulge / Și cu povața ta-nțeleaptă, / În veci spre cei rămași în urmă, / Tu, Doamne, văzul meu îndreaptă.” Născut în mijlocul plugarilor, al clăcașilor, poetul s-a afirmat dintru început ca un inspirat cântăreț al lor
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
îngrijorată, Irineu afirmă: „Își atribuie loruși titlul de desăvârșiți, convinși că nimeni nu poate ajunge la înălțimea gnozei lor, nici măcar Pavel sau Petru sau oricare alt apostol. Ei cunosc mai mult decât toți ceilalți oameni; sunt singurii care s‑au adăpat din măreția cunoașterii Puterii inexprimabile. Ei se află în înălțime, deasupra oricărei puteri. Astfel, își îngăduie orice, în mod liber și fără cea mai mică teamă” (I, 13, 6). Faima proastă a creștinilor în fața păgânilor se datorează ereticilor, așa‑zișilor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
unui frate, pe nume Teofil, preocupat de nouissimae res. Hipolit îi scrie (1, 1‑2): Întrucât ți‑ai exprimat dorința, iubite frate Teofil, să fii lămurit cu precizie asupra subiectelor pe care ni le‑ai propus, am socotit înțelept ca, adăpându‑ne din belșug, ca dintr‑un izvor sfânt, din Scripturile dumnezeiești, să‑ți punem sub ochi rodul cercetărilor, pentru ca să te bucuri nu numai adunând aceste [lucruri] în auz, ci, examinând faptele înseși, să poți slăvi întru toate pe Dumnezeu. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sfârșit, Daniel compară Imperiul lui Alexandru cu un leopard, deoarece grecii „au spirit pătrunzător și gândire foarte inventivă, dar au o asprime a inimii. [Leopardul] este un animal în haină pătată, abil în a face rău oamenilor și a se adăpa cu sângele lor” (IV, 3, 6). Aceste detalii, mai mult sau mai puțin „anecdotice”, completează tabloul abia schițat în De Christo... Desigur, Hipolit acordă o atenție cu totul deosebită ultimului mare imperiu. Așa cum am spus, Roma va domina lumea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și va să să lipsească lângă vrăjmașii împăratului, l-au otrăvit [cu o combinație ucigașă savantă, cu acțiune lentă, presupunea cineva - n.m.] și au murit. Așijderea și un frate iar al lui, Iordache spătar, carele au fost sol la Beci, adăpându-se de vorbele nemților și vrându să facă turburări, și pă acela l-au otrăvit și au murit...” Capigi-bașa (în fața căruia „otrăvitorul” - un criminal în serie, capabil de fratricid - s-a spovedit ca unui „duhovnic”) le-a comunicat mărturisirea vizirului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-i face loc și Fecioarei Maria (reputată călătoare în „lumea de dincolo”) - „La masă chitită/ Masă înflorită/ Șade și scrie/ Maica Mărie/ Pe cei vii și pe cei morți/ și-și înseamnă a lor sorți” - și „fântânii uitării”, din care adăpându-se, sufletul uită lumea. Relații despre „lumea de dincolo” îi ofereau cititorului din Veacul de Mijloc o sumedenie de compuneri: „călătoriile” (descendente), „vedeniile” și „visele” (gen bine dezvoltat în mediul călugărilor). Aceste texte apocrife - unele de veche tradiție: voiajurile extramundane
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sulițe sau săbii. Nu am cuvinte să descriu grija cu care conducătorii de cămile ne-au purtat prin deșert. În cea de-a patra sau a cincea zi, spre exemplu, când am poposit În apropierea unor izvoare pentru a ne adăpa cămilele și a ne umple burdufurile din piele cu provizii de apă, unul dintre ei, a cărui privire era cea mai pătrunzătoare, s-a instalat pe o Înălțime din apropiere pentru a scruta depărtările În căutarea unor eventuale ființe umane
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ce ține patru zile. Pentru a pune iapa sfinției sale la adăpost de orice primejdie, o urcă în clopotniță. Uitând de ea, o lasă acolo până a treia zi când, alertați de dangătele clopotului stârnite de captivă, o hrănesc și o adapă cu alcool tare, îmbătând-o. Cele mai poetice istorisiri ale lui V. se cantonează într-o lume a eresurilor, cu tărâmuri de basm chiar. O țărancă bolnavă de cancer crede că a intrat în ea un șarpe (Șarpele Aliodor). Urcând
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
pe specialist să fie bun specialist? Desigur că nu! Mai mult, aș spune că, în vremurile noastre, idealul erudiției s-ar putea realiza tocmai prin această fericită îmbinare. Înțeleg prin erudit un specialist excelent într-un domeniu oarecare ce se adapă însă, fără saț, din toate domeniile culturii cu valori autentice. Dar curricula formale moderne, cel puțin în ultimul veac, au produs aproape numai experți - cu competențe predefinite și abilități standardizate - care, în nevoia lor de a-și umple vidul noetic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]