25,302 matches
-
punct critic important al ideilor de mai sus este legat de întrebarea „cine a creat sistemul?” Cineva are nevoie de creativitate (talent) pentru a crea o afacere, pentru a organiza un sistem eficient de derulare a afacerii, pentru a se adapta schimbării de mediu etc. Desigur, prea multă creativitate, talent și competiție pot afecta un sistem după ce acesta a fost dimensionat în mod corespunzător. Dar sistemul devine esențial odată cu pornirea afacerii și chiar și mai târziu. În opinia mea, sistemul este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
delegarea autorității în organizația dumneavoastră? Evaluați nivelul de reglementare și tipul de autoritate deontică din cadrul organizației în care lucrați. 4.3. Stiluri de conducere Am discutat în capitolele anterioare despre presupozițiile de la care pornesc managerii și despre felul cum se adaptează la context în exercitarea puterii potrivit teoriilor contingenței. Rezultatele presupozițiilor lor sau ale adaptării la contextul situațional sunt stilurile sau modelele de conducere, adică modalitățile prin care managerii abordează problemele în organizații. Zlate, de exemplu, prezintă definiții ale unor specialiști
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de la clasificări și modele și este mult mai semnificativ să descriem post factum caracteristicile stilului de conducere al cuiva sau propriul stil de conducere și să-l corectăm în funcție de teorie. Fără să afirm că managerii nu se schimbă, nu se adaptează, cred totuși că este dificil ca persoanele, care prin educație și experiență, prin socializare, sunt înclinate spre un stil de conducere autoritar, să se comporte ca lideri cu stil de conducere democrat sau chiar permisiv, care încurajează participarea la luarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
prezente în scopul sporirii eficienței (Jones, 2004, p. 301). O primă întrebare importantă referitoare la schimbarea organizațională este „de ce se schimbă organizațiile?”. Iată câteva variante de răspunsuri la această întrebare. Organizațiile se schimbă: - pentru că au performanțe slabe; - pentru a se adapta la schimbări de mediu exterior; - pentru realizarea sau menținerea unui avantaj competițional (preț mai bun, calitate ridicată etc. în comparație cu competitorii); - pentru a valorifica o inovație; Există două surse care determină schimbarea organizațională (Johns, 1996): - surse externe: schimbarea este inițiată sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pentru că evită riscurile învățând din greșelile scump plătite de „pionierii” noului mediu. De asemenea, unele organizații se specializează pe o nișă clară, altele folosesc nișe multiple și au totuși succes. Procesul de selecție naturală a organizațiilor presupune deci strategii diferite, adaptate la context. Din perspectiva teoriilor instituționaliste privind organizațiile, schimbarea organizațională este funcție de valorile și normele care caracterizează mediul instituțional în care organizația funcționează. Creșterea capacității de supraviețuire și de dezvoltare a organizațiilor depinde de satisfacerea grupurilor de interese (stakeholders), actorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
populației de organizații similare, ajungând să se copieze, să se imite reciproc (în privința strategiilor, organizării, culturilor, comportamentului), procesul fiind numit izomorfism. Creșterea gradului de imitație, de asemănare, izomorfismul, este rezultatul unor procese de coerciție (mediul organizațional le constrânge să se adapteze la cerințele societății, grupurilor de interese), mimetism (imitarea intenționată a celor care au succes pentru a căpăta legitimitate) și standardizare sau normativizare (dezvoltarea de norme, de reacții standard care sunt acceptate automat într-un domeniu de către toți actorii). Greiner (1972
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
informații din surse diferite: statistici oficiale, alte baze de date etc.; B) anchete/cercetări noi realizate ca parte a cercetării respective. Desigur, cercetarea poate fi, în funcție de metoda utilizată, calitativă, cantitativă sau mixtă. Cercetarea de piață este modalitatea prin care organizația: adaptează caracteristicile produsului la nevoile și așteptările beneficiarilor; stabilește branduri, sloganuri, strategii de marketing și publicitate pentru produs; stabilește prețurile și strategiile de vânzare ale produselor; își adaptează strategia și mișcările tactice în funcție de mediu: competitori, mediu economic, social, politic; prospectează piața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
utilizată, calitativă, cantitativă sau mixtă. Cercetarea de piață este modalitatea prin care organizația: adaptează caracteristicile produsului la nevoile și așteptările beneficiarilor; stabilește branduri, sloganuri, strategii de marketing și publicitate pentru produs; stabilește prețurile și strategiile de vânzare ale produselor; își adaptează strategia și mișcările tactice în funcție de mediu: competitori, mediu economic, social, politic; prospectează piața pentru noi produse. Cercetarea nu este o sursă de informații referitoare doar la mediul exterior (beneficiari, competitori). Cercetarea organizațională este o excelentă sursă de informații referitoare la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
diferența. Reducerea stocurilor și raționalizarea cheltuielilor, de exemplu, sunt preocupări obsesive în economia globală. Celălalt element al ecuației, calitatea (produsului, ambalajului, reclamei), trebuie adaptat nu doar la competitori, ci și la beneficiari diferiți. A merge pe piața asiatică cu produse adaptate la cerințele europenilor sau ale americanilor ar fi în multe cazuri falimentar. Tehnologizare, eficiență și productivitate. Acestea determină în mod esențial prețurile. Companiile nu-și mai permit, spre exemplu, să producă scump în propria țară sau să cumpere de la furnizorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
o metodă de succes în economia globală. La un nivel egal de dezvoltare tehnologică, creativitatea este cea care face diferența. Abordarea creativă a problemelor tehnice, dar și manageriale poate fi un avantaj competițional decisiv. Resursele umane de calitate, stabile și adaptate la context devin o necesitate mai ales pentru posturile de decizie în firmele multinaționale. Multiculturalitatea schimbă datele problemei în privința resurselor umane, schimbă subiectele de training intern și abordările de marketing și management. Considerarea factorilor culturali ca element esențial al strategiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
marketing și management. Considerarea factorilor culturali ca element esențial al strategiilor organizațiilor devine o necesitate. Culturile, mediile culturale devin competitori, nu doar organizațiile în cadrul lor. Cultura americană, cultura japoneză, culturile europene, cultura chineză, cultura indiană intră în competiție și se adaptează la noile contexte pentru a fi cât mai eficiente. Nu doar cultura occidentală intră pe piețe emergente, ci și invers. Cultura organizațională japoneză prin uzinele Toyota construite în SUA, de exemplu, devine un element de influență a organizațiilor americane chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
www.cbsnews.com" http://www.cbsnews.com HYPERLINK "http://www.sec.gov/news.press.htm" http://www.sec.gov/news.press.htm HYPERLINK "http://www.thinkingmanagers.com" http://www.thinkingmanagers.com Studiu de caz nr. 2 Dell Computers: succesul soluțiilor adaptate la nevoile consumatorilor Dell este una din companiile mari producătoare de sisteme IT. Ea a fost înființată în 1984 de Michael Dell, cel care este și acum președintele consiliului de administrație al firmei, fiind cel mai longeviv conducător al unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
elemente au fost esențiale pentru strategia lui Michael Dell de a produce computere: 1. Evitarea distribuitorilor, restrângerea numărului dealerilor pentru produsele sale, eliminând astfel a adaosurile comerciale la prețul produselor sale. 2. Producția de computere, stații de lucru și servere adaptate la nevoile fiecărui client (building to order), fapt ce a redus costurile și riscurile asociate cu existența unor stocuri mari de componente și produse finite. Practic, neexistând producție pe stoc, Dell reduce drastic costurile. 3. Controlul calității. Toate uzinele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Toate uzinele de asamblare au capacitatea de a face teste de control al calității inclusiv pentru părțile componente ale produselor Dell. 4. Parteneriatele cu furnizorii care, de asemenea, au redus costurile. 5. Intrarea pe piețe de mare potențial cu soluții adaptate la nevoile clientului și prompte servicii de calitate. 6. Fidelizarea clienților: 6.1. Prin updatarea continuă a informațiilor despre nevoile acestora. Compania Dell păstrează evidența achizițiilor făcute de către un număr mare de clienți din fiecare țară, din fiecare departament, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de a-și menține poziția de lider în furnizarea anumitor soluții computerizate și în oferirea de servicii de suport pentru acestea. Sistemul său simplu și inovativ de afaceri răspunde nevoilor clienților și își asigură sustenabilitatea prin menținerea profitabilității. Dell se adaptează rapid, dar esența elementelor-cheie ale strategiei sale rămâne la bază aceeași, asigurând coerență, ceea ce este un mare avantaj. Referințe bibliografice: Arthur A. Thomson Jr., A.J. Strickland III, John E. Gamble (2005), Crafting and Executing Strategy, McGraw-Hill International Edition/Irwing
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
imita noile produse de succes ale McDonald’s. McDonald’s este o rețetă simplă de succes, prin promovarea și replicarea unui brand în condiții de bună și constantă calitate. Probabil compania va continua să dezvolte soluții originale, dar se va adapta și poveștilor de succes ale competitorilor pentru a-și păstra cota de piață și atractivitatea față de clienți și acționari. Adaptarea la specificul unor piețe naționale prin produse locale asigură un bun potențial de creștere. Segmentul de restaurante afiliate (Boston Market
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cartierul-general, și 800 de stații de lucru conectate la rețelele locale din zonă. Sistemul se numește Global și sprijină și conduce sistemul de baze de date și comunicare al grupului. Fiecare agent rulează o aplicație utilizând informația locală, aplicația fiind adaptată la 30 de limbi diferite ( HYPERLINK "http://www.sase.org/conf1999/papers/paolo perulli.pdf" http://www.sase.org/conf1999/papers/paolo perulli.pdf). Funcțiile comerciale ale sistemului informațional sunt optimizarea colectării de comenzi și a managementului producției și distribuției; comenzile sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a unor probleme specifice. 1. Crearea de evenimente în extrasezon: berea de Crăciun Pentru a mări vânzările în perioada de iarnă, cea mai dificilă pentru producătorii de bere, Tuborg a lansat campania Tuborg Christmas Brew, oferind un sortiment de bere adaptat la acest eveniment major și îmbinând reducerile specifice sărbătorilor de iarnă, pentru a menține clienții tradiționali, cu reclama, într-o perioadă în care consumatorii ocazionali încearcă produse noi și pot fi atrași și fidelizați. Campania, care diferențiază clar firma Tuborg
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de ierarhie, o afectează. A sta sub același acoperiș, care desemna inițial o intimitate, și-a pierdut sensul. Orice organism are în mod spontan tendința de adaptare la mediul extern. Însă, în timp ce toate celelalte viețuitoare se rezumă la a se adapta la mediu, omul merge mai departe și încearcă să adapteze mediul la organismul său; e o inversiune a mecanismelor de adaptare. Marea trecere, pasul decisiv înspre om, îl constituie această depășire a pasivității înspre acțiune. Într-un fel, toate acțiunile
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
desemna inițial o intimitate, și-a pierdut sensul. Orice organism are în mod spontan tendința de adaptare la mediul extern. Însă, în timp ce toate celelalte viețuitoare se rezumă la a se adapta la mediu, omul merge mai departe și încearcă să adapteze mediul la organismul său; e o inversiune a mecanismelor de adaptare. Marea trecere, pasul decisiv înspre om, îl constituie această depășire a pasivității înspre acțiune. Într-un fel, toate acțiunile noastre prezente prin care siluim natura pentru a deveni confortabilă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
constitui realitatea. Ceea ce ne arată că, în contextul raportului cognitiv pe care-l avem cu lumea (care este într-un fel raportarea noastră esențială) realitatea constituie reperul fundamental al adevărului. Dacă teoria evoluționistă este corectă, mă întreb când ne vom adapta la accidentele rutiere. Și cum vom arăta odată adaptați? De fapt, întrebarea poate fi mai generală: cum se va adapta omul la industrie? (Sau această adaptare a avut deja loc?) Am în vedere faptul că până acum adaptarea s-a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fel raportarea noastră esențială) realitatea constituie reperul fundamental al adevărului. Dacă teoria evoluționistă este corectă, mă întreb când ne vom adapta la accidentele rutiere. Și cum vom arăta odată adaptați? De fapt, întrebarea poate fi mai generală: cum se va adapta omul la industrie? (Sau această adaptare a avut deja loc?) Am în vedere faptul că până acum adaptarea s-a făcut la medii cărora nu omul le era creatorul. Ciudate momentele în care ar trebui să ajungem la împlinirea proiectelor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de integrare (sportul se poate integra din punct de vedere funcțional; de exemplu, o comunitate/societate, în totalitatea sa sau numai prin spectatori, se identifică cu reprezentanții săi în competiție); de adaptare (cei care practică sportul - jocurile de competiție - se adaptează la regulile jocului, le înțeleg și însușesc; tot astfel, se efectuează adaptarea la sistemul valorilor și normelor unei societăți); de atingere a scopului (“În societățile moderne, sportul poate funcționa pentru atingerea unui scop politic național. În societățile primitive, sportul funcționa
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de la Roma, „multe din instituțiile internaționale au fost înființate de națiunile bogate în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial.” După 1989, depășindu-se antagonismul Est- Vest, organizațiile internaționale, mai ales cele mondiale, funcționează altfel, trebuind să se adapteze noii problematici a societății la nivel global pentru a reinstaura ordinea internațională. La baza oricărei organizații internaționale interguvernamentale stă un tratat prin care statele implicate își declară acordul. Acest instrument juridic poate lua forma unui pact (Tratatul de la Varșovia, Liga
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
au mai auzit cuțitele și furculițele, la invitația lui Petre s-au adunat în jurul Pomului. Deși era încă devreme, dar având în vedere că a doua zi pe Beatrice și Mihai îi așteptau un program greu, Moș Crăciun deja venise, adaptându-se și el la necesități. Apăruseră la poartă și colindătorii și atmosfera era cu adevărat de sărbătoare. Au deschis geamurile, au ascultat glasurile de clopoței ale colindătorilor, Ana și cu ospătarii i-au răsplătit cum se cuvine. Beatrice nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]