1,484 matches
-
de presiune din abdomen (contracție abdominală brutală, tuse, strănut, etc.) să producă leziuni la nivel vezical sau să creeze reflux vezico ureteral. Măsurarea presiunii intravezicale (cistomanometrie) oferă informații asupra funcționalității musculaturii vezicale și a inervației. Pierderea acestei capacități de relaxare adaptativă indică fenomene patologice, de obicei de origine neurologică. Presiunea crește ușor până la aprox 5 mm H2O, unde se stabilizează, deși volumul crește până la o capacitate vezicală maximă, de 300-350 ml (fig. 120). Abia după ce s-a atins limita superioară a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pentru activitate În general și pentru Învățare În special, asigurarea unui progres continuu În achiziția comunicării, formarea unei imitări de socializare și relaționare cu cei din jur, formarea de deprinderi cu caracter profesional și exercitarea unor activități cotidene, dezvoltarea comportamentelor adaptative și a Însușirilor personalității care să le faciliteze normalizarea deplin. Educatorul și Învățătorul au un rol fundamental, Începând cu exemplul lor personal și terminând cu atitudinile pline de tact față de comportamentul acestora. Se va urmări crearea unui confort psihic, la
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
în sarcină disiparea căldurii corporale se face cu o eficiență sporită. Astfel, în afara sarcinii, după 20 de minute de exercițiu fizic, temperatura corporală crește cu 1,6° C, pe când la gravide rămâne constantă sau chiar scade ușor. Substratul acestui mecanism adaptativ este reprezentat de faptul că în primele 3 luni de sarcină creșterea temperaturii peste 39° C, crește riscul pentru apariția defectelor de tub neural. Intervenția mecanismului de adaptare respectiv, explică probabil de ce la sportivele de performanță gravide incidența malformațiilor fetale
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
real și construindu-și în același timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Adolescența este etapa transformărilor biosomatice și psihice majore, caracterizată prin solicitări și eforturi adaptative continue la exigențele și diversitatea structurilor sociale, culturale, educaționale, profesionale, economice, ideologice, fapt ce generează tensiuni și situații stresante, frământări interioare, meditații și reverii, mutări și restructurări în conștiință. Toate acestea au ca rezultat constituirea imaginii de sine, a conștiinței
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
confruntările dintre potențialitățile individuale și solicitările graduale tot mai complexe ale mediului sociocultural. În fiecare stadiu de dezvoltare există un conflict central care solicită un tip de adaptare - bună sau nuprivind modul de tratare al problemelor specifice acelei perioade. Eșecul adaptativ într-un stadiu poate genera stres și anxietate și poate declanșa o regresie spre un stadiu anterior. De asemenea, spre deosebire de Freud, Erikson a accentuat într-o mai mare măsură rolul Ego-ului decât al Sine-lui, ca parte a personalității independentă de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
aceeași vârstă. Cheia explicativă a etapei adolescenței constă prin urmare în achiziția identității Eului sau a confuziei rolului. Studiile realizate asupra identității de Erikson demonstrează că rezultatele pozitive în rezolvarea crizelor de identitate depind de rezultatele pozitive obținute în plan adaptativ în stadiile anterioare de dezvoltare. Astfel, adolescenții care și-au dezvoltat încrederea, autonomia, inițiativa și competența în primele patru stadii ar dezvolta niveluri mai înalte de identitate a Eu-lui în locul confuziei rolului. După Erik Erikson (1968), etapa adolescenței este dominată
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și lung, precum și de capacitatea acesteia de atragere de noi resurse. De asemenea, nu trebuie să excludem faptul că, mai mult decât orice, schimbarea în educație reprezintă un act managerial-strategic ce solicită managerului școlar actual competențe noi, precum și comportamente manageriale adaptative, în condițiile descentralizării societății și a promovării inițiativelor de acest gen la nivel educațional. Promovarea managementului strategic în educație nu reprezintă un scop în sine, ci un proces care trebuie să asigure eficientizarea procesului de învățământ, dar și a procesului
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în: informații despre sine, despre societate, despre viitor etc. Aceste gânduri, atitudini, mediază modul în care facem față cerințelor schimbării și emoțiile pe care le trăim. De asemenea, ele se reflectă și în comportamentul pe care îl adoptăm. Formarea cognițiilor adaptative se realizează pe parcursul procesului de schimbare. La întrebarea " Pot reprezentările sociale să determine comportamentul?", răspunsul este invariabil " Da" și se bazează pe un studiu realizat în 1994 de Jacky Singéry (apud L. Negură, L. Nacu, 1998, p. 111), studiu ce
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în plan comportamental. Cu toate acestea, în derularea procesului de schimbare nu puține sunt cazurile în care comportamentul participativ a fost (di)simulat, probabil din dorința de a fi acceptat sau de a lăsa impresia conformării la conținutul schimbării. Comportamentele adaptative pot fi într-adevăr mimate și astfel devin valorizate pozitiv. Mentalitățile, concepțiile, idealurile ascunse rămân, de cele mai multe ori, nedeterminate cu adevărat. În privința Eu-lui (sinelui) viitor, acesta, susțin psihologii, desemnează modul în care persoana își percepe potențialul de dezvoltare personală și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în creativitate, rezolvare de probleme și adoptarea deciziilor. El își găsește utilitatea și în situațiile de rezolvare a conflictelor, în gestionarea schimbării, în management etc. Conform acestei teorii, indivizii se pot plasa pe un continuum care are la extreme tipul adaptativ și tipul inovativ. Iată care sunt caracteristicile celor două stiluri cognitive în opinia lui Kirton: Adaptativii: * realizează progresul, schimbarea, consolidând-o; * cunosc regulile, le acceptă, le respectă și le valorifică; * sunt preocupați de perfecționare continuă, se adaptează "din mers" noilor
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
rezolvare a conflictelor, în gestionarea schimbării, în management etc. Conform acestei teorii, indivizii se pot plasa pe un continuum care are la extreme tipul adaptativ și tipul inovativ. Iată care sunt caracteristicile celor două stiluri cognitive în opinia lui Kirton: Adaptativii: * realizează progresul, schimbarea, consolidând-o; * cunosc regulile, le acceptă, le respectă și le valorifică; * sunt preocupați de perfecționare continuă, se adaptează "din mers" noilor cerințe; * sunt rezistenți la sarcini de rutină, capabili de activitate meticuloasă fără tendința spre superficialitate; * sunt
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbării, să ia decizii care să-i fie favorabile, dar care să-i permită și atingerea standardelor. Ceea ce i se poate reproșa este lipsa unui comportament realmente vizionar, slaba capacitate de prospectare a cerințelor viitorului și focalizarea pe comportamentul strict adaptativ. Promovarea strategiilor de schimbare în educație nu reprezintă, în opinia noastră, un scop în sine, ci unul dintre instrumentele fundamentale care mijlocesc relația dintre nevoia organizației școlare de a se dezvolta și cerințele mediului social. Nu există strategii bune și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
măsură managerul școlar și personalul didactic. Se impune conștientizarea existenței acestor blocaje, identificarea lor și adoptarea strategiilor de optimizare a comunicării. Dintre acestea, considerăm că cele mai potrivite specificului școlii sunt: * promovarea comunicării asertive, care să favorizeze deschiderea, cooperarea, comportamentele adaptative, implicarea personală, fiind un posibil remediu pentru comportamentele "agresive" sau defensive, pentru rezolvarea conflictelor interindividuale sau de grup etc.; * multiplicarea canalelor de comunicare, ce ar oferi șanse sporite receptării corecte și înțelegerii mesajului; * utilizarea frecventă a feed-back-ului; * creșterea numărului de
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
principiul imanenței schimbării al lui P. Sorokin (1941, apud Ungureanu, 1990, p. 254) prin care se încearcă explicarea sociologică a acestui fenomen. Acest principiu este descris prin trei propoziții fundamentale: * orice sistem sociocultural se schimbă ca urmare a mișcării lui adaptative la mediul înconjurător, ca urmare a funcționării lui; * schimbarea sistemului nu este determinată strict de influența factorilor externi; * există o limită internă care blochează tipul de funcționare ca formă adaptativă a schimbării sistemului. Analizând esența principiului lui Sorokin, ne dăm
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
orice sistem sociocultural se schimbă ca urmare a mișcării lui adaptative la mediul înconjurător, ca urmare a funcționării lui; * schimbarea sistemului nu este determinată strict de influența factorilor externi; * există o limită internă care blochează tipul de funcționare ca formă adaptativă a schimbării sistemului. Analizând esența principiului lui Sorokin, ne dăm seama de faptul că întâlnim aici elemente care vor face mai târziu obiectul de studiu al cercetărilor sociologice americane de la sfârșitul anilor 70, care lansează curentul ecologist în analiza organizațională
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sale de coping. Forma evaluării primare și secundare determină dacă persoana prezintă un răspuns de stres. Dacă evenimentul este evaluat ca stresor atunci apar schimbări psihofiziologice (Figura 2.2Ă. Unele din efectele psihofiziologice ale stresului pot fi privite ca fiind adaptative, prin faptul că pregătesc persoana să răspundă, sau neadaptative, prin faptul că sunt dăunătoare sănătății. Stresul a fost de asemenea conceptualizat ca rezultat al capacității de auto-eficiență a persoanei (Lazarus și Folkman, 1987Ă, rezistență (Maddi și Kobasa, 1984Ă și îndemânare
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de boală psihosomatică se regăsește în abuzul cronic al ritmurilor naturale minte-corp referitoare la performanță și vindecare... se speculează că abordările curente în vindecarea holistică (hipnoză, meditație, imagerie, ritual, rugăciune, biofeedback, etcă au un numitor comun reprezentat de facilitarea periodicității adaptative referitoare la performanță și vindecare - și anume răspunsul de vindecare ultradian de 20 de minute care aparent joacă un rol în coordonarea sistemelor majore ale autoreglării minte-corp la fiecare 90-120 de minute pe parcursul zilei (p. 180Ă. Rossi scoate in evidență
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
spun: Stările eului pot fi înțelese ca „energii” în cadrul personalității. Ele nu sunt oameni reali care sunt pur și simplu mai mici sau mai tineri decât personalitatea globală ci sunt mai degrabă aspecte sau energii ale persoanei. Stările eului sunt adaptative. Ele întotdeauna vin în ajutor. (p.63Ă. Watkins concluzionează că prin hipnoză este posibil să ne centrăm pe un segment al personalității să să realizăm o ablație sau disociere temporară de alte părți. Stările eului nu apar în general în
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Bărbatul a fost de asemenea rugat să identifice „declanșatorii” comportamentului problematic, precum și să realizeze strategii pentru a gestiona impulsul de a fuma. A fost încurajat să restructureze atitudinea sa față de fumat pentru a rezista impulsurilor de a repeta declarațiie pozitive adaptative, ca de exemplu „Sunt conștient de dorința de a fuma, dar nu trebuie să fumez; sunt nefumător”. Utilizarea auto-monitorizării, autogestionării și auto-reîntăririi: pacientul a monitorizat numărul de țigarete fumate între ședințele de terapie, care au centrat atenția asupra comportamentului problematic
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
energii, remodelată În bună măsură de factorii de relație și conjuncturali, care fac posibil, Într-un anumit grad, controlul asupra acesteia In timp ce la Freud agresivitatea aparea ca fiind predominant distructivă, la K.Lorenz, agresivitatea interspecii are o valoare adaptativă și este esențială pentru supraviețuire. Animalul Își apără teritoriul, disponibilitățile de hrană și, Îndepărtându-i pe ceilalți, previne supraaglomerarea. In plus, datorită faptului că cel puternic și viguros Îl Învinge pe cel slab și neputiincios, se produce o selecție naturală
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
individului. In ceea ce privește criteriul sincerității reacțiilor la frustrare, răspunsurile se plasează Între două extreme, la polul negativ Întâlnindu-se fabulația și simbolurile, iar la celălalt pol fiind răspunsurile sincere și directe. Adecvarea răspunsurilor este derminată de Rosenzweig În funcție de caracterul adaptativ (individul acționează pentru Împlinirea scopului În ciuda obstacoleloră sau neadaptativ (repetarea comportamentului frustrant, nejustificat de realitateă. Pornind de la clasificările operate de Rosenzweig, Kendler ( care folosește criteriile succesului sau insuccesului În Învingerea obstacolului, persistența răspunsului comportamental și posibilitatea subiectului de a găsi
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
adaptare la viața comunității și oferirea unei independențe acționale și sociale. Modalitățile de educare a comunicării folosite, intenționează să asigure fiecărui copil un limbaj sigur, indiferent dacă este prin cuvinte sau semne, care să-i asigure o comunicare eficientă și adaptativă cu mediul în care trăiește. „A fi profesor la o clasă de elevi deficienți de auz înseamnă a fi mediator între ei și lumea înconjurătoare, iar a fi mediator în astfel de situații înseamnă a fi creativ”. A media, precizează
Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
-
asupra personalității în formare. Din această cauză, singura atitudine validă în educarea copilului este cea de acceptare a lui. Ea presupune, înainte de toate, o dragoste rațională și spontană față de copil, fără slăbiciuni și ră sfăț, o dozare optimă a frustrărilor adaptative, în raport cu trebuința de autonomie a copilului. O ambianță familială frământată de tensiuni, o atmosferă sufocantă a căminului prin inegalitatea atitudinilor părintești, lipsa de afecțiune dintre soți, o integrare insuficientă a familiei în viața socială etc. Constituie tabloul unui mediu nefavorabil
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
că la baza conduitei omului - fie ea de cunoaștere sau practic-acțională - se află totdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, atracții, emoții, acțiuni, atitudini. Produs al întâlnirii biologicului cu socialul, motivația operează ca un sistem dinamic și plastic, asigurând programul social adaptativ al omului; deși, din punct de vedere genetic, acest program există în forme primare și la niveluri preumane. Prin învățare și educație unele dintre aceste mecanisme sunt amplificate și reconstruite, altele sunt suspendate, astfel încât la un anumit nivel al dezvoltării
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și transferată prin învățare și educație în achiziție internă a persoanei. Din multitudinea direcțiilor de abordare a motivației umane distingem cel puțin două mai importante. Una, de esență psihologică, generatoare a modelului homeostatic, adaptativ; și alta psihosocială, generatoare de modele relaționale, sistemice și funcționale în structura personalității. Asupra locului, rolului și esenței motivației în comportamentul uman, controversele sunt de asemenea numeroase. Skinner argumentează pentru înlocuirea motivelor din psihologia comportamentului, în timp ce Koch le socotește primordiale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]