1,572 matches
-
lor captivant. „Farmecul aparte al fantomei constă mai degrabă în aceea că ea este un mirum [ceva miraculos]. Ca atare, ea exercită prin sine însăși o neobișnuită atracție asupra imaginației, trezind interesul și stârnind o vie curiozitate. Ea, această ciudățenie, ademenește prin ea însăși imaginația. Face asta nu pentru că este «ceva lung, alb» (cum a definit cineva fantoma), nici pentru că este un «suflet», sau datorită vreunui atribut pozitiv și conceptual pe care il acordă imaginația, ci pentru că este ceva miraculos, «absurd
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
lor captivant. „Farmecul aparte al fantomei constă mai degrabă în aceea că ea este un mirum [ceva miraculos]. Ca atare, ea exercită prin sine însăși o neobișnuită atracție asupra imaginației, trezind interesul și stârnind o vie curiozitate. Ea, această ciudățenie, ademenește prin ea însăși imaginația. Face asta nu pentru că este «ceva lung, alb» (cum a definit cineva fantoma), nici pentru că este un «suflet», sau datorită vreunui atribut pozitiv și conceptual pe care il acordă imaginația, ci pentru că este ceva miraculos, «absurd
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
un soare, Ne este oferită, nicicând nu o cerșim, Dar, vai, se - întâmpl- ades să o nesocotim! MIROS DE TRANDAFIR Zboruri tandre cu fiori Sunt c-ale pădurii flori, Cu imensa strălucire Ard ca torță-n amintire. Ca dorul te-ademenesc, Precum ruga liniștesc, Risipite-n în fiecare Dau vrajă și-înflăcărare. Ca parfumul fin și tare Te-mplinesc și te uimesc, Nu e loc de evadare Din altar dumnezeiesc. Miros de trandafiri găsești În versurile - împărătești! Și din a sa
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
nu întrebarea dacă vom sfârși sau nu este singura certitudine în acest haos ci cum vom sfârși. Se va rupe funia? îmi voi pierde echilibrul? Voi aluneca? Sau mă voi arunca de bunăvoie, nemaisuportând suspendarea? Cine sau ce mă poate ademeni să aleg golul și întunericul din față în locul celor de dedesubt? Poate tocmai golul și întunericul deja traversate. Memoria... O lege firească a materiei, fie ea minerală, vegetală sau animală. O lege care nu este un apanaj al omului. Copacul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
astfel animalului hrană pentru câteva zile. Unidirecționalitatea vânătorii tradiționale era în acest fel suspendată. Omul vâna animalul în aceeași măsură în care animalul îl vâna pe el. Graful nu mai contenea să povestească expediții ce păreau neverosimile. În pădurile Engliterei ademenise, cu ajutorul fecioarelor, licorni îndrăgostiți, pentru a pune mâna pe roș-alb-negrul și spiralatul corn unghios, ce te face imun la veninuri și insensibil la dureri. Aceeași slăbiciune o speculase și la vânarea cerbilor. Primăvara, cu o cochilie uriașă, imita boncălăitul cerbilor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cu rășină, roțile se rostogoleau în hopuri mari, aprindeau iarba uscată de pe dealuri, lăsând dâre de foc în urma lor. Luminând violent chipurile trase ale oamenilor, roțile de foc erau supte de hăul văilor și se opreau sfârâind în apa râului, ademenind magic stingerea focului solar în apele ploilor dorite. Câinii speriați și întărâtați de zgomote și vrăji rupeau hămăind lanțurile prin ogrăzi. Procesiunea porni spre râu ca și roțile în flăcări. Bătrânul nu mai avea încotro. Trebuia și vroia să participe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
topoare, foarfece, vătraie sau potcoave, acționând în același timp, cu piciorul burduful unor foale uriașe. Meșteșugarii nu-și vindeau numai marfa, dar o și făceau pe loc. În felul ăsta nu-și pierdeau vremea și era un mijloc de a ademeni mai mulți clienți. Aceștia, atrași întâi de mirajul meșteșugului, la care căscau minute în șir gura și ochii, pipăiau apoi cu neîncredere câte un brici, fierbinte încă, de pe tarabă, îi încercau tăișul pe buricul degetului mare și terminau prin a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și aer rarefiat. Vântul umfla și zbătea pânza cortului, ca și cum uriașa pajură ar fi încercat în van să-și ia zborul. În fața cortului se improvizase un pod de scânduri, pe care ambulanții dezvăluiau o parte din ce știau pentru a ademeni mulțimea. Gogeamite pehlivanul cu înfățișare de gâde, cu capul ras și trupul uns cu ulei de castane, îndoia drugi și rupea lanțuri de oțel, cu pieptul și brațele sale tatuate, în timp ce somptuos și solemn, un fachir cu turban și șalvari
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și lua cu asalt intrarea prea strâmtă, scormonindu-se prin brăcinare după câteva parale agonisite pe vreo vită vândută în zori. La ieșirea din circ, storși de vlagă și cu ochii rătăciți, târgoveții făceau roată în jurul fotografului ambulant, care îi ademenea și îi trăgea de mânecă, explicându-le că se pot pricopsi cu un tablou "mai real ca realul", cu care puteau să-și minuneze logodnica, familia sau vecinii din sat. Neîncrezători și suspicioși, gospodarii se codeau, împingându-se unul pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
își hârșia în fiecare noapte călcâiul pentru a obține câteva fire de praf de aur. Se oprea când gresia ajungea la os și aurul se amesteca cu sânge. Călcâiul se regenera greu. Cu picul de pâine pe care îl primea, ademenea șobolani pe care îi spinteca de vii pe pântec cu un cui smuls din cercevea și îi aplica fierbinți pe rană, pentru a-și domoli durerile insuportabile. După șapte ani de trudă, la capătul puterilor, fără sânge în vine și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
acum În aer, plutind amenințător deasupra caselor și creștetelor Înspăimântate ale oamenilor. Alții, furați de negre presimțiri, asemuiau stolurile de ciori, ce se Învolburau pe cer, cu pașii Necuratului ce, Încetul cu Încetul, avea să potopească inimile și viețile oamenilor, ademenindu-i ba cu una, ba cu alta, pentru a-i duce În cele din urmă la pierzanie. Ispitirea avea să fie mare, iar rătăcirea și mai mare. Cu ce avea să-i ispitească Necuratul coborât din ceruri? Cu ce altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Pavone contribui cu o sumă suficientă la mutarea ei În casă nouă. Puțin mai târziu, cu aceeași dărnicie, mai contribui și la mobilarea celor trei camere, spre deplina satisfacție a Carlei, care-l copleșea cu dragostea ei. Adeseori fata, Îl ademenea cu vorbe pline de eleganță sufletească, dorind ca generosul ei prieten să se mute În eleganta sa locuință. În această ipostază, puteau face unele economii financiare, Carla, nutrind speranța unei căsătorii... De fiecare dată Însă, Tony Pavone, conducea discuția pe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de câteva ori prin gură ca un bun cunoscător - decretând. „Prună adevărată! Această licoare trebue băută În loc de aiazmă...! Eu propun să Încercăm, poate ne vinde și nouă câteva sticle...” „Fii În pace...! Dacă a oferit să bem, nu să ne ademenească? Chestiunea e timpul. Ști-i bine, nu-mi prea place să aștept...!” „La ce oră trebue să te Întâlnești cu fata?” „În jurul orei șapte...” Nando exclamă. „Până atunci avem timp să mâncăm un pui fript...” Ajutat de nevastă-sa, fermierul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
conteplându-i trăsăturile armonios croite ale feții, adese ori privind’o stăruitor, desigur mai mult decât se cuvenea. O dorea nespus de mult. Hotelul În care locuia se afla pe undeva pe aproape, dar Îi lipsea curajul necesar pentru a o ademeni. Momentele trăite erau prea solemne, fiindu-i teamă de un refuz care l’ar fi putut pune cu siguranță În dificultate. Totuși, precedentul fusese creat dar, situația se răsturnase...! Frumusețea fetei, Îi paralizase graiul, transformându-l Într-un om de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
venise Încă acasă. Ce se putuse Întâmpla...? Suficient de Îngrijorat, se pomeni În stradă cu ochii fulgerând În toate direcțiile, cu speranțe optimiste. În mod sigur fata, pierde timpul admirând cine știe ce fleacuri. Tranversă strada intrând În piață, În timp ce producătorii Îl ademeneau cu produsele lor agricole. Făcând Înconjurul pieții și cercetând cu atenție fiecare persoană zări mai lateral o mașină blindată a miliției, iar doi caralii Îmbrânceau agresiv un tânăr să intre În duba lor. Broboane de sudoare Îi brăzdară frunte. Dar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Era irascibil, șicana pe toată lumea indiferent cine era persoana iar dacă nu aprobai toate prostiile debitate, Îți dădeai „foc la valiză”. Mai avea o manie suficient de periculoasă aducând la șantier În biroul său prostituate mizerabile racolate prin piață și ademenite cu bani și băutură desigur din buzunarul oricărui tehnician care avea ghinionul să intre În biroul lui. El nu avea predilecție cu ce fel de prostituată făcea dragoste: fie tânăra ori bătrână,dacă era veneric bolnavă și chiar dacă era evadată
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
izolarea de restul populației um mijloc eficace de reeducare...? „Ce vorbești domnule. Închisoarea se poate considera „Paradisul” ambelor categorii de prostituați. După executarea pedepsei, În libertate, mai Îrăiți și mai avizi, vor Încerca cu mijloace materiale ori În forță se ademenească ori să corupă: la Închisoare din nou, nu duc lipsă de amatori...!” „Mai pot comenta...? După părerea mea, nu-i nimic pe lumea asta mai frumos și mai natural decât să fi-i cuprins de fiorul unei iubiri, să te
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dosare Încât nu le mai știe numărul...!” „Bine, bine...” - Îi curmă Tony Pavone avântul oratoric. „Ai discutat problema...?” „Mai Încape discuție...? Eu sunt om de onoare, domnule...! Pe scurt. Maiorul Huzum fiind incoruptibil, Închipuiește-ți, n’a fost ușor să-l ademenesc. Să fiu sincer, pot afirma cu suficientă convingere: maiorul Huzum este destul de onest. Pentru a sista cercetările penale Închizând ochii, clasând dosarul, Înapoindu-ți banii și lucrurile confiscate pretinde o nimica toată mai precis, cinci zeci mii lei...!” Iluzia speranței
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
surprindea o plăcere aprobatoare ori Închipuită, aparent lipsită de noimă, sugerată de surul rumen al pietrei clădirilor, de colțuri răcoroase la adăpost de căldură. Fericire de la lumea Înconjurătoare! Pentru o oarecare vreme domnul Sammler rezistase la asemenea impresii fizice - fiind ademenit aproape comic de dulceața momentană și accidentală. Pentru destul de mult timp simțise că nu era exact uman. Nu Îi păsase prea tare, În acel timp, de majoritatea creaturilor. Foarte puțin interesat de sine. Rece chiar și la gândul recuperării. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
își amintește Sheba. Nu-mi cere să spun lucruri murdare despre părinții mei, a zis el. Sheba începuse să protesteze, dar apoi s-a oprit. Ea se referise exact la „lucruri murdare“. Nu avea nici un rost să încerce să-l ademenească înspre acel tip de conversație. El nu avea vocabularul pentru asta. Insultase vreun cod atavic de loialitate familială specific clasei muncitoare. Au tăcut amândoi o vreme, iar apoi Sheba a început să-l întrebe despre experiența lui sexuală de dinainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
clipei ascunse sub pleoape de necuvinte între mine și mine un abis de neuitare cântecul meu țipăt de cocori a toamnă vreau să uit această neatingere Poem întemnițat cad nopți a uitare peste buzele mele ultima stea pe cer mă ademenește precum o lumânare la fereastră te-ai ascuns după zăbrele de lumină iar eu caut zăpezile cu parfum de eternitate să-ți albesc neputința mă întrebi dacă aș fi putut să exist încă o viață în singurătate fără tine ascult
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pe el îl alesese, dar realiza în acele momente că tot la sugestia lui Gonzales făcuse acea alegere destul de neinspirată.Trebuia să facă ceva... ceva ce promisese de mult. Gândul îi lunecă la Petruș, la felul cum avea să îl ademenească, se gândea cum să-l facă să coboare pe paratrăsnet și cum să brodească totul pentru ca domnișoara Creața să fie de față.Voia să-i arate cât e de iubită în realitate și să o facă să nu se mai
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cumva a fost o pură coincidență. Își calcula în minte zilele până la ciclul menstrual și realiză că trebuia să se miște rapid. Urma să aibă loc un spectacol rock în sala de mese și era momentul potrivit pentru a-l ademeni pe domnul Petruș într-un culcuș ce avea să se transforme într-o capcană fără scăpare. Era convinsă că nu va putea să-i refuze oferta fiindcă nu era omul care să dea cu piciorul la vreo ocazie. Poate că
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Ar fi mai adecvat, cred. Cineva Încerca să mă inducă În eroare. Cu siguranță vroiau să mă facă să cred că există o oarecare legătură Între EL și Camelia de teamă să nu adulmec adevăratul scop al numărului de telefon. Ademenindu-mă În cursă, Își puseseră În cap să sublinieze lipsa de importanță a numărului de telefon abătîndu-mi atenția și de la localul Camelia. Oare chiar asta urmăreau? Se apropia ora Închiderii și, În capătul celălalt, o femeie Între două vîrste, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ieșea bine În evidența. În timp ce-și ștergea mîinile de șorț, cu ochii pe jumătate Închiși și buza de jos răsfrîntă, Împărțea zîmbete În dreapta și-n stînga. — E cam răcoare. — Ce-ai zice de o ceșcuță de saké ? mă ademeni fratele. I-am retezat-o scurt: — Eu iau o porție de rămen. SÎnt cu mașina. Nu eram de felul meu nici tăios, nici rău, dar puteam să Înfurii și un polițist mai mult decît se cuvenea dacă așa aveam chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]