3,016 matches
-
Acasa > Poeme > Devotament > PE MUNTELE VISELOR Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1319 din 11 august 2014 Toate Articolele Autorului Pe muntele viselor o simplă adiere, e beznă, e lumină, apare o scânteie pe muntele acesta o nouă sărbătoare, visul dă viață, ne arde și moartea parcă moare. Mirezme tari se adâncesc în clipă secunda se ascunde în ispită, doar timpul se oprește, cred, în loc, peste
PE MUNTELE VISELOR de PETRU JIPA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349398_a_350727]
-
a pădurii atât de profundă,încât îmi venea să plâng de bucurie. Mă copleșea cu tăcerea ei. Îmi venea să îngenunchiez în fața măreției stejarilor seculari, să le ascult înțelepciunea sfaturilor, să le sărut umbra și frunza ce foșnea neliniștită la adierea molcomă a vântului primăvăratic. Știi ce-i lipsea? - Nu, te ascult cu plăcere. Parcă ai cita din Sadoveanu.Te simțeai în Livada Minunată? - De ce nu? Pădurea pentru mine este un colț de Rai. Este ca o magie. Este o frumusețe
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
fete. Se strecurară tiptil până la pridvor și urcară pe trunchiul de stejar care ținea loc de treaptă la scară. Se apropiară de ușă, dar deodată pe perete zăriră două umbre mai negre ca negura nopții care se clatinau ca în adierea vântului. Se opriră surprinși. - John, ce-o fi astea? - șopti Michel. - Seamănă cu niște lupi ridicați în două picioare care țin în labe câte o furcă. - Sunt străjerii babei, duhurile rele care îi sperie pe hoți. - Să-i ignorăm și
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
para-analizată sau poate pe motive de stabilire raport amor-greutate. Suntem inventatorii unui tip nou de dragoste, dragostea per kilogram de manechină furajată ... științific. De când lumea și pământul familia la români a fost bine cimentată și nu se destrăma la prima adiere de vânt. Primii soți care au poftit la carne proaspătă au fost bineînțeles cei care s-au îmbogățit dupa anii nouăzeci muncind, unii dintre ei, cot la cot cu soția. Având ceva cash, toții gușații, burdihănoșii, crăcănții și impotenții s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
para-analizată sau poate pe motive de stabilire raport amor-greutate.Suntem inventatorii unui tip nou de dragoste, dragostea per kilogram de manechină furajată ... științific. De când lumea și pământul familia la români a fost bine cimentată și nu se destrăma la prima adiere de vânt. Primii soți care au poftit la carne proaspătă au fost bineînțeles cei care s-au îmbogățit dupa anii nouăzeci muncind, unii dintre ei, cot la cot cu soția. Având ceva cash, toții gușații, burdihănoșii, crăcănții și impotenții s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Într-o armonie iluzorie / Adolescența strivește lumina / Din visul ei. O transformă / În zeci de iubiri nesigure. / E tot atât de confuză, / Ca mine. Numai poemul rămâne. ” (Elisabeta Iosif - „Numai poemul rămâne”) În poezia LILIANEI PETCU, stările de spirit se modifică la adierea toamnei, copacul devine când semn, când simbol: „Cad frunze galbene pe trupul meu / îmi toarnă-n suflet picături de toamnă / mă răscolesc c-un foșnet arămiu și greu / făcându-mă copacul plin de taină, / îmi ruginește vorba în rostiri / ce
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
umorului este una dintre paginile cele mai iubite de cititori, mai ales când greutățile nu-i ocolesc atunci când se află într-o țară străină. O publicație românească pe care răsfoind-o te simți mai aproape de tărâmul natal este ca o adiere de puțin mai bine în inima înstrăinatului. Și cum nevoia de descrețire a frunții face parte din spiritul românului, atât scrierile hazlii și inteligente ale domnilor Mihai Batog-Bujeniță și Mihai Frunză cât și caricaturile de excepție ale lui Costel Pătrășcan
PRIETENIE ŞI ZÂMBETE FĂRĂ FRONTIERE COSTEL PĂTRĂŞCAN ÎN CIPRU de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349860_a_351189]
-
și încercând să-i pătrund tainele, realizările. Și sunt de admirat aceste realizări. Toată tehnica și ingineria lumii nu poate realiza o muscă. Minuscula muscă este un avion super-inteligent care poate ateriza și pe tavan și vede sau simte orice adiere din jurul ei. Vor mai fi necesare veacuri sau milenii pentru ca omul să poată copia natura. De supremație asupra ei nici vorbă. Toate timidele încercări au cauzat mari catastrofe, cea mai gravă fiind încălzirea climei prin emisii de bioxid de carbon
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
Țuca - minunea de cățelușă ce făcea parte deja din „escorta” noastră zilnică am plecat spre Nicosia. Soarele strălucea deja precum într-o zi de vară și ne mângăia cu razele-i blânde, zâmbindu-ne printre palmierii care se unduiau în adieri de vânt călduț aducând dinspre livezile din jur miresme proaspete de portocal înflorit. Autostrada Limassol - Larnaca - Nicosia se desfășura lin în fața noastră, șerpuind printre dealuri stâncoase acoperite cu vegetație proaspăt renăscută sub ploile din iarna mediteraneană ce se sfârșea acum
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
tăcuți să se miște bambina la una dintre lansete, dar nimic nu perturba neclintirea lor. Pe baltă, lișițele au iesit la plimbare. Pluteau cât mai departe de noi, parcă să nu ne tulbure contemplația asupra suprafeței de apă neclintite. Nicio adiere nu tulbura oglinda lacului. Iar broscuța țestoasă, pe care o văzusem anterior, parcă se răzgândise și nu mai ieșea la suprafața apei. În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
înălțat arbuștii în tufe decolorate sau nerușinat de intens colorate. Toată atmosfera fremăta de bucurie, iar aerul în soarele miezului zilei dansa odata cu florile și arbuștii ... și așa în mișcarea lor au colorat fluturi care au semănat în pajiști adierea ierbii. Apriga speranță cu sămânța ei a transformat totul! Și pământul s-a topit de drag și de dorul înălțimilor a căror lipsă n-o simțise până atunci. Și ușor, ușor din stâncile adâncurilor s-au ridicat maiestuoși cu înălțimi
POVESTEA ÎNĂLŢIMILOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344537_a_345866]
-
prins în fervoarea mistică a răpirilor suprafirești. Din acest motiv, dacă ar fi mărturisit că s-a întors de acolo transfigurat, jurând a fi întrezărit printre pietre pocrovul Maicii Domnului și, într-o clipă de abandon, de a fi simțit adierea pulpanei cristice, autorul ar fi făcut figura unui spirit atins de clișeu conformist. Și ar fi dezamăgit negreșit, prin simulacrul de simțire pe care l-ar fi pretins. Altfel spus, pelerinul și autorul Dan C. Mihăilescu este foarte sincer, fără
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
nou, de înflorire strălucește în privire Și iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?! Roua dragostei de viață Eu te simt în raza blândă, primăvară parfumată! În dorința mea arzândă te presimt ca niciodată Când în zori, pe-o adiere,calmă și ușoară vii Și crești muguri plini de miere, pomilor și printre vii. Strălucești, purtând în plete un noian de violete Iar din galbene narcise împletești noaptea la vise. Eu te am în suflet, fată! Tu, mereu îmi înflorești
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348074_a_349403]
-
nu ai nevoie de nimic altceva Hainele nu sunt decât barierele puse pentru ochii străinilor mă chemi să locuiesc în tine ca și-ntr-o cetate bine păzită dar iubirile sunt frumoase fiindcă sunt libere ca și vântul sunt doar adieri nu suportă greutatea zidurilor și nici aerul odăilor neaerisite. Mă mângâi și plângi Ți-e teamă că voi ieși pe ușa deschisă Ca și un firicel subțire de fum Și n-am să mă mai întorc Uiți mereu ăa iubirea
SUB LACĂT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348090_a_349419]
-
de satir cu rânjet de fiară, părea să fie chipul lui Moș Țupa care striga de pe Dealul Florilor: „Las-o, coane Mihai, las-o, că-i moartea!” Și s-a întors trist... și iar miros de salcâm în floare și adiere de vânt ce-i mângâia pletele și dulce aromă de fragă de pe Dealul Florilor... Când a venit Gheorghieș acasă din Dealul Budăului, Raluca l-a întâmpinat în poartă: -Trântește porțile mai încet, c-a venit Mihai și doarme! -Și cu
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
Poeme > Dorinte > CHEMARE... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te-am așteptat în vise... Și-n tăcere. Te-am așteptat în gânduri Ce-au trecut. În leagănul de val, Și-n adiere De vînt... în timpul Nevăzut. Tu ești măsura Timpului ce curge Și-a celui Care încă n-a venit. Ești lacrima Ce-n inima mea plânge Că nu mai vi, Deși eu te-am dorit. Aștept nerăbdător Când vine seara Sub
CHEMARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348118_a_349447]
-
Monitorizăm guvernul domnule, ce vrei să le cântăm în strună? De-aia se cheamă că suntem în opoziție”. Noaptea care a urmat, am avut un coșmar cu câini care lătrau tot timpul. Zi răcoroasă de toamnă cu ploi subțiri și adieri prevestitoare de iarnă grea. Cu cocori de pe aripile cărora se scutură și bruma noastră de speranță, atât cât mai rămăsese. Cu nopți din ce în ce mai lungi și cu amărăciunea neputințelor legate de gâtul nostru. Cu întrebările sugerate de rafturile cămărilor goale. Reparații
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
cu cearceafuri albe patru ochi două inimi patru mâini Aș fi vrut să te chem într-o noapte fără lună și stele doar ochii tăi să-mi lumineze drumul și mâinile tale să alunece lin pe trupul meu respirația ta adiere de vânt să-mi aducă răcoarea, gura ta, să-mi strivească buzele în mii de săruturi gâtul tău alb să-l cuprind în palme și trupul tău să cadă pradă trupului meu. Pentru o noapte să fim pe rând amândoi
AŞ FI VRUT SĂ TE CHEM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348154_a_349483]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > AM ADUNAT DIN VISUL TĂU O FLOARE... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Priveam spre somnul tău rătăcitor, Spre adierea pleoapelor închise Și am simțit cum pătrundeai ușor Acolo, unde lumea e din vise. M-am strecurat în visul tău, tiptil, Fără să simți a pașilor chemare, Eram ca-n primăvara lui april Când roua strânge razele de soare. Tu
AM ADUNAT DIN VISUL TĂU O FLOARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348159_a_349488]
-
Domnului, pentru harul pe care i l-a trimis. Ioana Teodora Duță fascinează și de această dată pe iubitorul de artă cu mireasma și cu murmurul primăvăratic din mugur de ram și de floare, din peticul de cer sau din adierea de vînt, care presimt plenitudinea anotimpului. Timpul trece frumos în astfel de momente și abia atunci îți dai seama cît de urîtă este răutatea sau zgomotul postmodernismului, și cît de frumoși sînt artiștii precum Ioana, studentă la Institutul de Arte
NOBLETE SI VALOARE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348170_a_349499]
-
alunecau pe meleagurile Țării Lalelelor și de unde izvoare bogate de apă curgeau la vale și se răspândeau peste tot. Pe câmpii și dealuri se înălțau spre cer copaci înalți. Vârfurile lor ce păreau una cu cerul se unduiau mândre în adierea ușoară a vântului și erau falnici nevoie mare, atunci când crengile lor lungi și noduroase se alintau în balans. Erau în fiecare zi împodobiți cu păsărele, precum pomul nostru de Crăciun este împodobit cu globuri. Trilurile lor duioase și diferite erau
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
mâna până simți lemnul lucios, prinse bastonul atârnat de cuiul pe care îl așeza de ani de zile și ieși închizând ușa cu o mișcare lentă astfel că nici el, deși urechile i se obișnuiseră să recepteze cea mai fină adiere de vânt, nu auzi atingerea tocului și nici trecerea zăvorului în locașul său metalic. Nu era nevoie să numere pașii parcurși până la poartă. Își așeză mâna direct și sigur pe clanță. Ieși liniștit și își îndreptă capul spre soare. Nu
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
de fluturi, aripi pudrate cu vise împrăștie gânduri, praful de stele risipit în depărtare strălucește, luminat de razele de soare. Mă împrăștii printre nori de vată uneori când aștept miracole să se deschidă-n zori, sau mă las în voia adierilor de vânt care așează toate visele pe pământ. Marea cu valuri de spumă mă fascinează și mă-ndeamnă să visez mereu trează, atunci văd cum stropii de apă sărată încearcă să cuprindă zarea înlăcrimată. Mă-mprăștii și m-adun printre
PRINTRE CUVINTE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347620_a_348949]
-
să mă săruți, iar îmbrățișările mele, să-ți potolească setea de alergat. Oprește-te, stai lângă mine și amândoi coborând în adâncuri, vom dăinui în timp, ferecați în lanțurile fericirii. Eu te aștept, aici la malul mării să-miaparții ca o adiere și nu ca o furtună... Te aștept să vii... și să-ți spun... Ana se trezi foarte marcată de vis, plină de transpirație, tulburată și indispusă. Nu mai avea somn și se perpelea în patul confortabil, chiar dacă era dor de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
2014 Toate Articolele Autorului Motto: Un dialog imaginar cu scriitorul Petre Anghel Eu am scris despre tăcere, tăcerea iluzorie că de fum, ca un tratat de mângâiere peste al scrisului taifun. Apoi am auzit clopotele tăcerea lor a fost o adiere, a zbaterii, a peștelui ce moare, pe coama valului, plăcere. Mă caută călâul iar la dinți sunt un căluț cu coama despletita, timpul ucide clipă cu clipă un ornic ce se zbate în clepsidra. Am scris, plăceri și șoapte peste
AM SCRIS DESPRE TACERE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347639_a_348968]