2,785 matches
-
categorii fundamentale de trebuințe: trebuințe fiziologice (hrană, apă, oxigen, sex), a căror satisfacere asigurá supraviețuirea; trebuințe de siguranță (securitate, adăpost, de a fi protejat de toate amenințările și pericolele, de a trăi într-un mediu structurat, ordonat, previzibil); trebuințe de afiliere (de apartenență la un grup, nevoia de afecțiune, dragoste, de relații interpersonale și sociale); trebuințe de stimă și statut (de a fi respectat și apreciat de alții, de a obține o poziție cât mai înaltă în sistemul de prestigiu al
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care să permită existența; satisfacerea trebuințelor de siguranță se poate face prin crearea unor condiții de lucru sigure, prin aplicarea regulilor și regulamentelor, prin punerea la dispoziția angajaților a unor facilități (programe de asigurări, de pensii etc.); satisfacerea trebuinței de afiliere se face prin implicarea angajaților în relații interpersonale, prin oferirea șansei de a lucra în echipe etc.; satisfacerea trebuinței de stimă și statut se poate face prin încredințarea angajaților a unor sarcini care implică responsabilități crescute, dar și ocazii de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nevoilor negocierii implicate de ambele părți într-o negociere și sugerează, totodată, modalitățile de influențare a procesualității și finalității negocierii. Sunt interrelaționate trei categorii de variabile: 1) variabila motivațională (cele șapte nevoi/trebuințe stabilite de Maslow: fiziologice, de securitate, de afiliere, de stimă și statut, de autorealizare, de cunoaștere și înțelegere, estetice); 2) variabila ariei sau nivelului negocierii (interpersonal, interorganizațional, internațional); 3) variabila câmpului de aplicare (negociatorii lucreează în favoarea părții opozante; negociatorii lasă opozanții să lucreze pentru nevoile lor; negociatorii lucreează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Numărul de posturi ocupate (în%) Fig. 15.13: Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Reușita = Aptitudini x Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Reușita = Aptitudini x Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
x Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare Alte reacții Comportament Rezultat EPISODUL 1
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare Alte reacții Comportament Rezultat EPISODUL 1 Frustrare Conceptualizare Alte reactii Comportament Rezultat EPISODUL
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cuvântul schimb pare cel mai puțin nepotrivit pentru desemnarea formei de comunicare. Schimbul este realizat intragrup dacă este vorba de operarea unei medieri în sânul unei colectivități organizate; se poate considera că el este asociativ dacă exprimă o voință de afiliere la un grup, mai mult sau mai puțin instituționalizat. Ca tehnici, mijloacele de comunicare sunt foarte divers adecvate schimbului, fie intragrup, fie asociativ: tehnicile de comunicare, cum ar fi telefonul, faxul, telegraful și videotextul sunt, fără îndoială, mai potrivite decât
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
că figura „terțului” evocă nu doar mediatorul sau arbitrul, ci și pe tertius gaudens care profită de ostilitatea Înconjurătoare pentru a-și urmări propriile interese. Dacă unii consideră, urmându-i pe Robert Dahl, Seymour Lipset sau Steve Rokkan, că multiplicitatea afilierilor și a intereselor, Întretăierea faliilor de separare și acțiunea conciliatoare a elitelor Întăresc stabilitatea democrațiilor moderne și permit evitarea „escaladării extremelor”, alții atrag atenția asupra apariției unor noi mișcări sociale (Alain Touraine), asupra condițiilor de mobilizare a resurselor (Anthony Oberschall
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate fi localizată În zone aflate la distanță mare Între ele (armenii, populația Peul). Pe de altă parte, istoria orală este supusă manipulărilor. Iar Înrudirea bilaterală specifică apartenența etnică, În vreme ce apartenența la un neam se produce prin filiație unilaterală. Însă afilierea la o etnie exercită o constrângere asupra interacțiunilor subiectului În interiorul grupului. Din exterior, individul este identificat și judecat după criterii de apartenență (tutsi pentru un hutu din Ruanda, cecen pentru un rus). În loc să substantivăm etnia, trebuie să o privim mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și, În același timp, din cauza raporturilor dialectice care stau la baza rețelelor conceptuale cu care poate fi asociat. ν Numeroase sunt disciplinele care jalonează domeniul continuu ce pornește de la experiențele particulare, care stau la baza identităților personale, și ajunge până la afilierile colective, care catalizează construcția socială a acestor identități. Abordările filosofice, psihologice sau antropologice ă din care s-au inspirat numeroși istorici, lingviști, sociologi, juriști, precum și alți specialiști În științele umane ă ne ajută să Înțelegem mai bine această interacțiune Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
semnificația emoțională pe care individul le asociază acestei apartenențe” (Tajfel, 1981, p. 63). Fiecare individ are tot atâtea identități câte apartenențe sau, mai exact, câte „sentimente de apartenență”: construcția identitară se bazează pe percepții (categorisiri) care determină o pluralitate de afilieri, simultane și/sau succesive. Afilierea la un grup dat va fi determinată de comparația cu alte grupuri, pe baza unor criterii variate (naționalitate, limbă, profesie, sex etc.) ce permit evaluarea statutului acestui grup (endogrup) În raport cu altele. Atunci când comparația este favorabilă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le asociază acestei apartenențe” (Tajfel, 1981, p. 63). Fiecare individ are tot atâtea identități câte apartenențe sau, mai exact, câte „sentimente de apartenență”: construcția identitară se bazează pe percepții (categorisiri) care determină o pluralitate de afilieri, simultane și/sau succesive. Afilierea la un grup dat va fi determinată de comparația cu alte grupuri, pe baza unor criterii variate (naționalitate, limbă, profesie, sex etc.) ce permit evaluarea statutului acestui grup (endogrup) În raport cu altele. Atunci când comparația este favorabilă, identitatea socială a individului este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunoașterii de către celălalt. Recunoaștere care este Înscrisă, și ea, În dialectica identității și alterității, Întrucât celălalt trebuie să recunoască persistența anumitor trăsături care asigură unicitatea subiectului și să-l poată distinge totodată de ceilalți. Această recunoaștere este indispensabilă pentru garantarea afilierii individului la un grup dat: apartenența la un anumit mediu social nu poate fi efectivă decât din momentul În care va fi percepută ca atare atât de membrii grupului respectiv, cât și de persoanele din exterior. De unde posibile cazuri de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
această identificare): la acest lucru se referă și distincția propusă de Erving Goffman (Goffman, 1963) Între identitate reală și identitate socială virtuală sau cea dintre grup de apartenență și grup de referință (Vinsonneau, 1999, pp. 46-47), primul fiind cel de afiliere efectivă, iar al doilea cel În care subiectul Încearcă să se recunoască, cel care oferă normele și valorile pe care subiectul vrea să le adopte, dar din care nu face (Încă) parte. Putem așadar să afirmăm că identitatea depinde În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oferă normele și valorile pe care subiectul vrea să le adopte, dar din care nu face (Încă) parte. Putem așadar să afirmăm că identitatea depinde În același timp de conștiința de sine și de recunoașterea de către celălalt, oricare ar fi afilierile unora sau altora. Recunoașterea se negociază nu doar cu cei care Împărtășesc aceleași valori, aceeași viziune despre lume, ci cu ansamblul colectivității În care trăim. Această negociere implică ajustări Între așteptările subiectului și cele ale colectivului care are puterea de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cf. Honneth, 1992, care propune o teorie „morală” a recunoașterii), iar grupul se așteaptă ca subiectul să fie ceea ce pretinde că este ă identitate care, de altfel, i-a adus recunoașterea. Recunoașterea Înseamnă mai mult decât o simplă constatare a afilierii. Ea implică nu doar acordarea unei libertăți ă aceea de a fi diferit ă, ci și, conform spuselor lui Pierre Bourdieu, posibilitatea de a fi recunoscut de celălalt ca „legitim diferit”, ceea ce presupune „posibilitatea reală, garantată juridic și politic, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îndeplinesc Într-un mod specific aceleași funcții interpretative (Leyens și Yzerbyt, 1997). Ele servesc În special pentru explicarea comportamentelor celuilalt și pentru justificarea acțiunilor propriului grup. Mai general, ele se află labaza unor categorisiri și sunt determinante În procesele de afiliere care stau la baza construcției identitare, fie ea personală sau colectivă. Pentru că sunt instrumente care ajută la Înțelegerea lumii, acestetipologii nu joacă un rol În exclusivitate negativ, tot așa cum stereotipurile nu sunt neapărat peiorative, ci devin astfel atunci când simplifică la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a fi obținut nu este proporțional cu efortul depus pentru a te bucura de bunul În cauză; partea din beneficiul total este cu atât mai mică cu cât este mai mare numărul participanților; costurile corespunzătoare depășesc câștigul scontat. Decizia de afiliere sau de dezertare nu depinde totuși numai de o axiomatică utilitaristă, fiind posibile și alte atitudini. Așa se face că, nemulțumit, un individ poate alege să plece (exit) sau să rămână; dacă rămâne, să protesteze (voice) sau să tacă; dacă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de categorisire socială, care conduc la o accentuare a diferențelor percepute În raport cu alte grupuri („ei”) și la o egalizare a atribuirilor (sau o subestimare a eterogenității) În ceea ce privește comunitatea de apartenență („noi”). Diferențierea accentuată de sine (identitate personală, provenită dintr-o afiliere valorizată, egalitaristă, a unui „noi”), confruntată cu alte entități de grup, duce În paralel la o simplificare a modurilor de percepere a caracteristicilor altor grupuri (Tajfel, 1984; Bourhis și Leyens, coordonatori, 1999). Studiile privind raportarea la comunitățile naționale sau etnice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
agreează culoarea datorită preferinței unei persoane îndrăgite, o conotație socială pentru participanții la trafic, care o interpretează ca un indiciu de oprire pentru a evita accidentarea, o conotație politică pentru cei care atribuie acestei culori simbolistica luptei pentru libertate sau afilierea la o grupare politică, o conotație culturală pentru cei care conferă culorii semnificația vieții etc. Desigur, asemenea interpretări ale valorilor conotative variază mult de la un element lexical la altul, încît a n a l i z a d i s
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și în recepția lui, de o triplă orientare: pe de o parte, el este dialogal sau monologal, pe de altă parte, el ține de cel puțin un gen de discurs și de cel puțin un tip de secvență. Aceste trei afilieri nu sînt însă de același rang, deoarece prima constituie predeterminarea care opune textele monologale, realizate printr-o singură luare de cuvînt, și cele care înlănțuiesc luări de cuvînt ale unor locutori diferiți, textele constituite dialogal, ce se disting de textele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
religioasă în Europa Centrală și de Est 12 III. România: secularizare în comunism și după 1989 16 IV. Structura volumului 20 Capitolul 1. Măsurarea practicii și credinței religioase 22 I. Indicatori folosiți în analiză 25 II. Anexă 30 Capitolul 2. Afilierea și practica religioasă în România postcomunistă 31 I. Practică și afiliere religioasă: câteva repere teoretice 32 II. Indicatori folosiți în analiză 35 III. Afilierea religioasă în România postcomunistă 35 IV. Practica religioasă în postcomunism 39 V. Factori care influențează practica
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]