3,174 matches
-
M.D.L.P.A, Autorități locale, C.J. Buget național Anexa nr. 17 Fișe descriptive aferente proiectelor prioritare la nivelul A.B.A. Olt P-03-Bârsa (Proiect integral) 1. Introducere și justificarea propunerii 1.1. Localizarea proiectului ABA Olt Zona proiectului Bazinul superior al r. Olt si anume afluenții săi: r. Timiș, r. Bârsa, r. Ghimbășel APFSR-uri incluse APSFR A017F r. Ghimbășel - aval conf. Pârâul Mic - amonte conf. Canal Timiș APSFR A018F r. Ghimbășel-aval localitate Brașov, sector îndiguit APSFR A015F r. Bârsa - aval cartier Stupini, sector îndiguit APSFR
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
sinoptică a proiectului ... 1.3. Justificarea proiectului Zona inundată (1%) 6963.6 ha Populație afectată (1%) 6,417 Pagube totale (AEO) 27.9 mii euro Oportunitate implementare măsuri verzi În zona depresiunii Brașovului, râul Olt are o albie meandrată cu o lățime considerabilă, iar afluenții care drenează zona Brașovului produc în momentul apariției undei de viitură o zonă inundabilă semnificativă. Mecanismul de inundare este distinct față de al râului Olt. Revărsările din perioada viiturilor sunt datorate în principal capacităților limitate a podurilor existente (r. Timiș
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
o abordare prietenoase cu mediul a reducerii riscului la inundații, printr-o combinație de măsuri verzi, gri-verzi și complementare acestora, cu potențial ridicat de finanțare prin fonduri UE. Mai jos este detaliat riscul existent pe fiecare APSFR: APSFR A015F Bârsa - afluent de stânga al râului Olt și străbate localitatea Brașov, cartierul Stupini. în aval de pista aeroportului Brașov râul Bârsa este echipat cu diguri dimensionate la probabilitatea de depășire de 10%. Pentru viitura de Q1% in aval de DN 13 se
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
este echipat cu diguri dimensionate la probabilitatea de depășire de 10%. Pentru viitura de Q1% in aval de DN 13 se produc inundații cu revărsări pe ambele maluri, inundând locuințe, anexe gospodărești și obiective socio-economice. APSFR A017F și A018F Ghimbășel - afluent de dreapta al râului Bârsa și străbate localitățile: Râșnov, Cristian, Ghimbav, Brașov și Colonia Bod. Pentru viitura de Q1% râul Ghimbășel se revarsă prin depășirea cotelor lucrărilor de apărare existente atât in localitatea Cristian, cât și în localitatea Ghimbav, apa
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
Bod. Pentru viitura de Q1% râul Ghimbășel se revarsă prin depășirea cotelor lucrărilor de apărare existente atât in localitatea Cristian, cât și în localitatea Ghimbav, apa deplasându-se peste maluri către râul Bârsa și spre localitatea Brașov. APSFR A019FF Timiș - afluent de dreapta al râului Ghimbășel și străbate localitățile Săcele, Brașov, Sânpetru. Până în zona industrială Brașov, respectiv până la podul CF, râul Timiș nu produce inundații cu excepția unei zone unde apa deversează și se scurge către partea estică a
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
componenta a Gușterului 03-X007 analizat la nivelul fazei de elaborare a Strategiilor ASPFR. Conform strategiei elaborate pentru Clusterul 03-X007 alternativele 1 și 2 au avut o serie de măsuri distincte propuse doar pentru r. Olt iar pentru ASPFR-urile și afluenții din bazinul r. Bârsa a fost păstrat același set de măsuri. Astfel că pentru r. Bârsa, r. Ghimbășel, R. Timiș (și parte din afluenți acestora) din cele două alternative a rezultat următorul set de măsuri: • Propunere de acumulări nepermanente în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
avut o serie de măsuri distincte propuse doar pentru r. Olt iar pentru ASPFR-urile și afluenții din bazinul r. Bârsa a fost păstrat același set de măsuri. Astfel că pentru r. Bârsa, r. Ghimbășel, R. Timiș (și parte din afluenți acestora) din cele două alternative a rezultat următorul set de măsuri: • Propunere de acumulări nepermanente în bazinul superior al r. Ghimbășel (2 acumulări) si r. Bârsa (3 acumulări); • Realizarea unui polder în zona de confluență a r. Ghimbășel cu r.
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
diguri existente; • Realizarea unor diguri noi; • Analiza relocării/îndepărtării unor diguri existente. Pe lângă setul de măsuri prezentat anterior, cele două alternative conțin, de asemenea, măsurile de mentenanță și/sau supraînălțare diguri existente incluse în PNNR pentru râurile din sub-bazinul Bârsei. Pentru afluenți propunerea de lucrări poate fi etapizată, în sensul ca vor fi realizate în prima etapa acumulări nepermanente si poldere, lucrări de redimensionare poduri, eventual relocarea unor diguri existente, apoi, după modelarea hidraulică a acestor propuneri, dacă mai este necesar, se
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
noi alternative și promovarea ei ca alternativa preferată. Alternativa 4 Alternativa 4 reprezintă o adaptare a strategiei din alternativele 1 și 2, rafinată în urma unei analize bazate pe modelarea hidraulică a ASPFR urilor cât și a celor mai importanți afluenți din bazinul r. Bârsa. Alternativa are un potențial foarte ridicat de implementare a măsurilor prietenoase cu mediul. Elementul central al alternativei 4 îl reprezintă realizarea de acumulări nepermanente in vederea atenuării undelor de viitură amplasate strategic la nivelul bazinului r.
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
lățime deversor cu nivel liber 25 m.; acumularea include și diguri de contur mal stâng de 1.32 km (Hmed = 8 m). Ghimbășel M32-RO21 Realizarea de noi acumulări nepermanente (frontale) pe r. Pârâul Mic: Acumularea nepermanentă de pe râul Pârâul Mic, afluent al r. Ghimbășel este amplasată în zona amonte a APSFR-ului si a drumului E73A ce are următoarele caracteristici: (S1%= 41.73 ha, V1%= 3.54 mil.mc Hmax = 21.75 m; lungime baraj = 300 m; golire = 1.8 x 2 m; lățime deversor cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
în Secțiunea 4.2 sunt orientative și ar putea face obiectul unor ajustări suplimentare în etapele viitoare de planificare. ... ... P-04-Olt (Proiectul integrat) 1. Introducere și justificarea propunerii 1.1. Localizarea proiectului ABA Olt Zona proiectului Bazinul superior al r. Olt și anume afluenții săi: r. Debren, r. Valea Porumbelor și un sector de 13 km pe r. Olt (amonte și aval de localitatea Sf. Gheorghe - de la Ghidfalău până la Coșeni) APFSR-uri incluse Cluster X007 - APSFR A01F r. Olt (amonte și aval
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
Ar trebui să se analizeze dacă se pot realiza atenuări la nivel local pentru a compensa impactul. Cum ar fi impactul potențial care ar putea apărea în urma propunerilor, care includ principalele măsuri de construire a două acumulări situate pe afluenții râului Olt: Valea Porumbelor și Debren Bumbuieni. Dimensiunea/capacitatea/ volumul acumulărilor nu sunt pe deplin cunoscute în prezent. Sunt propuse măsuri suplimentare care implică supraînălțarea digurilor existente și lucrări locale de regularizare a albiei râului, inclusiv lărgirea și/sau dragarea acesteia, care
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
cadrul modelelor hidraulice sunt: supraînălțarea digurilor existente pe râul Olt de a lungul Mun. Sfântu Gheorghe, prelungirea digurilor de remuu de la confluența râului Olt cu râul Debren, diguri ce au fost implementate de asemenea și in modelul pentru analiza afluentului, iar în cazul râului Valea Porumbelor au fost implementate ziduri de piatră pe ambele maluri imediat amonte de subtraversarea existentă în Mun. Sfântu Gheorghe. De asemenea, s-a realizat și o reprofilare a albiei minore a râului Debren pe o
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
din materiale locale (până în 5 m înălțime) - 7 buc. praguri aluviuni amplasate pe văile torențiale din bazinul superior. Alternativa 2 Strategia se concentrează pe realizarea unei acumulări nepermanente cu un volum de cca. 1,5 mil. mc pe r. Uz - afluent de stânga al r. Fișag; mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor (pod DJ 123 localitatea Sânsimion; pod DJ 123A localitatea Cetățuia); lucrări de decolmatare și reprofilare albie pe tot parcursul APSFR-ului (L = 9 km), lucrări de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
albie. Este puțin probabil ca lucrările propuse să ducă la o pierdere a caracteristici morfologice și forma patului albiei minore, ceea ce este considerat esențial pentru diverse condiții de habitat. Cu toate acestea, amploarea lucrărilor permeabile de barare de pe afluenții râului principal poate avea un impact asupra aportului sedimentar al râului Fișag, ceea ce poate duce la modificări in managementul sedimentelor. • Structura zonei riverane: Este puțin probabil ca lucrările propuse să ducă la o pierdere directă sau indirectă de vegetație
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
și procese de eroziune liniară (asociate cu declanșarea unor alunecări de teren, în bazinele superioare ale văilor tributare Rasnicului și Desnățuiului), datorită cărora se semnalează o înaintare regresivă a acestor văi, în general puțin evidentă față de aceea exercitată de afluenții Drincei, favorizați de baze locale de eroziune mult mai joase. Dealurile Drincei, se află la vest de subunitatea precedentă, cu care intră în contrast prin valorile ridicate ale densității fragmentării și energiei reliefului, de unde și amploarea proceselor actuale de
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
de 311 kmp. Acesta izvorăște de la o altitudine de 300 m și se varsă în râul Motru la o altitudine de 126 m. Din punct de vedere al debitului mediu multianual, râul Motru înregistrează 15,2 mc/s, iar principalii săi afluenți înregistrează 3,90 mc/s pentru Coșuștea și 0,80 mc/s pentru Hușnița. Volumul maxim se înregistrează la sfârșitul iernii și la începutul primăverii, în lunile februarie-aprilie, iar cel minim se înregistrează la sfârșitul verii și începutul toamnei, în lunile august-octombrie. Resursele de
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
cu grosimi ce pot depăși 10 metri și persistă până în luna iulie sau chiar începutul lui august. Căldările glaciare cele mai caracteristice sunt grupate pe versantul nordic al Rețitișului, suspendate la înălțimea de 1.900 m, în bazinele torențiale ale afluenților mai importanți din cursul superior al râului Neagra Șarului. Căldările erau ocupate, cu circa 4-5 milioane de ani în urmă, de ghețari care înaintau pe văi, atingând lungimi maxime de 3 km. În partea nordică a Negoiului Unguresc, la altitudinea
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Șarului își adună apele de pe flancul nordic al Călimanului, din interiorul calderei vulcanice, pe care a ferestruit-o adânc. Izvorăște de sub Voievodeasa și Bradul Ciont, de la înălțimea de 1.700 m; are un bazin foarte ramificat, cu mulți afluenți ai căror ape se rostogolesc înspumate peste repezișuri și cascade - Duruitoarea de pe Băuca - Băucuța și cascada Rețitișului, cele ale pâraielor Stânei, Dumitrelului și altele. Văile sunt înguste și adânci, fiind străjuite de versanți abrupți. Neagra Șarului primește numeroși afluenți
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Țiganului și, mai ales, pârâul Haitii cu ape mai bogate, care-și înfrățește undele cu cele ale Negrii Șarului în satul Gura Haitii. Neagra se varsă în Bistrița. Apele de pe frontul nord - estic al masivului sunt colectate de Călimănel, afluent al râului Neagra Șarului, care marchează contactul dintre eruptivul Călimanului și munții cristalini ai Bistriței. Partea nord-vestică este străbătută de râul Dorna și afluenții săi. Dorna, cu izvoarele la altitudine de 1.760 m, sub vârful Gruiu, își unește apele cu
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
se varsă în Bistrița. Apele de pe frontul nord - estic al masivului sunt colectate de Călimănel, afluent al râului Neagra Șarului, care marchează contactul dintre eruptivul Călimanului și munții cristalini ai Bistriței. Partea nord-vestică este străbătută de râul Dorna și afluenții săi. Dorna, cu izvoarele la altitudine de 1.760 m, sub vârful Gruiu, își unește apele cu cele ale Bistriței, la Vatra Dornei. Dorna parcurge o vale presărată cu repezișuri și primește numeroși afluenți care își colectează apele de sub cele
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
unește apele cu cele ale Bistriței, la Vatra Dornei. Dorna parcurge o vale presărată cu repezișuri și primește numeroși afluenți care își colectează apele de sub cele mai înalte vârfuri din vestul Călimanului: Gruiu, Ciunget, Strunioru, Bistricioru și Străcioru. Dintre afluenții cei mai importanți, amintim: pâraiele Bârsanul și Voroava, ce izvorăsc de sub vârful Măieriș, și Dornișoara - de sub Dealul Cornii. Dorna, împreună cu Dornișoara, străbat Depresiunea Poienii adunând râuri din Bârgău și Suhard; la Dorna Candrenilor îi aține calea Negrișoara
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
că masivul coboară în trepte domoale spre Defileul Mureșului, în care debușează toate apele. Partea sud-vestică este străbătută de râul Bistra, care-și adună izvoarele de sub Dealul Cofii; pe un traseu cu o lungime de 18 km, colectează mulți afluenți: văile Stejii și Zapodea pe stânga, văile Calului și Bidireasa pe dreapta; se varsă în Mureș în dreapta localității Bistra. La est întâlnim pârâul Răstolița format din Secu cu izvoarele sub vârfurile Moldoveanca și Țiganca - care colectează apele pâraielor Scurtu
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
varsă în Mureș în dreapta localității Bistra. La est întâlnim pârâul Răstolița format din Secu cu izvoarele sub vârfurile Moldoveanca și Țiganca - care colectează apele pâraielor Scurtu și Porcul - și din pârâul Tihu cu obârșia în Vârful Ciungetu, al cărui afluent, Pârâul Mijlocu, își rostogolește undele de sub vârfurile Zurzugău, Bistricioru și Strunioru. Văile sunt înguste și străjuite de versanți abrupți, cu aspect de chei, acolo unde râurile intersectează stivele de aglomerate vulcanice. În aval de confluența Secului cu Tihu, Răstolița
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Mijlocu, își rostogolește undele de sub vârfurile Zurzugău, Bistricioru și Strunioru. Văile sunt înguste și străjuite de versanți abrupți, cu aspect de chei, acolo unde râurile intersectează stivele de aglomerate vulcanice. În aval de confluența Secului cu Tihu, Răstolița primește afluenți mai mici, mai important fiind Bradul de pe partea stângă a pârâului. Răstolița se varsă în Mureș în comuna Răstolița. Către est se desfășoară bazinul râului Ilva, cu afluenții săi Tihu pe partea dreaptă, cele două Ilișoara-Mare și Mică, și
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]