1,617 matches
-
playlist. Flowers a confirmat numele albumului într-un interviu cu NME. Titlul apare și pe două piese de pe album, respectiv „Neon Tiger” - "Mister cut me some slack, cause I don't wanna go back, I want a new day and age" (traducere aproximativă: "Domnule, lasă-mă în pace, fiindcă nu vreau să mă întorc, vreau o nouă zi și o nouă eră") și „The World We Live In” - "Well maybe I was mistaken, I heard a rumor that you quit this
The Killers () [Corola-website/Science/313647_a_314976]
-
Domnule, lasă-mă în pace, fiindcă nu vreau să mă întorc, vreau o nouă zi și o nouă eră") și „The World We Live In” - "Well maybe I was mistaken, I heard a rumor that you quit this day and age" (treducere aproximativă: "Poate am fost greșit înțeles, am auzit un zvon cum că părăsești această zi și această eră"). La acest album, The Killers au colaborat cu Stuart Price, care realizase remixul Thin White Duke al piesei „Mr. Brightside” și
The Killers () [Corola-website/Science/313647_a_314976]
-
cu alte hanate azere. Totuși înfluența Georgiei în viață internă a Hanatului Irevan a fost prezentă pentru o periodă lungă. În 1780 hanatul a fost atacat de hanatele Karabah, Avaristan, Hoy. În timpul expediției sale în Azerbaidjanul de Nord, șahul Iranului Aga Mahammad Qadjar, Hanatul Irevan a fost ocupat, însă și-a recuperat independență în 1797. Expansiunea rusă a început să fie o nouă ameninșare pentru hanat. Războiul ruso-turc (1806-1812) a obligat Imperiul Rus să oprească avansarea și să se satisfacă cu
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
Costache Marinescu, Hristu Vlădoianu și Iancu Iatropol. Pe pieptul unuia dintre ei se află un trandafir galben. Careta fusese atacată de niște bandiți, iar vizitiul, lăsat în viață, a auzit pe unul dintre ei spunând: "„Dă-i la cap, Mărgelatule!”". Aga Mavrodineanu (Traian Stănescu), care-l înlocuise pe aga Villara ce fusese omorât, și ceilalți invitați deduc că cei patru boieri fuseseră uciși de Mărgelatu (Florin Piersic). Aga spune că cei patru boieri fuseseră infiltrați în cadrul „Frăției”, iar jocul lor dublu
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
pieptul unuia dintre ei se află un trandafir galben. Careta fusese atacată de niște bandiți, iar vizitiul, lăsat în viață, a auzit pe unul dintre ei spunând: "„Dă-i la cap, Mărgelatule!”". Aga Mavrodineanu (Traian Stănescu), care-l înlocuise pe aga Villara ce fusese omorât, și ceilalți invitați deduc că cei patru boieri fuseseră uciși de Mărgelatu (Florin Piersic). Aga spune că cei patru boieri fuseseră infiltrați în cadrul „Frăției”, iar jocul lor dublu fusese descoperit. Mărgelatu este urmărit de oamenii Agiei
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
viață, a auzit pe unul dintre ei spunând: "„Dă-i la cap, Mărgelatule!”". Aga Mavrodineanu (Traian Stănescu), care-l înlocuise pe aga Villara ce fusese omorât, și ceilalți invitați deduc că cei patru boieri fuseseră uciși de Mărgelatu (Florin Piersic). Aga spune că cei patru boieri fuseseră infiltrați în cadrul „Frăției”, iar jocul lor dublu fusese descoperit. Mărgelatu este urmărit de oamenii Agiei, dar reușește să fugă. În scopul de a afla ce planuri au bonjuriștii, aga Mavrodineanu o trimite pe Agatha
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
uciși de Mărgelatu (Florin Piersic). Aga spune că cei patru boieri fuseseră infiltrați în cadrul „Frăției”, iar jocul lor dublu fusese descoperit. Mărgelatu este urmărit de oamenii Agiei, dar reușește să fugă. În scopul de a afla ce planuri au bonjuriștii, aga Mavrodineanu o trimite pe Agatha Slătineanu (Marga Barbu) la băi. Agatha intră în relație cu locotenentul artilerist Corlătescu (Vistrian Roman). Între timp, C.A. Rosetti (Constantin Codrescu) și Cezar Bolliac (Radu Dunăreanu) discută la băi cu baronul Burkhardt de la Sibiu
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
de pasageri de către Agatha. Imediat, doctorul Ghiulamila (Ion Marinescu) a afirmat că camerista Marițicăi Ghica este bolnavă de holeră, iar vasul a intrat în carantină. Bănuind că e ceva în neregulă, Agatha îl trimite pa Marțolea să-l alerteze pe agă. Pentru a scoate armele din Giurgiu și a le transporta către București, Mărgelatu apelează la un șiretlic. El conduce un convoi cu coșciuge în care pretinde că se află morții de holeră. La intrarea în București se dau lupte, dar
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
lui Buză de Iepure. În film, Agia face următoarea descriere a lui Mărgelatu: în jur de 40 de ani, fost militar, vorbește grecește, nemțește și turcește, trage bine cu pistoalele și mânuiește bine sabia. Pe la începutul filmului se afirmă că aga Villara fusese omorât de oamenii „Frăției”, iar noul șef al poliției era aga Mavrodineanu, interpretat de Traian Stănescu. În filmele următoare din serie, totuși, șeful poliției va fi denumit iarăși aga Villara și va fi interpretat tot de Traian Stănescu
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
în jur de 40 de ani, fost militar, vorbește grecește, nemțește și turcește, trage bine cu pistoalele și mânuiește bine sabia. Pe la începutul filmului se afirmă că aga Villara fusese omorât de oamenii „Frăției”, iar noul șef al poliției era aga Mavrodineanu, interpretat de Traian Stănescu. În filmele următoare din serie, totuși, șeful poliției va fi denumit iarăși aga Villara și va fi interpretat tot de Traian Stănescu. "" este primul film din seria Mărgelatu în care apare personajul Buză de Iepure
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
mânuiește bine sabia. Pe la începutul filmului se afirmă că aga Villara fusese omorât de oamenii „Frăției”, iar noul șef al poliției era aga Mavrodineanu, interpretat de Traian Stănescu. În filmele următoare din serie, totuși, șeful poliției va fi denumit iarăși aga Villara și va fi interpretat tot de Traian Stănescu. "" este primul film din seria Mărgelatu în care apare personajul Buză de Iepure, interpretat de actorul-cascador Szabolcs Cseh. Regizorii nu vruseră până atunci să-i dea un rol lui Sobi Cseh
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
film a devenit mai complexă în comparație cu cea din "Drumul oaselor", numărul personajelor crescând: "„Trama filmului s-a mărit considerabil, în ea încap pe lângă trandafir, și spini, și spioni, și talpa țării, și intelighenția ei, și simpatizanți, și diplomați, și un agă fanatic, și soldați cu mâna pe armă, și țăranii gata să pună mâna pe armă, și bancheri, și docheri, și etc.”" Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Prin intermediul lui Mărgelatu
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
a fost respinsă în 1997. În comuna Filipeștii de Pădure se află două monumente istorice de arhitectură de interes național, ambele aflate în satul Filipeștii de Pădure: (1680-1690) și . Biserica este o ctitorie din 1688 a Bălașei Cantacuzino, soția marelui agă Matei Cantacuzino, și a fiilor săi. Edificiul, ridicat pe un plan triconc, este caracterizat de turla de pe naos și de un pridvor supraînălțat de un foișor cu o arcadă asemănătoare celei de la Ludești. Ansamblul de pictură murală din anul 1692
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
mari, de acestea toate să le fie de ohaba lor și copiilor lor, nepoților și strănepoților cât va trăi domnia mea și cât va trăi fiul domniei mele, Mihail voievod... Iată aceștia sunt martorii acestui hrisov: Radu ban-vornic, jupan Martin, Aga ban, jupan Stoica rusul, jupan Dragomir dela Segarcea, baldovin logofăt, Micul vistier și Vasea purtătorul de sabie, Stanciu comis, Manea stolnic, Gherghina paharnic. Și eu, Mihail gramatic, care am scris la Argeș, luna Iunie 10 zile în anul 6923 (1415
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
călugărise și dăduse moșia ca danie Sfintei Mânăstiri Aninoasa din județul Muscel. Între anii 1830-1824 găsim moșia sub denumirea Burdea-Căldăraru sau Strâmba. În anul 1840 hotarele moșiei erau următoarele: -la răsărit- moșia Izvoru a lui Tache Budișteanu și a lui aga Costache Bellu din Tătărăști; -la apus- moșiile moșnenești Ciocești și Băbeni-Negoiu; -la miazăzi- moșia Râculescu a răposatului medelnicer 2 Tudorache Serdarul și moșia moșnenească Cheleasca; -la miază noapte- Valea Bucovului până în Valea Burzii și moșia moșnenească Strâmbeni. Cătunul Pistolești era
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
revoluția lui Tudor Vladimirescu, și-și găsiseră loc pe aici unde primejdia era mai mică. Partea Răiculeștilor dinspre miază-noapte sunt descendenți din două neamuri: Nedeie-Neamu, boier, și popa Preda. Răiculeștii au fost împroprietăriți pe moșiile Mânăstirii Aninoasa și a lui Aga Costache Bellu în anii 1864, 1878, 1894, 1921, 1945 și 1990, după revoluția din decembrie 1989. Mai există și astăzi urmași ai răiculeștilor, fie la capul dinspre moară, familia lui Raicu Florin, sau de lângă dispensar, Raicu Marin, după care s-
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
fiul Catrinei Aslănoaie, strănepoata logofătului Dimitrașcu Ciauru. În anul 1822 este pomenit de documente căminarul Constantin Aslan ce numește ca vornic de aprozi pe fiul său, Alecu, hatman de Prut și pe cel de-al doilea fiu, Costache Aslan, ca agă. (cf. Constandin Sion, în volumul său „Arhondologia Moldovei”, Iași 1892) În documente mai este menționat și Dumitrașco Ștefan, mare logofăt (mort la 1694), urmașul unei familii ce dăduse, timp de cinci generații, șase mari logofeți și un voievod - Gheorghe Ștefan
Aslan () [Corola-website/Science/312984_a_314313]
-
este un lăcaș de cult ortodox, ridicat în satul Balaci, județul Teleorman, de către aga Constantin Bălăceanu. Construcția a început în 1684, însă biserica nu a fost finisată din cauza circumstanțelor care au dus în 1690 la moartea lui Bălăceanu, în Bătălia de la Zărnești. Biserica a fost tencuită abia în 1825, de către marele ban Constantin Bălăceanu
Biserica din Balaci () [Corola-website/Science/333933_a_335262]
-
nu a fost finisată din cauza circumstanțelor care au dus în 1690 la moartea lui Bălăceanu, în Bătălia de la Zărnești. Biserica a fost tencuită abia în 1825, de către marele ban Constantin Bălăceanu și fii săi (marele hatman Ștefan Bălăceanu, fostul mare agă C. Bălăceanu, marele comis Iancu Bălăceanu și Grigore Bălăceanu). Cu această ocazie au fost pictate portrete votive ale Bălăcenilor, în biserica nezugrăvită până atunci. Conform unui raport din 1914 al lui Virgil Drăghiceanu către Comisia Monumentelor Istorice, stilul arhitectonic al
Biserica din Balaci () [Corola-website/Science/333933_a_335262]
-
nu mai existau de fapt. Se pare că vitregia vremurilor (îndeosebi seismele) au avut o influență nefastă asupra lăcașului, astfel că boierul Pana Filipescu, în vremea lui Matei Basarab, reface construcția cu pricina, după spusele fiului său, Matei Filipescu, mare aga, punându-i noua pisanie, reconstituită cu aproximație. Și acum lucrurile încep să se mai limpezească, dacă ne reamintim de hrisovul lui Radu de la Afumați, prin care confirmă cele două ocini făcute danie de spătarul Dragomir mănăstirii ctitorite de el, prin
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Bucul lui Vladul". La anii 1619 - 1629, hrisoavele amintesc un alt moșnean stăpânitor în Bucu, anume Nedelco, moștenitor al ocinei neamului lui Vladul. Până la 1650, cel mai de seamă stăpânitor în părțile Bucului e amintit "Oprea ot Bucu", căpitan, apoi agă al Țării Românești în vremea voievodului Matei Basarab. De la sfârșitul sec. al XVIII-lea și până la 1863, moșia Bucu zisă Mătăsești de la creșterea intensă a viermilor de mătase, s-a aflat în proprietatea mănăstirii Cotroceni. Pe la anul 1900 cei mai
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
Bitcoins). Hans Braxmeier, fondatorul Pixabay și actualmente CEO al site-ului, are studii informatice și a înființat mai multe site-uri. Simon Steinberger este cofondator și CEO al site-ului și este și el dezvoltator al mai multor site-uri. Aga Marchewka, (social media și online marketing), Achim Thiemermann (social media marketing), Olga Foma (image quality control) sunt ceilalți membri ai staff-ului. La 9 ianuarie 2016 Pixabay figura pe locul 1409 în clasamentul Alexa. Unii au remarcat opțiunea de afișare
Pixabay () [Corola-website/Science/335417_a_336746]
-
relative to a K-Ar age of 162.9± 0. Mă for a primary fluence-monitor standard SB-3 biotite or of 513.9 Mă for an internațional hornblende standard MMhb-1. This isotopic age of the Kamensk glass recalculated using a reference age for MMhb-1 of 520.4 Mă is 49.9 +/-0.1 Mă.
Craterul Kamensk () [Corola-website/Science/322183_a_323512]
-
la 1940 se mai vorbea rutenește dar prin dispariția ultimilor bătrâni a dispărut definitiv și limba. Primul proprietar atestat al acestui sat a fost marele spătar Gheorghe Cuza care în anul 1806 era stăpânul acestei moșii. De la ginerele său Bondrea, aga Neculai Chiriac-hagiul a cumpărat aceste pământuri pe care le-a lăsat prin testament, împreună cu toată averea, nepotului său, Dimitrie Castroian (1813-1898). În secolul 19 satul era așezat mai la nord de actuala vatră așa că a fost înglobat în mai multe
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
1925 până-n 1929, satul Brăhășoaia a funcționat în regim de comună. După un scurt stagiu de 2 ani (1929-1931) la com.Delești satul a intrat în com. Ștefan cel Mare unde este și astăzi. Marele Spătar Gheorghe Cuza, Nicolae Bindrea, Aga Neculai Chiriac-hagiul, Dimitrie Castroian, Beriș Zingher&A.Turcanovici(arendași), Gh.V.Vălesco, C.Claudatos, Petrea Ionescu, Gheorghe Ionescu as Gogu Petrescu. În anul 1864 nu s-a împroprietărit nici un clăcaș acest lucru făcându-se abia în anul 1921 când absolut toți
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]