3,907 matches
-
edit., București, 1977; Teodor V. Ștefanelli, Amintiri despre Eminescu, pref. edit., Iași, 1983; Colinde din Transnistria, ed. 2, îngr. și introd. Constantin A. Ionescu, postfața edit., Chișinău, 1994; Bicentenar Anton Pann, Râmnicu Vâlcea, 1996; Ion I. Ionică, Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului, introd. edit., București, 1996; Balade populare românești (Cântece bătrânești), Chișinău, 1997; Miorița. Meșterul Manole, București, 1998; Ion Ghica, Scrisori către Vasile Alecsandri, pref. edit., București, 2001; Dicționar de ghicitori, Chișinău, 2002. Culegeri: Fântâna Dorului. Poezii
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
câteva exemple. Aceleași legități pot fi regăsite și în ceea ce privește numărul mediu de animale în fermele agricole. Situația este consecința unei serii întregi de reforme agricole, ultima dintre ele fiind marcată de retrocedările terenurilor din anii ’90, în care însă modelul agrar nu a fost dublat de un model agricol (von Hirschhausen-Leclerc, 1994; Sivignon, 1992; Maurel, 1994). Desființarea cooperativelor prin restituirea proprietăților agricole, a condus la fărâmițarea fermelor în parcele minuscule, în timp ce gospodăriile erau lipsite de unelte agricole moderne și eficiente. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
oportunităților aduse și de retrocedare, în România, ca de altfel și în Bulgaria sau Polonia, a crescut ponderea celor care, într-un fel sau altul, își extrăgeau o parte a bunăstării din agricultură. Orice societate a fost cândva una predominant agrară. Oameni au început viața lor nonnomadă prin a locui la sate. În perspectiva istoriei civilizației umane, orașele sunt invenții recente, cu o istorie de „doar” câteva mii de ani. Mai mult decât atât, generalizarea traiului în orașe este un fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
organizează periodic manifestări culturale care adună locuitori din toate satele comunei. VI. Mediul economic local. Oportunități și dificultăți Principalele activități aducătoare de venit în zonă sunt agricultura și creșterea animalelor. Sectorul terțiar este foarte puțin dezvoltat în această regiune preponderent agrară, fiind reprezentat doar de unitățile comerciale de tip magazin sau bar. Agricultura se face cu utilaje puțin performante în gospodăriile individuale și produsele obținute din cultivarea pământului sunt folosite în cea mai mare parte pentru autoconsum și în foarte mică
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
the Second World War”, în Klaus Roth [editor], Southern European Folk Culture in the Modern Era, SOG, Münhen, 1998, pp. 11-28, lucrare citată de Blenovska-Sabkova, 2002). Displaced-urbanization; vezi Mitchell, 2004, pp. 15-34. Sau exurbanizare (Mitchell, 2004, pp. 15-34). O reformă agrară de tipul celor din secolul XIX, așa cum o definește Brucan (2000), referindu-se la consecințele sale în planul fărâmițării proprietăților. Suportul social redus de astăzi pentru mobilitatea loturilor agricole își găsește explicația și în importanța sa în trecutul apropiat. Urlați
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Păstrând totuși termenii analogiei, pe lângă un savant, prezența gazetarului e la fel de indispensabilă ca aceea a unui diacon pe lângă preot sau episcop. Din alt punct de vedere, majoritatea proiectelor moderne de anvergură par să articuleze simbolic tensiunea dintre religiozitatea de tip agrar - sedentară, conservatoare, defensivă - și fondul mitic pastoral, care recunoaște necesitatea altoirii, a comerțului, a curiozității ofensive. Sunt două atitudini arhaice care se regăsesc în matricea „creștinismului cosmic”: pelerinajul la „locurile sfinte” apare ca o simplă conversie a transhumanței, riturile liturgice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
anarhiste - de stânga ca și de dreapta), după Primul Război Mondial - pe de o parte - și modelele materialiste și raționaliste - pe de altă parte 7. La nivel structural și istoric, Tönnies evidențiază trecerea tendențială de la familie/sat/oraș, economie preponderent agrară și viață politică locală către metropolă/stat național, comerț și industrie; la nivel psihosociologic (unghi predilect al autorului, unul dintre pionieri și în acest sens), Tönnies tratează formațiunile sociale ca pe niște expresii ale voinței umane, aflată și ea în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
În timpul domniei acestuia, cunoscută ca perioada Restaurației Meiji (1868-1912), un nou val de deschidere a Început, Întrucît granițele Înainte Închise ale Japoniei au fost deschise pentru prima dată după mai multe secole. Țara a trecut de la o economie de tip agrar la una de tip industrial, ceea ce a determinat o dorință de a explora avantajele influențelor occidentale, de unde și libertatea japonezilor de a călători În afara țării. Mulți Învățați japonezi au fost trimiși În străinătate să studieze limbile și științele occidentale și
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Brăila, Iași, Chișinău și Odesa”. La 28 februarie 1846, înainte de ora 8 dimineața, s-a simțit la București “un cutremur cu scuturături slabe”. La 11 aprilie 1864, în anul în care domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, a făcut reforma agrară, s-a produs un cutremur de pământ în București, la ora 2 și 20 de minute. În urma cutremurului din anul 1883, între localitățile Râmnicu Sărat și Tecuci, s-a format o crăpătură lungă de 2,5 km. La 31 august
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
compartimentele vieții sociale. Întregirea teritoriului național, reformele din anii 1917-1923 au consolidat poziția României pe continent, aceasta ajungând pe locul al optulea ca mărime în Europa și a doua, după numărul locuitorilor, în zona Europei Centrale. Ca urmare a reformei agrare (1921), una dintre cele mai radicale ale vremii, a dispărut proprietatea latifundiară, care reprezenta o piedică serioasă în calea progresului economic al țării. Tipul dominant de proprietate a devenit mica proprietate țărănească de până la 5 ha (82%). Potrivit statisticilor, s-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
asupra ponderii mari a femeilor care lucrau în exploatarea solului: 4.180.900 de femei (50,7%) față de 4.063.600 (49,3%) bărbați. Explicația constă în primul rând în creșterea substanțială a numărului gospodăriilor țărănești familiale, în urma aplicării reformei agrare (1921). În lipsa unei dotări tehnice corespunzătoare, aceste gospodării absorbeau un număr considerabil de brațe de muncă. În numeroase cazuri în care bărbatul, capul familiei, lucra ca meseriaș, comerciant sau având alte profesiuni, întreaga gospodărie rămânea pe seama femeii și a copiilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
transmis liderilor P.C.R., Ana Pauker, C. Pârvulescu și C. Doncea, că în următorii trei ani va trebui instaurat un regim după modelul sovietic, ceea ce presupunea înlăturarea monarhiei, lichidarea partidelor istorice, aparat de stat și militar represiv la adresa oricărei opoziții, reformă agrară și pregătirea colectivizării, izolarea țării față de Occident 3. Lichidarea celor câteva organizații feministe și de asistență socială care au supraviețuit evenimentelor din anii 1938-1945 a fost doar o chestiune de timp. La indicația P.C.R. urma să se înființeze „o singură
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
obținute și a rolului jucat În tranziția românească, cele mai importante au fost: Frontul Salvării Naționale (cu moștenitorii săi până la Partidul Democrat și Partidul Social Democrat), Partidul România Mare, Partidul Socialist al Muncii, Partidul Unității Naționale din România, Partidul Democrat Agrar din România și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Chiar dacă fostele elite comuniste au integrat și alte partide politice parlamentare, rolul jucat de ele În procesul decizional a fost, până În 2000, unul minor. Astfel, Partidul Național Liberal sau Partidul Național
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1990 și până În 2000, când partidul a părăsit scena parlamentară, foștii membri ai nomenclaturii au integrat grupurile parlamentare ale PUNR, după cum urmează: 8,3% În 1990, 12,5% În 1992, cu o scădere la 3,8% În 1996. Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) a fost fondat În ianuarie 1990 de Victor Surdu, fost director de cooperative agricole de producție și, din 1985, secretar Însărcinat cu probleme legate de agricultură la Comitetul Județean de Partid Iași. PDAR a fost constituit drept
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost fondat În ianuarie 1990 de Victor Surdu, fost director de cooperative agricole de producție și, din 1985, secretar Însărcinat cu probleme legate de agricultură la Comitetul Județean de Partid Iași. PDAR a fost constituit drept voce politică a tehnocrației agrare socialiste. Alături de Surdu, din conducerea partidului făceau parte foști miniștri și miniștri adjuncți ai agriculturii din regimul Ceaușescu (Nicolae ștefan, Vintilă Rotaru, Ion Stanciu), șefi de direcții din cadrul aceluiași minister sau directori de CAP (Petru Mărculescu, Ion Țipu) și chiar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
față de interesele „obscure ale marilor puteri mondiale”. PNȚCD și PNL erau acuzate că voiau „să vândă țara străinilor. Să privatizezi economia În interesul firmelor occidentale Înseamnă să pauperizezi poporul român, să-i furi munca sa milenară, hrana, identitatea”. și reforma agrară era gândită În termeni conservatori. Restituirea terenurilor trebuia limitată la o anumită suprafață, pentru a evita constituirea de mari proprietăți agricole, În timp ce vânzarea terenurilor, definită drept „speculă”, trebuia interzisă prin lege. În viziunea lui Ion Iliescu, reforma trebuia să prevadă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pentru reabilitarea victimelor, poziționându-se atât Împotriva retrocedărilor cât și Împotriva lustrației și a deschiderii arhivelor fostei Securități. Ideea unei amnistii de tip spaniol a fost În acest sens des uzitată de liderii PD cu privire la gestionarea trecutului dictatorial. Partidul Democrat Agrar din România: „proprietatea de stat, principiul privatizării” Partidul Democrat Agrar din România a adoptat În 1990 o doctrină agrariană axată pe dezvoltarea agriculturii ca principală formă de progres a economiei românești. Partidul s-a poziționat de la Începutul existenței sale ca
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Împotriva lustrației și a deschiderii arhivelor fostei Securități. Ideea unei amnistii de tip spaniol a fost În acest sens des uzitată de liderii PD cu privire la gestionarea trecutului dictatorial. Partidul Democrat Agrar din România: „proprietatea de stat, principiul privatizării” Partidul Democrat Agrar din România a adoptat În 1990 o doctrină agrariană axată pe dezvoltarea agriculturii ca principală formă de progres a economiei românești. Partidul s-a poziționat de la Începutul existenței sale ca o formațiune apropiată de FSN, susținând ca și acesta necesitatea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
față de practicile de dinainte, dar, spre deosebire de PNȚCD, noi nu am vrut să interzicem comuniștilor participarea la viața politică. ș...ț Ăsta e și unul din motivele pentru care ne-am creat un partid. Pentru că mulți dintre noi proveneam din tehnocrația agrară, iar PNȚCD, un partid care se adresa aceluiași electorat, nu ne-ar fi primit În interiorul lui. ș...ț Pentru noi era important ca toată lumea să stea la aceeași masă și să vadă ce se poate restructura. Partid cu un electorat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
privatizarea Întreprinderilor În favoarea angajaților. Naționalismul economic promovat de către PRM prevedea monopolul capitalului autohton În economia românească. În 1992, partidul se opunea investițiilor occidentale În industrie și oricărei participări străine În dezvoltarea agriculturii. Un document care viza prioritățile PRM În politica agrară sublinia necesitatea recuperării tuturor terenurilor agricole cumpărate de firmele străine, chiar cu prețul violării proprietății private: „Îi vom forța pe străinii care au cumpărat terenuri să le dea Înapoi. Nicăieri În lume pământurile nu sunt vândute străinilor. Numai la noi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care - sub auspiciile unei atenții sporite față de costurile tranziției - au valorizat o transformare parțială și treptată a instituțiilor politice și a economiei. Cazul este ilustrat de Frontul Salvării Naționale și de moștenitorii săi din aripa Iliescu, precum și de Partidul Democrat Agrar din România. Cele două partide au colaborat de altfel sistematic din 1990 până În 1996, PDAR furnizând guvernelor formate de FDSN/PDSR aproape toți miniștri Agriculturii și o parte a secretarilor de stat din același minister. Urmărind componența elitelor comuniste integrate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
stat din același minister. Urmărind componența elitelor comuniste integrate de cele două partide, putem observa câteva disctincții În raport cu antireformiștii nostalgici. Cazul PDAR este simplu din acest punct de vedere, ținând cont că formațiunea s-a constituit ca voce a tehnocrației agrare din fostul regim. Liderii PDAR erau, În general, oameni cu o bogată experiență În Administrația de stat, funcțiile lor În partidulul comunist fiind secundare În raport cu statutul de tehnocrat. Foste cadre În ministerul agriculturii sau directori de cooperative agricole de producție
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Corneliu Vadim Tudor, op. cit., p. 108. Florin Iordache, op. cit., p. 3. Alexandru Radu, Nevoia schimbării. Un deceniu de pluripartidism În România, București, Editura Ion Cristoiu, 2000, p. 242. „Strategia Fulger”, România Mare, nr. 306, 17 mai 1996, pp. 12-13. „Prioritățile agrare ale PRM-1992”, Politica, nr. 24, 1 august 1992, p. 1. „Strategia Fulger”, România Mare, nr. 306, 17 mai 1996, pp. 12-13. „Doctrina Națională”, România Mare, nr. 307, 24 mai 1996, pp. 12-15. „Strategia Fulger”, România Mare, nr. 306, 17 mai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Aprodu, „Dacă Țară nu e, nimic nu e!”, În Politica, nr. 23, 25 iulie 1992, p. 2. „Programul Mâna de Fier - august 1997”. „Programul Anticriză - ianuarie 1999”. Ibidem. „Strategia Fulger”, România Mare, nr. 306, 17 mai 1996, pp. 12-13. „Prioritățile agrare ale PRM-1992”, În Politica, nr. 24, 1 august 1992, p. 1. „Programul Anticriză - ianuarie 1999”. Corneliu Vadim Tudor, „A treia direcție”, Politica, nr. 16, 6 iunie 1992, p. 1. „Doctrina Națională”, România Mare, nr. 307, 24 mai 1996, pp. 12
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ieșene de biologie animală și îndeosebi în inițierea unor cercetări de hidrobiologie a lacurilor sărate. Ca reprezentant al Universității din Iași, a fost, în câteva legislaturi, senator și deputat; susținea politica de ameliorare a vieții rurale, pleda pentru o reformă agrară care să dea posibilitatea formării de obști țărănești, se înscria printre adepții votului universal. În 1948 a fost ales membru onorific al Academiei RPR. Chiar dacă întâiele încercări literare datează din 1887, anul șederii lui la Paris, B. debutează abia în
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]