179,567 matches
-
Konstantinos Stephanopoulos, a confirmat această cordialitate. România se află cu un picior în Balcani și cu celălalt în Europa. Din punct de vedere cultural, se consideră însă că înclină spre cea din urmă. De ce literaturile Europei de Sud-Est (și includ aici și literatura română) sunt cunoscute într-o măsură atât de mică în lumea culturală greacă, chiar dacă s-a scurs deja mai bine de un deceniu de la căderea comunismului în această regiune ? Constat că în ultimii ani au început să fie
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
bovarisme și utopii. Se adună în cel mai important și mai spectaculos talcioc din cîte se pot imagina. Toți cei migrați de pe defunctele maidane de la Valea Cascadelor, de la Moghioroș, de la Vitan Bârzești și cine mai știe de pe unde, au afluit aici ca într-un adevărat paradis al imaginației, al libertății și al escrocheriei. Oameni sărmani și vînători de fantasme, strungari de IMGB scăpătați în dulgheria măruntă, falsificatori de vinuri, de mititei, de casete și de opere de artă, cîini de toate
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
oboseală și de crepuscul. Avînd în vedere toate acestea, propun declararea talciocului din Pantelimon drept bun de patrimoniu sau, după caz, monument național, și ridicarea lui, prin însuși sufragiul celor care îl compun, la demnitatea de Parlament al României. Pentru că aici suntem reprezentați cu toții, dar absolut cu toții, morții și vii, săracii și bogații, majoritarii și minoritarii, pînă și comunitățile turistice și minoritatea chineză. Aici, pe maidanul din Pantelimon, cine are olecuță de ochi și un dram de inimă, se poate întîlni
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
și ridicarea lui, prin însuși sufragiul celor care îl compun, la demnitatea de Parlament al României. Pentru că aici suntem reprezentați cu toții, dar absolut cu toții, morții și vii, săracii și bogații, majoritarii și minoritarii, pînă și comunitățile turistice și minoritatea chineză. Aici, pe maidanul din Pantelimon, cine are olecuță de ochi și un dram de inimă, se poate întîlni, duminică de duminică, taman cu Ea: cu iubita lui Bălcescu. Adicătelea cu...România însăși! Camera de umflat... O fetișcană care, după boiul cilibiu
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
calcă în urme și în somatic, dacă ne putem exprima astfel, iar truda ei nu a rămas chiar fără efecte. Trasă la copiator în ceea ce privește înfățișarea, mai puțin măsurătorile, unde Iulia o devansează simțitor, perfect compatibilă ca nivel de inteligență, și aici nu trebuie să ne îngrijorăm peste măsură întrucît riscurile nu ating cote alarmante, la fel de țeapănă și cu aceleași mișcări de Pinochio degresat, și, mai ales, cu aceeași retorică năucitoare de roboțel sovietic, ea prezintă invariabil niște emisiuni de multe ori
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
cu piese sau dramatizări foarte puțin cunoscute la noi, jucate cu succes afară, nu ușor de primit și de digerat cînd obișnuința pentru facil, superficial și emfatic formează deja un soi de tradiție periculoasă. Nu mă aștept să iasă de aici neapărat capodopere și nici să se spargă geamurile la intrare. Sînt convinsă însă că din astfel de idei se naște drumul spre înainte, care va să zică, progresul. Așadar, n-am plecat înaripată spre Odeon în seara cînd am văzut Genocid dar, și
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
și Crăcănel - Mache Răzăchescu, evident, în descendența sau în pastișa cuplului Toma Caragiu și Marin Moraru - eu fiind pe post Moraru bîlbîit. Uite c-am ajuns la vîrsta evocărilor! Cum arată o zi din viața unui cronicar literar? Ați atins aici un punct sensibil. Eu sînt invidiat - pe bună dreptate, că și eu m-aș invidia dacă m-aș privi dinafară - pentru cel mai mare noroc din viața mea și cred că cel mai mare noroc din generația mea sau, cel
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
teritorii de luptă între diferitele tabere sau lobby-uri ideologice de la noi. Nu mai reușim și nu cred că, ani buni, de azi înainte, vom reuși să avem o priză nevinovată, o ingenuitate a percepției clasicilor, neviciată de luptele politice. Aici e tragedia. Dar eu și mîine aș tipări douăzeci de pagini în LA&I despre Eminescu. Fie în rău, fie în bine, cu condiția să fie lucrate cu bună credință. Eminescu, după cum știm, poate fi făcut praf, dacă vrei, dar
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
bine, cu condiția să fie lucrate cu bună credință. Eminescu, după cum știm, poate fi făcut praf, dacă vrei, dar de un cunoscător de germană, de un om care să-l compare cu poezia germană din anii studenției lui la Berlin. Aici îmi aduc aminte și de impostura mea - că doar, deh, am debutat cu o carte despre Eminescu - și de altă întrebare îngrozitoare a lui Noica, tot din '82, de care îmi aduc aminte întotdeauna. Nu i-am dat dreptate atunci
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
Bachelard, prin Jean Pierre Richard, prin Ricardou, prin Richards - un Eminescu pentru export analizat prin principalele teorii și experiențe critice ale Europei. Deci eram oricum dotat sau orientat, numai către critica de întîmpinare nu. Nu știu cum de m-a dus viața aici, nu știu cum de-am ajuns, după '90, cronicar săptămînal, nu știu nici de ce nu mi-am dat doctoratul pînă la 48 de ani. Adevărul e că toată viața am practicat ceea ce se cheamă - un om cu darul formulei, ca Pleșu, i-
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
generațiilor, de pe poziția, favorizată dar dificilă, a judecătorului dar și a stimulatorului ei. Lectura publicisticii lui Gala Galaction conduce, nu atât la descoperirea emoției, cât la înțelegerea ei. Analiza scriitorului merge până în inima celor mai dificile complexe psihologice. Sunt dezbătute aici probleme de morală și etică, probleme de creație, despre teorie și creație, ce are de a face sinceritatea cu talentul, care este condiția scriitorului, incursiuni în literatura străină, atitudinea antirăzboinică, problema evreiască, judecată direct, pornită de la viața de toate zilele
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
în străfundul țării, iar alte familii, dislocate din zona frontului, s-au stabilit la Moscova, ocupând casele părăsite. Când, după război, s-au întors vechii locatari, Moscova s-a pomenit suprapopulată. Nimeni nu mai dorea să plece din Moscova, deoarece aici aprovizionarea cu produse era mai bună decât în provincie. Trăiau în subsoluri, în magazii, în barăci și aproape în toate apartamentele și-au găsit adăpost mai multe familii, chit că și până la război fusese lipsă de spațiu în apartamentele comune
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
unul, Iurka, o namilă de om veșnic beat, fost luptător, instigatorul tuturor încăierărilor. Îi plăcea să iasă în curte în maiou, sau chiar gol până la brâu, să-i poată fi admirați bicepșii puternici, și mergea la o berărie din apropiere. Aici se îmbăta și provoca bătăi, din care ieșea întotdeauna învingător. Stătea cu orele în fața porții, legându-se de trecători. Printre noi circulau legende despre forța și faptele lui glorioase. Familiile cele mai numeroase, precum și cele cu scandalagii, locuiau în subsoluri
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
toți pășeam cu capetele plecate. La radio se transmiteau încontinuu marșuri funebre și se simțea, cumva, că nu mai există autoritate. Un om striga, cu glasul sugrumat de durere, de la fereastra spitalului de oftalmologie: "Stalin a murit, iar eu sunt aici!". Au încetat scandalurile și încăierările din curte, iar oamenii vorbeau fățiș: Pentru cine își vor da viața acum? Pentru Malenkov, poate? Nu. Poporul nu-și va da viața pentru Malenkov!" Mulțimi uriașe de oameni, neorganizate, se scurgeau spre Sala Coloanelor
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
lui Maiakovski. La ceremonia oficială a dezvelirii monumentului, au recitat poezii poeții sovietici oficiali, iar spre sfârșitul ceremoniei au recitat poezii amatorii din public. O astfel de întorsătură neașteptată, neplanificată, a plăcut tuturor și ne-am înțeles să ne întâlnim aici în mod regulat. La început, autoritățile n-au văzut în aceasta un pericol deosebit, iar într-un ziar moscovit era publicat chiar un articol despre întâlnirile acestea, cu indicarea timpului la care se țin și invitația adresată tuturor iubitorilor de
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
intrasem deja la universitate și m-am înțeles cu un prieten care locuia aproape de Piața Maiakovski și cu un altul care studia la Institutul de Teatru să începem din nou lecturile la monument. Calculul era simplu: cei ce veneau odinioară aici și nu erau prea speriați de "hingherirea" de care avuseseră parte, după două-trei întâlniri de-ale noastre, cu siguranță vor veni. Chiar așa s-a și întâmplat. La scurt timp, lecturile noastre se desfășurau cu regularitate, se adunau deja o
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
ajungeau prin crezul lor chiar în miezul luptei politice, în fruntariile ei. Erau și unii, ca mine, pentru care dreptul artei la independență era doar un pretext, unul din punctele de dezacord, și prezența noastră se explica prin faptul că aici era centrul pasiunilor politice. Erau și altfel de oameni, asemenea autorului unor versuri pe care le-am reținut încă din acea vreme: Nu, pistoalele nu le vom descărca noi În plin, în coloane verzi ce mărșăluiesc! Suntem mult prea poeți
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
scriu dacă nu mă descriu. {i totuși, în relațiile cu lumea, am mereu o barieră în față. Sunt prea introvertit și cu o susceptibilitate bolnăvicioasă. Din cauza aceasta, mi-am făcut foarte greu prieteni, deși am tânjit toată viața să reușesc. Aici se află, probabil, principalul meu eșec. Altele mi le pot explica și, de aceea, le suport mai ușor. Adevărul e că nu-mi ajung mie însumi, ceea ce la un lup singuratec, care nu poate sta nici în haită, nici departe
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
îi va face să înghețe pe răsculativi, dl Predescu și-o fi adus aminte vorbind că nu în acest scop a fost înființată subcomisia care i-a fost dată pe mînă și atunci a întors-o pe �înghețarea apelor". Or, aici dl Predescu trimite la expresia binecunoscută "Minți, de îngheață apele!". Cronicarul nu-i face proces de intenție distinsului senator, asta e limba română. În privința elementelor răsculative, îl asigurăm pe dl Predescu - luînd ca martore toate dicționarele limbii române - că acest
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
probabil, și câțiva intelectuali abulici, care cred - nici ei nu știu de ce - în valorile democrației și ale occidentalismului. Dar, după cum merg lucrurile, vor fi primii sacrificați de mișcările imprevizible ale roții istoriei. Lista doritorilor autentici de „europenitate" se cam oprește aici. Tinerii înțeleg prin Europa mai ales Canada, Australia ori America. De îndată ce se văd cu diploma în buzunar, nu se mai duc - eheu, fugaces! - la „brațele de muncă", ci direct la ambasadele occidentale. Ceilalți, eternii perdanți, speră și ei măcar la
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
stau lucrurile cu autorul acestor rînduri, încerc să subliniez mai agresiv ceea ce autorul eseului citat pare doar să fi sugerat. Domnul Niculescu a pomenit despre o distincție importantă: cea între reformele ortografice fundamentate științific și cele impuse ideologic. Pornind de aici, argumentul Academiei cum că revenirea la scrierea cu "â" și cu "sunt(em)" înseamnă restabilirea unei tradiții întrerupte de samavolnica reformă comunistă de la 1953 devine pe de o parte ridicol, pe de altă parte propagandistic. Ridicol nu are cum să
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
consideră că angajamentul unui intelectual trebuie să se situeze de fiecare dată de partea victimei. Or, privind din perspectiva victimei nu se poate să nu observi că fascismul și comunismul sînt frați buni. „A fi întotdeauna de partea victimei". Este aici o profesiune de credință a Monicăi Lovinescu de care am luat act în timpul deceniilor cînd ascultam înfrigurați emisiunile postului de radio „Europa liberă" și pe care, după 1990 am regăsit-o în toate cărțile sale. Citită cu bună credință, o
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală nu sînt decît o materie primă, piese constitutive într-un enorm proces de sintetizare. Nu forma de exprimare contează aici, nici strategiile și nici limbajul propriu-zis, ci o tensiune irepresibilă care se distribuie pretutindeni cu aceeași energie și cu aceeași lipsă de prejudecăți. Rațional, de o exasperantă luciditate în relație cu exteriorul și cu sine însuși, ludic și grav în
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
au fost definitiv alungate. În locul lor au apărut umilințele, trădările, neputința de a pricepe ce se întîmplă chiar cu propriul eu. Condiția acestor descoperiri mi se pare cel mai puțin sau insignifiant urmărită în montarea de la Bulandra. Eu cred că aici se găsește greutatea piesei, între-un fel ignorată. Probabil, în mod deliberat. Privind spectacolul, adesea tern, fără evoluții și emoție, din păcate, ba pe ici, pe colo, plictisitor, m-am uitat cu atenție în jur și greu am înțeles că
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]
-
fel ignorată. Probabil, în mod deliberat. Privind spectacolul, adesea tern, fără evoluții și emoție, din păcate, ba pe ici, pe colo, plictisitor, m-am uitat cu atenție în jur și greu am înțeles că sînt în sala Bulandrei. Nu că aici nu s-au făcut și nu-și au locul experimente. Dar Bent nu este decît un spectacol modest, interpretat absolut modest. N-am înțeles de ce a fost nevoie să se apeleze, pentru rolul principal, la un actor dinafara trupei, cum
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]