1,838 matches
-
la "realitatea relațiilor dintre oameni" subliniază că nu e vorba de o înțelegere epistemologică a termenului "realitate" în acest context. 196 Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate?", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, ed. cit., 2000, p. 80. 197 Alan Ryan, The Philosophy of the Social Sciences, Macmillan Press LTD, Londra, 1976, p. 220. 198 Idem. 199 Raymond Boudon, op. cit., p. 624. 200 Spre exemplu, potrivit lui David Bloor, "teoriile noastre asupra cunoașterii vor apărea și vor dispărea în funcție de apariția și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ALL, București, 1996, pp. 16-22). În teoria socială și politică, o astfel de perspectivă "susține că un sistem social nu este mai mult decât un ansamblu de indivizi. Pe scurt, întregul este suma părților sale și nimic mai mult" (cf. Alan G. Johnson, op. cit., p. 42). Pe de altă parte, "(...) holismul rezidă în chiar miezul gândirii sociologice. Pentru viziunea holistă, sistemele sociale ca totalități nu se reduc la indivizii cuprinși în ele" (Idem). Rezultă deci că holismul "acordă un statut privilegiat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
trebuie spus că el s-a aflat continuu sub presiunea Franței, a parlamentului de la Westminster (în special Lloyd George era foarte vocal, ca și Lady Astor, ambii antihitleriști convinși) și a presei să încheie o alianță cu Rusia sovietică. Istoricul Alan Farmer (v. Bibliografia) a publicat rezultatele unor sondaje de opinie (dar fără să le nominalizeze) ale căror rezultate vorbesc de la sine. Astfel, la întrebarea (formulată în decembrie 1938) Dacă ar avea loc un război între Germania și Rusia, care dintre
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
O. Morgan, British Politics in the Age of Lloyd George, Allen & Unwin 1969 Roy Jenkins, Gladstone: A Biography, Macmillan 1995 Roy Jenkins, Asquith: A Biography, Collins 1978 Roy Jenkins, Baldwin: A Biography, Collins 1984 David Dutton, Neville Chamberlain, Arnold 2000 Alan Farmer, Marea Britanie: Politica externă și colonială, 1919-1939, Hodder & Stoughton 1992 / All 1996 Alan Farmer, Marea Britanie: Polititica externă și colonială, 1939-1964, Hodder & Stoughton 1994 / All 1997 Martin Gilbert, Churchill: A Life, Heinemann 1991 Alain Decaux, Abdicarea, Editura Vivaldi (f.a.) Roy Jenkins
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Roy Jenkins, Gladstone: A Biography, Macmillan 1995 Roy Jenkins, Asquith: A Biography, Collins 1978 Roy Jenkins, Baldwin: A Biography, Collins 1984 David Dutton, Neville Chamberlain, Arnold 2000 Alan Farmer, Marea Britanie: Politica externă și colonială, 1919-1939, Hodder & Stoughton 1992 / All 1996 Alan Farmer, Marea Britanie: Polititica externă și colonială, 1939-1964, Hodder & Stoughton 1994 / All 1997 Martin Gilbert, Churchill: A Life, Heinemann 1991 Alain Decaux, Abdicarea, Editura Vivaldi (f.a.) Roy Jenkins, Churchill, Macmillan 2001 Norman Rose, Churchill: O viață de rebel, B..C./ ALL
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
dezvoltat pe această bază. În funcție de elementele pe care le surprind, diferiți autori utilizează pentru teoriile date termenul de teorie a investițiilor străine directe sau pe cel de teorie a Întreprinderii multinaționale. Unii analiști Îl folosesc chiar alternativ (Richard E. Caves, Alan M. Rugman). Alții, chiar dacă fac uz de o unică exprimare (Peter J. Buckley), nu operează o distincție expresă față de cealaltă. Însă spațiul În care se regăsesc atît fluxurile de ISD, cît și firma transnațională prin abilitățile și competențele sale tehnologice
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
rădăcina În teoria firmei, teoria internalizării cunoaște o prezentare sistematică prin demersurile cercetătorilor britanici Peter J. Buckley și Mark Casson (1976). Ea este dezvoltată ulterior de către aceiași autori, prin lucrări comune sau În mod distinct, precum de către John H. Dunning, Alan M. Rugman și Jean F. Hennart. Alegerea ISD ca modalitate de a aborda o piață externă În detrimentul exportului sau licențierii depinde de un șir de factori ținînd de avantajul comparativ național și de avantajul absolut al firmei, precum și de costurile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
naționalitatea acționarilor firmei; compoziția multinațională a managementului. Alții pun accentul pe caracteristicile de performanță ale firmei precum: volumul absolut sau ponderea relativă a veniturilor, vînzărilor, activelor sau angajaților provenind din sai implicați În operațiunile la scală internațională ale firmei respective. Alan C. Shapiro definește corporația transnațională ca fiind . La rândul său, istoricul economic Geoffrey G. Jones oferă o definiție mai amplă a unei transnaționale: Pe de altă parte, John H. Dunning, prezintă transnaționala ca pe . De altfel, această definiție este cea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
a naturii transnaționalei după gradul ei de transnaționalitate nu este Însă singura abordare Întâlnită În literatura de specialitate și nici cea mai reprezentativă. Ilustrativă, În acest sens, este recenta analiză realizată de unul dintre cercetătorii de incontestabilă autoritate ai domeniului Alan M. Rugman. Pornind de la interpretarea corporațiilor ce funcționează ca operatori transnaționali (denumite de el, Întreprinderi multinaționale) drept vehicule incontestabile ale interdependenței globale În creștere, Rugman consideră că aceste firme rămân ferm Înrădăcinate În regiunile lor de origine, În mod particular
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
corporațiilor transnaționale. 15. Descrieți tipurile de sisteme de comunicație și de coordonare În cadrul CTN. 16. Care sunt criteriile minime de apreciere a gradului de transnaționalitate a unei CTN? 17. Descrieți dimensiunea transnaționalității din abordarea locațională și pur cantitativă a lui Alan M. Rugman. 18. Descrieți corporație virtuală . 19. Care sunt strategiile de internaționalizare a afacerilor CTN? Teste-grilă: 1. Istoria corporațiilor transnaționale Începe În perioada: a) secolului al XVIII-lea; b) secolului al XVI-lea; c) secolului XX; d) secolului al V
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
a) trecerea la tehnologiile informaționale avansate și inovații, b) exploatarea resurselor naturale ale țării-gazdă, c) stimularea concurenței, d) stabilirea prețurilor Înalte de monopol. <reflist> BIBLIOGRAFIE 1. Aftalion F., ș.a., Theorie financiere de l'entreprisse, P.U.F., Paris, 1974 2. Alan C. Shapiro, Foundation of Multinational Financial Management, Publisher: Wiley, John & Sons, Incorporated, 1994 3. Angelescu C., Stănescu I., Economie politică: elemente fundamentale, Editura Oscar Print, București 2002 4. Băcescu Cărbunaru A., Analiza macroeconomică, Editura Economică, București, 2002, 5. Bari I.
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
2000 41. Ricardo D., Despre principiile economiei politice, București, 1986 42. Romer P. M., Increasing Returns and Long-Run Growth, Journal of Political Economy, vol 94, 1086 43. Rueff J., L 'age de l'inflation, Editura Payot, Paris, 1964 342 44. Rugman Alan M., New Theories of the Multinational Entreprise: An Assesment of Internalization Theory, Bulletin of Economic Research, Vol. 38 No. 2, Hull, England 1986 45. Rugman Alan M., New Theories of the Multinational Entreprise: An Assesment of Internalization Theory, Bulletin of
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Rueff J., L 'age de l'inflation, Editura Payot, Paris, 1964 342 44. Rugman Alan M., New Theories of the Multinational Entreprise: An Assesment of Internalization Theory, Bulletin of Economic Research, Vol. 38 No. 2, Hull, England 1986 45. Rugman Alan M., New Theories of the Multinational Entreprise: An Assesment of Internalization Theory, Bulletin of Economic Research, Vol. 38 No. 2, Hull, England 1986 46. Samuelson P., Economics, New York, 1989 47. Schumpeter J., Capitalism, Socialism et Democratie, Payot, Paris, 1961 48
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Colecția UNIVERSITARIA 44 Seria Știin]e politice Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DAHL, ROBERT ALAN / Robert A. Dahl; trad.: Ramona Lupașcu, Alina Maria Turcu, Mihaela Bordea, Adriana Barganștraub Iași: Institutul European, 2003 Bibliogr. ISBN 973-611-114-8 I. Lupașcu, Ramona (trad.) II. Turcu, Alina Maria (trad.) III. Bordea, Mihaela (trad.) IV. Bargan, Adriana (trad.) 321.7 Potrivit
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
NE AȘTEAPTĂ? Atunci cînd discutăm despre democrație, probabil că nimic nu naște o mai mare confuzie decît simplul fapt că "democrație" se referă și la un ideal, și la o actualitate. Și deseori nu facem clar această distincție. De exemplu: Alan spune: "Eu cred că democrația este cea mai bună formă de guvernămînt". Beth răspunde: "Probabil că ești nebun să crezi că așa-numitul guvernămînt democratic din țara asta este ceea ce putem avea mai bun! De fapt, nici nu cred că
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cea mai bună formă de guvernămînt". Beth răspunde: "Probabil că ești nebun să crezi că așa-numitul guvernămînt democratic din țara asta este ceea ce putem avea mai bun! De fapt, nici nu cred că e vreun fel de democrație". Bineînțeles, Alan vorbește despre democrație ca un ideal, pe cînd Beth se referă la un guvernămînt real, numit de obicei democrație. Pînă cînd Alan și Beth nu își clarifică reciproc sensurile pe care le are fiecare în minte, probabil că se vor
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
este ceea ce putem avea mai bun! De fapt, nici nu cred că e vreun fel de democrație". Bineînțeles, Alan vorbește despre democrație ca un ideal, pe cînd Beth se referă la un guvernămînt real, numit de obicei democrație. Pînă cînd Alan și Beth nu își clarifică reciproc sensurile pe care le are fiecare în minte, probabil că se vor tot contrazice. Dintr-o experiență îndelungată știu cît de ușor se poate întîmpla acest lucru o recunosc cu părere de rău chiar
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Yale University Press, 1967. Sartori, Giovanni. Comparative Constitutional Engineering: An Inquiry into Structures, Incentives, and Outcomes. London: Macmillan, 1994. Shugart, Mattew Soberg și John M. Carey. Presidents and Assemblies: Constitutional Design and Electoral Dynamics. New York: Cambridge University Press, 1992. Ware, Alan. Citizens, Parties, and the State: A Reappraisal. Princeton: Princeton University Press, 1988. CONDIȚII FAVORABILE ȘI NEFAVORABILE Archibugi, Daniele și David Held, ed., Cosmopolitan Democracy: An Agenda for a New World Order. Cambridge: Polity Press, 1995. Gutmann, Amy și Dennis Thompson
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vgr. în gaia, ge, pe care îl păstrează lat. villa „câmp, așezare, sălaș”, rom. glie, magh. föld „pământ”, apoi lat. ille „acela”, rom. ăla, la, lat. illa „pe acolo”, olla „oală (de lut)”, ora „limită, extremitate, regiune, țară, cerul”, cuman. alan „ib.” etc. Alte exemple: Mână. Este dat de dicționare ca fiind la origine lat. manus, de unde nu poate rezulta nici felul cum acest cuvânt s-a integrat în limba română și nici preistoria lui în continuitatea prelatină a materialului lingvistic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mici, oi”, sl. mir „lume”, rom. mire, fr. fils „fiu”, gars „flăcău, băiat”, mari „bărbat, soț”, toh. A. wäl„a domni”, toh. B walo „cneaz, suveran”, apoi seria de nume etnice: elen, arab, grec, trac, turc, vlah, slav, gal, celt, alan etc. În unele forme miezul lichid a fost anulat: Zeus față de βηλος „zeitatea supremă la asirobabilonieni”, alb. bej „feudal, sl. pl. bojare „boieri” față de sg. vsl. bolĭarin; germ. Kind „copil”, engl. child etc. Seria valet, fellow, băiat ne introduce în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
chiar să prindă în siajul său personaje similare și o întreagă menajerie Supergirl, Superboy, Super-câinele, Super-pisica, Super-calul, ceea ce îl determină pe Mort Weisinger să constate cu cinism că "Superman este într-adevăr invulnerabil, de vreme ce a supraviețuit atâtor scenarii proaste").781 Alan Rey îl consideră "marea fantasmă americană a ultimei jumătăți de secol XX, pudibond, maniheist, fetișist, paranoic, sadogmatic, schizoid", acuzat de fascism, "omul alb, bunul american care te privește direct în ochi, bărbatul cu frunte pătrată și nas drept, cu trup
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mul mult sursă de pofte decât de groază Hollywood începe să exploateze acest filon de inspirație), iar în anii '80 crizele se multiplică, existând reacții critice la adresa societății americane și a puterii mass-media, precum și autocritice, prezentate prin strategii discursive post-moderne (Alan Moore, Frank Miller), demolând consensul care exista inițial între creator și public cu privire la existența, simbolistica și traseul ideologic al super-eroului. Sfârșitul secolului și începutul mileniului impun noi teme sociale și culturale (virusul HIV, homosexualitatea, terorismul etc.), care solicită noi discursuri
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 28 respectiv p. 8. 410 Ibidem, p. 10. Iar când acest sine "natural" răbufnește, apare criza de identitate, și datorită temerilor de a renunța la ceea ce știe, omul se atașează de "un mit mort", constată autorul. 411 Jean Chevalier, Alan Gheerbrant, Dicționar de simboluri, p. 21. 412 Ibidem, p. 19. 413 Michel Pastoureau, op. cit., pp. 9-15. 414 Jean Chevalier, Alan Gheerbrant, op. cit., p. 27. 415 Ibid., pp. 23-24. Simbolul nu este totuna cu semnul: semnul e doar o convenție în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
datorită temerilor de a renunța la ceea ce știe, omul se atașează de "un mit mort", constată autorul. 411 Jean Chevalier, Alan Gheerbrant, Dicționar de simboluri, p. 21. 412 Ibidem, p. 19. 413 Michel Pastoureau, op. cit., pp. 9-15. 414 Jean Chevalier, Alan Gheerbrant, op. cit., p. 27. 415 Ibid., pp. 23-24. Simbolul nu este totuna cu semnul: semnul e doar o convenție în care semnificantul și semnificatul rămân străini unul față de altul, pe când simbolul îi omogenizează într-un dinamism organizator. Nu suprimă semnul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fi percepute, din punct de vedere ideologic, ca aspecte funcționale ale unui al treilea plan, cel metafizic, ori toate trei putând fi evaluate ca expresii reciproce ale aceluiași sens pe diferite niveluri. ibid., p. xv. 437 Apud Jean Chevalier și Alan Gheerbrant, op. cit., p. 54. " Mitul dezvăluie, datorită imaginilor și situațiilor simbolice, nu numai vestigiile unui trecut poetizat, ci și aspectul unui prezent în cadrul căruia o situație conflictuală trebuie depășită, precum și proiectele pentru un viitor ce trebuie împlinit", mai spune Diel
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]