10,591 matches
-
Victor Ponta a ales ca, în loc să dea cu ghioaga, să atingă cu floreta toate punctele slabe ale majorității, iar prin calitatea discursului și efectul surpriză a fost al doilea erou al zilei, părând să fi înțeles că prinzi mai multe albine cu mierea decât cu pliciul. Pe fond, discursul lui Ponta a fost foarte critic la adresa puterii. În loc să dea, însă, cu ghioaga, a atins cu floreta toate punctele slabe ale majorității. De aceea l-am și calificat drept «magistral», asta neînsemnând
Paleologu: Ponta a înţeles că prinzi mai multe albine cu mierea decât cu pliciul () [Corola-journal/Journalistic/46074_a_47399]
-
În mod obișnuit eroul incontestat al unei atare zile este premierul învestit; ori, ieri Ponta a fost al doilea erou al zilei prin calitatea discursului și efectul de surpriză. Ca strategie, Ponta pare a fi înțeles că prinzi mai multe albine cu mierea decât cu pliciul. Alții, mulți, n-au priceput...", mai scrie Paleologu.
Paleologu: Ponta a înţeles că prinzi mai multe albine cu mierea decât cu pliciul () [Corola-journal/Journalistic/46074_a_47399]
-
hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, “yash” înseamnă “faimă”); Ilfov - denumire de origine slavonă; Maramureș - probabil compus din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș: Mehedinți - din maghiară (méhed - prisacă, stupină; vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine); Mureș - după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris; Neamț - după orașul Piatra Neamț (“neamț” cu sensul de “german” - teutonii construind o fortificație în zonă); Olt - după râul Olt, cunoscut încă de pe vremea dacilor sub numele de
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
și luminișurile acesteia. Îi era foame, nu tocmai condiția ideală când plecai la cules de ciuperci. Privirile ei treceau peste hățișuri, căutau pe sub tufișuri, aici era prea întuneric, dincolo prea uscat, trebuiau să intre mai adânc în pădure, acolo unde albinele stăteau pe trunchiurile copacilor ca să se încălzească - albinele, care abia se mișcau, paralizate de frig. Mamă, stai, mergi prea repede. Peter rămăsese deja cu douăzeci, treizeci de pași în urma ei. Helene se întoarse, el era copil, era iute de picior
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
condiția ideală când plecai la cules de ciuperci. Privirile ei treceau peste hățișuri, căutau pe sub tufișuri, aici era prea întuneric, dincolo prea uscat, trebuiau să intre mai adânc în pădure, acolo unde albinele stăteau pe trunchiurile copacilor ca să se încălzească - albinele, care abia se mișcau, paralizate de frig. Mamă, stai, mergi prea repede. Peter rămăsese deja cu douăzeci, treizeci de pași în urma ei. Helene se întoarse, el era copil, era iute de picior, să nu caște gura. Își continuă drumul, trecând
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
mai mici. Această predispoziție pentru paronime fanteziste o conduce alteori pe Iulia Militaru la monștri lingvistici în care, probabil, e parodiat Ioan Prale, cel cu „Ilectră de finear/ Neamul desdominear/ Teoria poartă/ Gloatii nededată/ Nectar adunam/ În file turnam./ Csenofon albina/ Isocrat-Sirina,/ Omir, ar cinsti-o,/ Ei de ar privi-o.”. La două secole după aceste aiureli spontane, citim, în Marea Pipeadă, următoarele: „Medii noi răsar în care/ Întrupez cuvântul rar:/ Lohilovis ca o boare./ Într-un zbor zvâncnind agale/ Spre
Happy end by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5778_a_7103]
-
secolului al XVIII-lea, în texte ardelenești: „a preaînălțatei gubernii din Prințipatul Ardealului translator” (Alexandria, 1794). Și dincoace de munți termenul apărea în contexte oficiale, ca neologism folosit în paralel cu unul dintre vechii termeni - „tranzlatorul seau tălmaciul coleghiei statului” (Albina Românească, 1829). Traducător, atestat mai târziu (la Costache Negruzzi) a înlocuit termeni mai vechi, împrumutați din slavă (tălmaci), turcă (tergiman) și greacă (dragoman) și a avut avantajul transparenței: ca formație internă, derivat de la verbul a traduce, a căpătat sensul cel
Traducător și translator by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5784_a_7109]
-
stare de alertă după ce în această vară au fost descoperite mai multe viespi ucigașe. S-a făcut și o pagină de Facebook care are scopul de a depista insectele. În mod normal aceste viespi nu atacă omul ci stupurile de albine și viespi mici. O armată de 30 de viespi ucigașe poate distruge o colonie de 30.000 de albine în trei ore. VEZI MAI JOS CLIPUL SPECTACULOS AL UNUI ATAC
Invazia viespilor ucigașe! 42 de morți în China. Unde au mai fost văzute by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/55312_a_56637]
-
pagină de Facebook care are scopul de a depista insectele. În mod normal aceste viespi nu atacă omul ci stupurile de albine și viespi mici. O armată de 30 de viespi ucigașe poate distruge o colonie de 30.000 de albine în trei ore. VEZI MAI JOS CLIPUL SPECTACULOS AL UNUI ATAC
Invazia viespilor ucigașe! 42 de morți în China. Unde au mai fost văzute by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/55312_a_56637]
-
au fost mutate de Tinu în grădină, pe teren arabil, iar în final, cînd a renunțat să mai țină vreo vită sau vreo oaie, au dispărut cu totul. Cotețul porcilor, acoperit cu trestie, în care își aveau cuiburile lor negricioasele albine sălbatice, cărora Tinu și cu mine le căutam mierea s-o bem, a fost modernizat și acoperit cu tablă, ocazie cu care a dispărut și copăcelul de melin albăstriu care creștea în spatele cotețului. Curtea largă, curată, în care mă jucam
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
a fost astupată de atelierul ciudat, monstruos, al lui Tinu. Plopul și salcia de la drum, din dreptul fîntînii, despre care întotdeauna m-am gîndit că îi reprezintă pe Ticu și pe Mica, și-ai căror mîțișori dulci și invadați de albine zumzăitoare îi culegeam primăvara, mîngîindule etamina vișinie și galbenă, au dispărut pentru totdeauna. Iar grădina de pomi din spatele casei, cu pruni timpurii, „dejghiocători”, îi numea Ticu, din cauză că pulpa prunelor era ușor de desprins de pe sîmbure, cu pruni de toamnă, cu
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
canadienii s-au lovit de împotrivirea ONG-urilor de mediu, care au spus că solul va fi poluat cu metale grele. Analizele efectuate de ONG-uri pe mostre de polen și nectar produse de două colonii de 80.000 de albine au demonstrat însă că nu există nici un pericol pentru mediu, compania minieră primind atât acceptul acestora, cât și al autorităților, pentru a duce mai departe proiectul Salave.
Franța ne-o ia înainte și relansează mineritul după 20 de ani by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/50783_a_52108]
-
Pe lângă asta, am mai învățat cum să fie cultura de grâu, porumb, cum se lucrează cu utilaje noi, cum se cresc modern animalele - vacile, oile. De aceea, azi sunt un tânăr întreprinzător: am 200 de oi, 200 de familii de albine, lucrez 30 de hectare de pământ și sunt foarte mulțumit. Mă bucur foarte mult că nu am plecat în țări străine și am rămas aici în România”, spune Răzvan Stanciu din Bunești. Valoarea totală a finanțării în perioada 2004 -2013
Tinerii pot învăța să facă agricultură direct la fermă by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/50817_a_52142]
-
umane. Trezește un om, oriunde pe pământ (nu pe mine, fiindcă știu totuși ce-i buna cuviință), și dă-mi voie ca privindu-l pe el să te pot admira pe Tine. Cântec despre sfârșitul lumii În ziua sfârșitului lumii Albina dă ocol florii de conduraș Pescarul repară plasa lucioasă. În mare țopăie vesel delfinii, Puii de vrabie se-agață de streașină Și șarpele are pielea aurie, Așa cum ar trebui să aibă. În ziua sfârșitului de lume Femeile merg sub umbrele
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
pe ei himenopteric să se și vadă atră- gîndu-se unii pe alții/.../și eu nimicul nimicului întru Tine plutesc și fără Tine/ Te laud din înlănțuiri de sfîrșituri” (imnul 147). Nu lipsesc inserturile vizuale delicate ca niște irizații ale textului: „albinele-s roiuri stîncoase acul luminii/viu le străpunge și zborul amnezic le-ncarcă de miere”. O asemenea poezie trece dincolo de postmodernism, nu rămîne dincoace de el. La o privire atentă, fiecare imn component își dezvăluie o „temă” și o „figură
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
deplin convingătoare. Un exemplu atrăgător este acela al cuvântului Maman, devenit, prin analogie cu descoperirea, când copilul crește, că există și alte mame în afară de a lui, maman, înlocuit ulterior prin generalizarea analogiei cu mère, care înseamnă în franceză și matca albinelor sau care poate fi un concept abstract când spunem, de pildă, că Revoluția americană este la mère a Revoluției franceze. Deși digitalul înlocuiește analogicul, limbajul computerelor este analogic, atât în sensul că preia termeni prin analogie din limbajul uzual, cum
„Analogia, inima gândirii“ () [Corola-journal/Journalistic/3797_a_5122]
-
unei ferilități creatoare sârbe neobișnuite: aici s-au născut mulți artiști, cărturari, literați citabili. În (Între Belobreșca și Zlatița) - titlul e pus în paranteze - asistăm la topografii sentimentale: „în vârful Locvei se află un tei/cu flori/cu alai de albine/cu păstori nepricepuți/cu un pârâu alb/între două umbre de pasăre//nu mă lasă o clipă să adorm//noapte de noapte/îi taie oamenii râzând în hohote/îi duc cuiburi în căciuli scumpe/ de dimineață îi smulg cușmele lupilor
Slavomir Gvozdenovici – 60 Puțină geografie literară by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3819_a_5144]
-
cu cealaltă leagănă orașe împărătești/din una ies pui de șoim/ cu cealaltă stăvilește nori negri//atâta vreme cât dăinuie/nici zmeul din povești n-o să ne poată înghiți”. Așezat în oraș, se dorește la țară „în preajma casei grădina bunicului/în care albinele coboară după miere curată”. E (și) un poet al orașului, căruia îi scrie istoriile. Cel mai cunoscut poem al lui Slavomir Gvozdenovici este Crnjanski la Timișoara și trebuie să fii familiarizat cu vestul românesc și cu marea poezie sârbă pentru
Slavomir Gvozdenovici – 60 Puțină geografie literară by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3819_a_5144]
-
Crișan Andreescu Ce-a de-a zecea ediție a Târgului Național al Mierii, organizat de Asociația Crescătorilor de Albine, și-a deschis porțile în incinta Asociației Crescătorilor de Albine din România din Bd. Ficusului din Capitală. Până pe 6 aprilie, bucureștenii sunt așteptați să se bucure de produsele apicultorilor. De acest târg vor putea beneficia consumatorii de miere și produse
Târgul Național al Mierii, deschis la București până duminică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38309_a_39634]
-
aprilie, bucureștenii sunt așteptați să se bucure de produsele apicultorilor. De acest târg vor putea beneficia consumatorii de miere și produse apicole, dar și apicultorii, deoarece vor fi prezente și produsele dedicate acestora — medicamente și substanțe pentru combaterea bolilor la albine, produse pentru nutriție, stupi și componente, echipamente diverse, utilaje apicole, cărți de specialitate. Iată unul din motivele pentru care organizatorii vă invită să vizitați această ediție a Târgului Mierii, un eveniment dedicat tuturor iubitorilor albinei, atât în calitate de apicultori, cât și
Târgul Național al Mierii, deschis la București până duminică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38309_a_39634]
-
substanțe pentru combaterea bolilor la albine, produse pentru nutriție, stupi și componente, echipamente diverse, utilaje apicole, cărți de specialitate. Iată unul din motivele pentru care organizatorii vă invită să vizitați această ediție a Târgului Mierii, un eveniment dedicat tuturor iubitorilor albinei, atât în calitate de apicultori, cât și de consumatori de produse apicole.
Târgul Național al Mierii, deschis la București până duminică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38309_a_39634]
-
să pună o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste și sănătate. În ziua de Florii, stupii erau impodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvantarea divină. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
la masa mea, în camera mea. Afară, doi cocoși se ceartă. Se ceartă și două vecine pe chestia unui godac (E femeia lui Stan și Burluioasa). A început să ploaie. Cu soare plouă. Picăturile strălucesc... Ceaiul îndulcit cu miere de albină e gata. La revedere Darie. Scrie-mi, scrie-mi. Al tău moțat care ieri și-a mai scurtat moțul, Nicolae Labiș (ca să nu-mi mai spui cosmopolit deși nu-i acesta cosmopolitism) * [Fălticeni], 6 febr[uarie] 1951 Dragă Mihai, Trebuie
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
și această inițiativă printre scopurile Consfătuirii. Domnul Emil CONSTANTINESCU, in mesajul transmis Consfătuirii prin Consilier Prezidențial, subli niază și această idee. 2004 - Are loc la Palatul Parlamentului sărbătorirea a 175 de ani de la apariția primelor publicații În limba română. Revista „Albina româ nească” primește Ordinul Meritul Cultural În grad de Mare Ofițer, În cadrul unei ample manifestări la care se pune pentru prima dată problema unei zile naționale a limbii noastre Împreună cu a zilei presei românești; 2004 - La CONSFĂTUIREA NAȚIONALĂ A INTELECTUALILOR
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
limbii noastre Împreună cu a zilei presei românești; 2004 - La CONSFĂTUIREA NAȚIONALĂ A INTELECTUALILOR DE LA SATE participă Ion ILIESCU, pe atunci Președinte al României, căruia, În adunarea de la Bușteni, i se prezintă propunerea de instituire a Sărbătorii Limbii Române; 2005 - Revista „Albina românească” editată de „Mișcarea pentru Progresul Satului Românesc” (MPSR) Împreună cu „Asociația Comunelor din România” (AcoR) pune În discuție propunerea; 2005 - Ediția din anul respectiv a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate discută și face programe pentru unele manifestări pe plan
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]