KorAP: Find »[drukola/base=alcoolism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...61 >

1,519 matches

Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691

Pe aceste considerente, starea de sănătate mintală a individului de la oraș este permanent confruntată cu factorii de risc morbigenetic, ceea ce face, conform statisticilor și studiilor de epidemiologie psihiatrică, să constatăm în acest mediu o mare frecvență a bolilor psihice, a alcoolismului și a toxicomaniilor, nevrozelor, psihopatiilor și psihozelor, a tulburărilor psihice de involuție. Este incontestabil faptul că viața la oraș presupune un confort pe care satul nu îl poate oferi, dar acesta artificializează modul de viață și sfârșește prin a face

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
a conflictelor; dificultatea asigurării unei locuințe; dificultatea accesului la servicii; dificultatea asigurării unui loc de muncă; șomajul; creșterea eterogenă a populației ca identitate; b) schimbări de ordin calitativ: dificultatea conservării tradițiilor și a păstrării identității; creșterea conduitelor de violență antisocială; alcoolismul, toxicomaniile; dezorganizarea familiei; izolarea, alienarea socială; conflictele între generații; dificultățile de adaptare socio-culturală. Modul de viață, în condițiile mai sus menționate, va suferi schimbări importante, fenomene de „criză” sau chiar situații de „ruptură” în raport cu sistemul de cutume și valori tradiționale

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
starea de sănătate mintală, având consecințe numeroase și prelungite în timp. Efectele pe care schimbarea frecventă și rapidă a „modului de viață” le va avea asupra comunităților de indivizi sunt următoarele: tulburări psihice (nevroze, depresii, afecțiuni psihosomatice), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii), conduite antisociale (violență, suicid), dificultăți de adaptare și integrare socială sau familială (conflicte, separare, divorț), refuzul integrării sociale (asociere în grupuri marginale, delictuale, crimă organizată). Schimbări ale modului de viață: a) evenimentele vieții trăite: succesiune rapidă; efort de adaptare

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
de sănătate mintală (zgomotul, poluarea, crizele sociale, lipsa de locuințe, scăderea puterii economice a populației, șomajul, migrațiile de populație, scăderea coeziunii sociale etc.); creșterea ratei suicidului, a violenței, a tulburărilor de comportament, a dificultăților de adaptare/integrare socială; creșterea ratei alcoolismului, a consumului de droguri, vagabondajul, prostituția, delincvența juvenilă, abandonul familial și profesional etc.; creșterea ratei bolilor psihice, în special nevroze, stări depresive, anxioase, afecțiuni psihosomatice etc. Cele mai sus menționate reprezintă aspectul general al obiectivelor oricărei acțiuni de igienă mintală

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
mintală are în vedere următoarele aspecte: depistarea precoce a factorilor de risc pentru starea de sănătate mintală; prevalența bolilor psihice în grupul populațional vizat; rata îmbolnăvirilor și vulnerabilitatea populației; aspectele particulare cu risc pentru sănătatea mintală (suicidul, tulburările de comportament, alcoolismul, toxicomaniile, stările depresive, nevrozele, psihozele etc.; b) organizarea și planificarea acțiunii de igienă mintală are în vedere următoarele aspecte practice: fixarea obiectivelor acțiunii de igienă mintală; stabilirea etapelor de realizare a obiectivelor propuse; verificarea rezultatelor obținute prin acțiunea de igienă

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
spuneam, ele sunt de două feluri, fiecare având caracteristici și urmări proprii, după cum se poate vedea mai jos. a) Efectele imediate ale schimbărilor sociale asupra stării de Sănătate mintală se pot manifesta prin: nevroze și stări reactive; conduite de refugiu (alcoolism, consum de droguri, migrații populaționale); conduite delictuale antisociale; conduite de dependență socială. b) Efectele tardive ale schimbărilor sociale asupra stării de sănătate mintală se pot manifesta prin: schimbarea treptată a conduitelor și acțiunilor umane; schimbarea gusturilor și a sensibilității, a

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar ca să se poată produce este necesar un anumit teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează aceste manifestări sociopatice. Cele mai tipice forme din această categorie le reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. În fața acestor aspecte deosebit de importante pe care le prezintă tulburările de comportament, se impune instituirea unor măsuri de psihoigienă adecvate, care constau din: măsuri de psihoigienă a copilului, vizând atenuarea agresivității și convertirea acesteia în acțiuni și conduite pozitive; formarea

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
de vârstă cuprinsă între 31 și 40 de ani se caracterizează prin următoarele: interese legate de viața socială și profesională, de familie; factorii cu acțiune morbigenetică sunt de ordin familial, social, profesional; afecțiunile psihice cele mai întâlnite sunt nevrozele, psihopatiile, alcoolismul, psihozele endogene; Grupa de vârstă cuprinsă între 41 și 50 de ani se caracterizează prin: aceleași interese sociale ca și ale grupei precedente; factorii cu acțiune morbigenetică sunt identici cu cei de la grupa anterioară; afecțiunile psihice care apar sunt legate

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
debut ale schizofreniei, unele forme de toxicomanie, fugă și vagabondaj, conduite deviante de tip sociopatic; grupei de vârstă cuprinse între 21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de ani

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de ani îi corespund ca tulburări psihice următoarele: psihopatii, stări reactive, nevroze, tulburări psihice de preinvoluție. grupei de vârstă cuprinse între 61 și 70 de ani îi

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
eșecuri”, cât și „succese”; riscul pentru starea de sănătate mintală privește, în primul rând, capacitatea de adaptare a individului la viață și de reușită în competiția cu ceilalți, specifice pentru această perioadă ca boli psihice sunt nevrozele, depresia, stările reactive, alcoolismul, psihozele afective, paranoia, bolile psihosomatice; din punctul de vedere al igienei mintale se impune instituirea unor „tactici și strategii de viață” care să mențină echilibrul psihic și capacitățile de adaptare a individului la viață; etapa de involuție bio-psihosocială reprezintă bătrânețea

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
jos: curaj impuls creator realizări SUCCES recompensă sentiment de onoare hipertrofia Eului (realizare de sine, demnitate, autoritate, sănătate mintală optimă) angoasă inhibiție creatoare erori EȘEC pedeapsă sentiment de culpabilitate autonegarea Eului (sentimentul nerealizării de sine, complexe de inferioritate, fugă, vagabondaj, alcoolism, suicid, boli psihice) Se poate vedea atât rolul Eului, cât și felul în care Eul este influențat de această dinamică de viață a adultului. În ceea ce privește rolul Eului, în sensul menționat, reținem următoarele: Eul reprezintă sinteza tuturor percepțiilor interne și externe

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
etno-culturale etc.; cauze psihologice: stările de tensiune în relațiile dintre soți, conflictele, lipsa de afecțiune, legăturile extraconjugale, actele de violență, diferențele temperamental-caracteriale între soți, tulburările psihice etc.; cauze datorate unor boli somatice sau psihice, unele cu risc de transmitere genetică, alcoolism, toxicomanii, perversiuni sexuale, sifilis, TBC, sinucideri, acte antisociale etc.; alte cauze: decesul unuia dintre membrii familiei, cazurile de doliu prelungit patologic, decesul unui copil, conflictele legate de copiii adoptați, conflictele între generații, atitudinea tiranică și comportamentul violent al unuia dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
atmosfera și relațiile emoțional-afective din grupul familial; acestea produc o criză prelungită caracterizată prin sentimentul abandonului, refuzul acceptării morții celui dispărut, sentimente de culpabilitate, instalarea unor tulburări de tip nevrotic, idei sau tentative de suicid, conduite de refugiu și izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Un grup cu un risc crescut de vulnerabilitate este reprezentat de copii. G. Mauco și P. Rambaud aduc interesante explicații cu privire la tulburările afective, caracteriale și de comportament ale copiilor. Ei constată prezența indisciplinei școlare la copiii unici, a

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
depresivitate, fenomene isterice, anxietate; tulburări somatice și psihosomatice: boală ulceroasă, hipertensiune arterială, distonii neurovegetative, afecțiuni ginecologice și de dinamică sexuală, anorexie sau bulimie. tulburări de comportament social: separare sau despărțirea partenerilor, abandonul familial, relații extraconjugale, conduite de refugiu sau izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Atitudinea față de nevrozele conjugale trebuie diferențiată de la caz la caz, în funcție de caracteristicile proprii fiecărui grup familial. Din punct de vedere terapeutic și psihoprofilactic, se va avea în vedere faptul că fiecare familie trebuie „tratată” global, evitând să ne

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
stilului de viață personală. În mod secundar, vor avea efecte și în ce privește familia etc. Nevroza profesională, despre care am vorbit deja, ca o consecință a situațiilor conflictuale datorate crizelor socio-profesionale și economice, poate favoriza apariția unor conduite negative de refugiu (alcoolism, vagabondaj etc.), a unor conduite protestatare sau a unor conduite vindicative antisociale (delincvență, criminalitate, revolte, acte de agresivitate colectivă etc.). Ele trebuie înțelese ca forme de „descărcare colectivă” cu semnificație nevrotică a unor frustrări sau conflicte cu efect psihotraumatizant, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
iritabilitate, depresie; se notează în multe cazuri, în special la persoanele de vârsta a treia, manifestări nevrotice de factură depresivă, accentuarea proceselor de involuție senilă etc.; apariția unor conduite de refugiu, cu caracter compensator al pierderii statutului socio-profesional, adesea negative (alcoolismul etc.). Dacă acceptăm faptul că retragerea din viața profesională implică o suită de factori psihotraumatizanți, așa cum s-a arătat mai sus, putem vorbi, de asemenea despre „mecanismele de compensare”, cu caracter pozitiv, care prelungesc formele de activitate a individului. Acestea

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
angoasă sau apatie cu indiferentism și inactivitate. Pe acest „fond psihosocial” de disoluție a vechilor valori tradiționale morale, culturale, sociale și religioase, se va dezvolta o nouă formă de „patologie colectivă”: nevroze și psihoze colective, acte antisociale, delincvență și criminalitate, alcoolism, consum de droguri, devianțe sexuale etc. Asistăm la noi „forme de viață socială”, diferite de cele tradiționale, care însă implică un efort considerabil de adaptare și de asimilare a unui „sistem de valori”, fluctuante, instabile, care nu mai pot constitui

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
fuga de responsabilitate. Pe acest fond de personalitate, la deviantul sociopatic pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură fundamentală

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta în conduitele sau actele individului, în funcție de circumstanțele vieții acestuia. Am văzut în ce constă agresivitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
unor manifestări antisociale, cu implicații asupra stării de sănătate mintală individuală sau colectivă, necesitând măsuri de igienă mintală. Formele cele mai importante ale agresivității sunt: a) autoagresivitatea sau violența îndreptată împotriva propriei persoane, manifestată prin: automutilări, acte de suicid, toxicomanii, alcoolism; b) heteroagresivitatea sau violența îndreptată împotriva celorlalți, manifestată prin: agresivitate verbală; viol sau atentatul sexual la persoanele de sex opus ori de același sex, atât adulți, cât și copii; acesta este un tip de manifestare brutală, egoistă și materială din partea

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
fixa a individului, dar și de a comunica, nevoia de schimbare ca o „căutare a unei protecții” de factură imaginară; în acest grup sunt incluse, ca manifestări de refugiu exterior, fuga, vagabondajul și migrațiile; iar ca manifestări de refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări protestatare de masă (greve, mitinguri, adunări, marșuri de protest

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
studiul a două categorii de factori: a) mediul social, cu diferite aspecte: influențe familiale, educație greșită, frustrări sau carențe emoționale în copilărie, influența unor stări de gravă criză socială (revoluții, războaie), factori economici, mod de viață, perioade de șomaj, mizerie, alcoolism, toxicomani; b) factorii legați de constituția bio-psihică a individului, ereditate, antecedente patologice personale sau familiale etc. În ceea ce privește natura factorilor incriminați în criminogeneză, L. Varvaeck menționează următoarele categorii: factori morali și sociali puri; factori patologici puri (boli psihice, episoade toxice sau

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
care favorizează acțiunea pulsional-agresivă a acestora față de prostituate. C. Lombroso și E. Dupré s-au ocupat în mod special de prostituție, descriind câteva caracteristici specifice personalității prostituatelor, după cum urmează: predispoziție la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații către alcoolism și toxicomanie; un mod de viață neregulat; tendință la vagabondaj; frecventarea unor medii vicioase, a unor indivizi cinici; imaturitate afectivă sau inafectivitate; intelect de limită; tendință crescută către infracțiuni; frecvența bolilor psihice. Interesant este faptul că atât conduitele de tip

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]