1,031 matches
-
start - 0,00 s; timpul de reacție - 0,14 s; mâinile ridicate de pe pista de alergare - 0,15 s; părăsirea blocului din spate - 0,25 s; părăsirea blocului din față - 0,38 s”. După cum se observă, cu multă ușurință un alergător de viteză are nevoie de „0,3 până la 0,4 s pentru a reacționa, ceea ce corespunde unui procent de 3 sau 4% din timpul total de alergare în cursa de 100 m” (E. Ozolin, 1986). Este important de știut
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
piciorului din spate. Eficiența startului nu depinde întotdeauna de un maximum de forțe aplicate ci și de momentul și direcția de aplicare. Privind tipurile de realizare a startului, sunt cunoscute: - „startul clasic”; - „startul apropiat”; - „startul îndepărtat”. Cum variantele fiecărui individuale, alergător, sunt adaptate multiple, la particularitățile prezentăm rezultatele studiului efectuat de M. Coh, în 1989, și de colaboratorii săi pe un eșantion de 13 bărbați și 11 femei, componenți ai lotului național de sprint al Sloveniei din care au reieșit parametrii
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ține din porțiunea situată între 25-30 m până la 60-70 m. În această fază creșterea vitezei de deplasare este dată de creșterea treptată a frecvenței și lungimii pașilor printr-un efort de voință. Pentru a facilita o accelerare mai rapidă a alergătorului, Jacobs și colab. (1992) citat de C. Gwyneth și colab. (2007), consideră că „valoarea mare a forței mușchiului extensor al șoldului contribuie la mărirea puterii mecanice dezvoltate la acest nivel, putere ce se transmite la mai multe articulații distale ale
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; creșterea lungimii pașilor (fuleelor); creșterea frecvenței de pășirea ca rezultat al mobilizării și a voinței alergătorului. Prezentările din literatura de specialitate scot în evidență mai multe concepții, privind dinamica accelerării pe durata cursei. O primă concepție susține ideea că obținerea vitezei maxime într-un timp cât mai scurt ar constitui cheia succesului în probele de sprint
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
atingere a vitezei maxime în a doua parte a cursei ar asigura un rezultat mai bun. Din practica sportivă, din analiza curselor de viteză s-a observat că atunci când timpul sau porțiunea pe care se accelerează este mai lungă, posibilitatea alergătorului de a realiza viteze maxime este mai mare, idee susținută și de Robin Saunders, în 2004. Această afirmație sugerează importanța prelungirii fazei de accelerare. Un exemplu care confirmă punctul de vedere exprimat mai sus, îl reprezintă comparația între evoluției cursei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
terminală a unei curse, determină de cele mai multe ori obținerea unui rezultat, și deci a unui loc în clasament. Constă într-o succesiune de mișcări ce marchează sfârșitul unei curse. Din punct de vedere tehnic, acest moment, pentru fiecare alergător în parte, este reprezentat de „atacul” planului vertical, al sosirii, cu pieptul. Diferit de etapele anterioare în care sosirea se realiza prin „sărituri”, „zvâcniri”, „întinderi”, în prezent linia de sosire se trece în viteză maximă și printr-o înclinare ușoară
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
PROBELE DE VITEZĂ Viteza este capacitatea psihomotrică de a parcurge un spațiu într-un timp cât mai scurt sau capacitatea psihomotrică de a efectua o acțiune motrică într-un timp cât mai scurt. Scopul antrenamentului în pregătirea sprinterilor și a alergătorilor de garduri este acela de a realiza o anumită performanță, concretizată în timp (secunde), la un anumit moment dat, pe o anumită distanță. Realizarea scopului pregătirii presupune îndeplinirea unor sarcini. Dintre acestea subliniem: • aprecierea corectă a condiției fizice inițiale a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
dintre prevederi și situația reală. Antrenorul este dator să găsească “cheia” pregătirii pentru fiecare atlet în parte, ceea ce se poate realiza printr-o cunoaștere temeinică a predispozițiilor, a capacității de a suporta efortul, a particularităților psihice. Procesul de pregătire al alergătorilor de sprint (alergători de viteză și alergători de garduri) are un caracter individual, chiar și atunci când se lucrează cu o grupă de atleți. Trebuie să se țină seama permanent de starea reală a alergătorului, care se schimbă de la o zi
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
situația reală. Antrenorul este dator să găsească “cheia” pregătirii pentru fiecare atlet în parte, ceea ce se poate realiza printr-o cunoaștere temeinică a predispozițiilor, a capacității de a suporta efortul, a particularităților psihice. Procesul de pregătire al alergătorilor de sprint (alergători de viteză și alergători de garduri) are un caracter individual, chiar și atunci când se lucrează cu o grupă de atleți. Trebuie să se țină seama permanent de starea reală a alergătorului, care se schimbă de la o zi la alta, de la
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
dator să găsească “cheia” pregătirii pentru fiecare atlet în parte, ceea ce se poate realiza printr-o cunoaștere temeinică a predispozițiilor, a capacității de a suporta efortul, a particularităților psihice. Procesul de pregătire al alergătorilor de sprint (alergători de viteză și alergători de garduri) are un caracter individual, chiar și atunci când se lucrează cu o grupă de atleți. Trebuie să se țină seama permanent de starea reală a alergătorului, care se schimbă de la o zi la alta, de la o săptămână la alta
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
particularităților psihice. Procesul de pregătire al alergătorilor de sprint (alergători de viteză și alergători de garduri) are un caracter individual, chiar și atunci când se lucrează cu o grupă de atleți. Trebuie să se țină seama permanent de starea reală a alergătorului, care se schimbă de la o zi la alta, de la o săptămână la alta, de particularitățile fizice și psihice moștenite. Studiile și experiențele efectuate de antrenori și cercetători, într-o colaborare deschisă cu fiziologii, biochimiștii, psihologi, au scos în evidență că
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
bună performanță a anului precedent, ea crescând până la 100 % în timpul sezonului competițional. În cadrul unui antrenament, distanța totală poate varia între 600-1800 m, în funcție de atleții care au o mai mare sau mai mică rezistență. Distanța totală este mai mare în cazul alergătorilor de 400 m. Pentru dezvoltarea capacității de efort de tip lactacid se folosesc două ședințe de antrenament pe săptămână. Pentru alergătorii de viteză de 100-200 m se folosesc alergări repetate executate în ordine crescătoare, ca să nu pună în pericol dezvoltarea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
m, în funcție de atleții care au o mai mare sau mai mică rezistență. Distanța totală este mai mare în cazul alergătorilor de 400 m. Pentru dezvoltarea capacității de efort de tip lactacid se folosesc două ședințe de antrenament pe săptămână. Pentru alergătorii de viteză de 100-200 m se folosesc alergări repetate executate în ordine crescătoare, ca să nu pună în pericol dezvoltarea vitezei, iar pentru alergătorii de 400 m se folosesc alergări crescătoare și descrescătoare. Se consideră că într-un antrenament este indicat
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Pentru dezvoltarea capacității de efort de tip lactacid se folosesc două ședințe de antrenament pe săptămână. Pentru alergătorii de viteză de 100-200 m se folosesc alergări repetate executate în ordine crescătoare, ca să nu pună în pericol dezvoltarea vitezei, iar pentru alergătorii de 400 m se folosesc alergări crescătoare și descrescătoare. Se consideră că într-un antrenament este indicat să nu se folosească, pentru dezvoltarea capacității de efort anaerob lactacid, un volum total mai mare de 4 ori și jumătate lungimea probei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
dacă nu există pantă aceasta se poate înlocui foarte bine cu alergarea pe trepte contra cronometru; alergări foarte rapide cu pași mai mici. Pentru aprecierea corectă a celui mai eficient raport, ce poate exista între lungimea și frecvența pașilor, la alergătorii de viteză, se realizează următorul test. Se înregistrează pe o distanță de 50 sau 60 m timpul și frecvența pașilor, într-o alergare normală; se calculează lungime pașilor prin împărțirea distanței parcurse la numărul de pași. După o pauză, care
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
nu se supune întotdeauna legilor dezvoltării", specifică în 2006, Rață Gloria și Rață Bogdan C-tin. I. Vatzula, 1986, citat de Rață G., Rață B. C., (1999), subliniază că “sprintul este privilegiul celor tineri”, idee infirmată de marea longevitate a alergătorilor de sprint ca și de deosebitele rezultate obținute între 22-36 ani. Este adevărat că viteza se manifestă foarte devreme 8-11 ani (înainte de pubertate) și 14-16 ani (după pubertate), dar această viteză are la bază frecvența mișcărilor influențate de procesele nervoase
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
a alergat pe 100 m 10”9, iar în 1988, la 28 de ani a devenit vicecampion olimpic, la Seul, cu un rezultat de 9”97, ceea ce a reprezentat un nou record al Europei. Analiza bibliografică a celor mai rapizi alergători americani indică faptul că primele succese în alergarea pe 100 și 200 m, se realizează la vârsta de 16 - 17 ani. Marea majoritate a acestor sportivi vin din alte sporturi (fotbal, baschet, baseball), având astfel o pregătire fizică multilaterală ce
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sporturi (fotbal, baschet, baseball), având astfel o pregătire fizică multilaterală ce la permite deja abordarea pregătirii specializate, și la 17-18 ani realizarea de rezultate de 10”4- 10”5 pe 100 de metri. 3.2. ORIENTAREA PROCESULUI DE PREGĂTIREA A ALERGĂTORILOR DE VITEZĂ Modalitățile de realizare a pregătirii alergătorilor de viteză și garduri sunt multiple în funcție de concepțiile individuale ale antrenorilor. Însă, orientarea metodică generală în pregătirea alergătorilor de garduri nu diferă de cea a alergătorilor de viteză decât în ceea ce privește tehnica specifică
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
fizică multilaterală ce la permite deja abordarea pregătirii specializate, și la 17-18 ani realizarea de rezultate de 10”4- 10”5 pe 100 de metri. 3.2. ORIENTAREA PROCESULUI DE PREGĂTIREA A ALERGĂTORILOR DE VITEZĂ Modalitățile de realizare a pregătirii alergătorilor de viteză și garduri sunt multiple în funcție de concepțiile individuale ale antrenorilor. Însă, orientarea metodică generală în pregătirea alergătorilor de garduri nu diferă de cea a alergătorilor de viteză decât în ceea ce privește tehnica specifică de trecere peste gard și ritmul de alergare
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
4- 10”5 pe 100 de metri. 3.2. ORIENTAREA PROCESULUI DE PREGĂTIREA A ALERGĂTORILOR DE VITEZĂ Modalitățile de realizare a pregătirii alergătorilor de viteză și garduri sunt multiple în funcție de concepțiile individuale ale antrenorilor. Însă, orientarea metodică generală în pregătirea alergătorilor de garduri nu diferă de cea a alergătorilor de viteză decât în ceea ce privește tehnica specifică de trecere peste gard și ritmul de alergare între garduri. Din această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
2. ORIENTAREA PROCESULUI DE PREGĂTIREA A ALERGĂTORILOR DE VITEZĂ Modalitățile de realizare a pregătirii alergătorilor de viteză și garduri sunt multiple în funcție de concepțiile individuale ale antrenorilor. Însă, orientarea metodică generală în pregătirea alergătorilor de garduri nu diferă de cea a alergătorilor de viteză decât în ceea ce privește tehnica specifică de trecere peste gard și ritmul de alergare între garduri. Din această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual de pregătire, un ciclu săptămânal și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
dar încă limitată energie depozitată (concentrația glicogenului endogen este de aprox. 75 °moli unități glucoză în glicogen/g mușchi), în timp ce fosforilarea oxidativăeste cel mai lent și mai eficient proces de producere ATP. De ex., depozitul de glicogen oferăenergie pentru un alergător pentru aprox. V2 h și fosforilarea oxidativăpentru încă2 h (Paul ș.a., 1993). I.3. Căldura degajată în timpul contracției musculare Mușchiul convertește energia liberă a ATP în lucru mecanic și căldură. Conform celui de al doilea principiu al termodinamicii, într-un
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sanguin, creșterii vitezei de îndepărtare a lactatului din sânge sau o combinație între cele două. Două studii efectuate pe șobolani cu substanțe marcate radioactiv, (Donovan și Brooks - 1983; Donovan și Pagliassotti - 1990) și un studiu transversal pe om, la un alergător profesionist și un înotător amator (Stanley - 1986), au sugerat că scăderea concentrației a lactatului sanguin în timpul efortului fizic la om și la animalul antrenat, s-a datorat predominant unei creșteri a ratei clearance-ului lactatului și nu unei scăderi a producției
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pragului catecolaminelor la exercițiul muscular poate fi responsabil pentru creșterea acumulării lactatului sanguin și pentru punctul de inflexiune al lactatului sanguin observat în timpul efortului constant crescător. Mazzeo și Marshall (1989), au examinat relația dintre pragurile lactatului și catecolaminelor la 6 alergători profesioniști și 6 cicliști profesioniști. Fiecare subiect a fost testat atât pe covorul rulant cât și pe cicloergometru, astfel încât să se poată examina specificitatea antrenamentului. Autorii au găsit că inflexiunea adrenalinei plasmatice (pragul adrenalinei) s-a modificat în același mod
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Runners just do it! Alergătorii doar o fac! Ei aleargă către linia de sosire indiferent dacă altcineva a ajuns primul înaintea lor. Autor necunoscut Minunile tehnicii au inventat sedentarismul, o stare potrivnică naturii umane, ostilă structurii noastre somatice și psihice. În loc de prefață „Pentru a înțelege
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]