KorAP: Find »[drukola/base=alexandrin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...104 >

2,594 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

353 71. „Dare de seamă asupra activității Asociației Creștine a Femeilor Române din Muntenia de la 1 aprilie 1940-31 martie 1941 șExtraseț” 359 72. „Omenie. Scrisoarea deschisă a Alexandrinei Cantacuzino către membrele marilor Asociații Feminine din lumea întreagă ș1943ț” 367 73. Alexandrina Cantacuzino, „Congresul feminin de la Washington și zonele de protecție a copiilor contra bombardamentelor”, Timpul din 21 aprilie 1944 369 74. „Proiect de revendicări speciale pentru femei propus de Comitetul Central al Partidului Comunist Român”, Scânteia, nr. 14, din 4 octombrie

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Grupării Femeilor Române la alegerile comunale din Capitală, reprodus în Universul din 28 februarie 1930. 6. Ancheta ziarului Universul: „Să se înscrie femeile în partidele politice?”, apărută în Ziarul nostru, anul IV, nr. 2, februarie 1930. 7. Discursul rostit de Alexandrina Cantacuzino la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor, întrunit la Viena, pe 2 iunie 1930, „Pacea prin educație. 8. Articolul „Faceți politică!”, semnat de Michaela Catargi în Tribuna femeii, anul I, nr. 1 din 5 octombrie 1930. 9.Articolul programatic „Scopul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
1930, „Pacea prin educație. 8. Articolul „Faceți politică!”, semnat de Michaela Catargi în Tribuna femeii, anul I, nr. 1 din 5 octombrie 1930. 9.Articolul programatic „Scopul nostru.” publicat în Femela Muncitoare, nr. 1, mai 1931. 10. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XV-a adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor, Budapesta, mai 1931. 11. Articolul „Rezultatul alegerilor”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931. 12. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Muncitoare, nr. 1, mai 1931. 10. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XV-a adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor, Budapesta, mai 1931. 11. Articolul „Rezultatul alegerilor”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931. 12. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva, pe 4 septembrie 1931. 13. Moțiunile Congresului al X-lea al Federației „Uniunea Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931. 14. Articolul „Drepturile civile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
masacrelor de la Nistru. Memoriu adresat Consiliului Internațional al Femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva, șChișinău, 17 aprilie 1932ț. 21. Articolul „Legea dezrobirii noastre civile”, apărut în Ziarul nostru, nr. 4, aprilie 1932. 22. Un apel al Grupării Femeilor Române, semnat de Alexandrina Gr. Cantacuzino, președinta organizației, către parlamentul țării, reprodus din „Calendarul” din 13 august 1932. 23. Femeia nu e fabrică de copi. Maternitatea conștientă, articol de Dr. S. Cohlîn Femeia muncitoare, nr. 16, decembrie 1932. 24. Marea manifesta țiune a conștiinței

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
nostru, nr. 4 din aprilie 1935. 39. Deschiderea Expoziției de scoarțe românești a Soc. „Țesătoarea”. Solemnitatea de la „Casa Femeii”, articol în Universul din 18 mai 1935. 40. Darea de seamă asupra activității Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, prezentată de Alexandrina Cantacuzino la Congresul Societății, București, 26 mai 1935. 41. Protecția muncii femeilor și a copiilor. Studiu de Natalia Popovici, reprodus din Buletinul munci și asigurărilor sociale, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1935. 42. Apel către femei, semnat de Zoe Olteanu în Cuvântul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
12 din 20 martie 1938. 63. Marea întrunire festivă a „Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române”, articol în Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938. 64. Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu Alexandrina Gr. Cantacuzino, reprodusă din Graiul femeii, nr. 5 din mai 1938. 65. O izbândă a feminismului român, știre în Revista Femeilor Române, nr. 5-8 din octombrie 1938. 66. Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească, rostită la Congresul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu Alexandrina Gr. Cantacuzino, reprodusă din Graiul femeii, nr. 5 din mai 1938. 65. O izbândă a feminismului român, știre în Revista Femeilor Române, nr. 5-8 din octombrie 1938. 66. Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească, rostită la Congresul al VII-lea al Grupării Femeilor Române, ținut la Brașov, în zilele de 12, 13 și 14 noiembrie 1938. 67. Raportul grupării femeilor române întocmit de Caliopi ing. Dimescu, reprodus din

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Asociația cercurilor de gospodine. Darea de seamă a activității societății, 3 aprilie 1920-31 martie 1940. 72. Dare de seamă asupra activității Asociației Creștine a Femeilor Române din Muntenia de la 1 aprilie 1940-31 martie 1941 șextraseț. 73. Omenie. Scrisoarea deschisă a Alexandrinei Cantacuzino către membrele marilor asociații feminine din lumea întreagă ș1943ț. 74. Congresul feminin de la Washington și zonele de protecție a copiilor contra bombardamentelor, articol de Alexandrina Cantacuzino, în Timpul din 21 aprilie 1944. 75. Proiect de revendicări speciale pentru femei propus

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
din Muntenia de la 1 aprilie 1940-31 martie 1941 șextraseț. 73. Omenie. Scrisoarea deschisă a Alexandrinei Cantacuzino către membrele marilor asociații feminine din lumea întreagă ș1943ț. 74. Congresul feminin de la Washington și zonele de protecție a copiilor contra bombardamentelor, articol de Alexandrina Cantacuzino, în Timpul din 21 aprilie 1944. 75. Proiect de revendicări speciale pentru femei propus de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, reprodus din Scânteia nr. 14 din 4 octombrie 1944. 76. Amintirile dr. Maria Banu despre participarea femeilor române la

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
nivel european (Gazeta Femeilor, Cuvântul Femeilor, Ziarul Nostru, Graiul femeii), mișcarea femeilor minoritare și raporturile acesteia cu mișcarea feministă română, inițiativele românești în forurile internaționale de femei, reeditarea scrierilor unor protagoniste ale feminismului - Elena Ghica (Dora d’Istria), Elena Văcărescu, Alexandrina Cantacuzino, Maria C. Buțureanu, Calypso C. Botez, Elena C. Meissner ș.a. -, insuficient cunoscute de publicul din țară și din străinătate. Cu atât mai mult s-ar dovedi revelatoare apariția unei sinteze integrale de istorie a femeii române din cele mai

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pricepere”, după cum releva cunoscuta feministă Calypso Botez, inițiatoarea unor anchete și cercetări referitoare la condiția muncii feminine. „Cultura ramurilor celor mai productive ale agriculturii noastre se face ca acum câteva sute de ani îndărăt sau nu se face deloc.” 1 Alexandrina Cantacuzino, președinta Consiliului Național al Femeilor Române, a prezentat un amplu raport asupra condițiilor de muncă și de viață ale femeilor de la țară la Congresul Mondial al Agriculturii (București, 7-10 iunie 1929). Ea a atras atenția asupra faptului că milioanele

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
feminist al anilor ’30 Acordarea dreptului de vot și eligibilitatea femeilor pentru organele locale ale puterii de stat a declanșat o confruntare acerbă de opinii între organizațiile de femei, în jurul tacticii de urmat. Un grup de femei, în frunte cu Alexandrina Cantacuzino, își exprima convingerea că, în condițiile în care nici un partid nu era ferit de politicianism și de corupție, numai un partid independent al femeilor ar fi putut asigura o reală libertate de acțiune, strângând laolaltă toate energiile pentru atingerea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
convingerea că, în condițiile în care nici un partid nu era ferit de politicianism și de corupție, numai un partid independent al femeilor ar fi putut asigura o reală libertate de acțiune, strângând laolaltă toate energiile pentru atingerea scopurilor mișcării feministe. Alexandrina Cantacuzino releva, în fața opiniei publice, că nu era vorba de crearea unei formațiuni politice opuse bărbaților, care să dezbine familia și societatea, ci, dimpotrivă, de una care să aducă mai mult echilibru și moralitate în viața publică 2. Împreună cu un

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
opiniei publice, că nu era vorba de crearea unei formațiuni politice opuse bărbaților, care să dezbine familia și societatea, ci, dimpotrivă, de una care să aducă mai mult echilibru și moralitate în viața publică 2. Împreună cu un grup de adepte, Alexandrina Cantacuzino a elaborat în aprilie 1929 un program și un statut pe temeiul acestor considerente, constituind astfel, la București, Gruparea Națională a Femeilor Române (Gr.N.F.R.). Scopul noii organizații, înscris în statut, a fost pregătirea femeilor „astfel ca să câștige egala îndreptățire

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cele mai influente asociații de femei, având filiale în toate provinciile țării. Oficiosul său, Graiul Femeii (Ploiești, 1935-1939), dar și alte publicații - Gazeta femeilor, Cuvântul femeilor, Adevărul și Dimineața - vor relata mereu despre activitățile și inițiativele sale. Acțiunea pornită de Alexandrina Cantacuzino a fost vehement contestată de o seamă de personalități marcante ale mișcării feministe, printre care se aflau cele mai apropiate colaboratoare ale sale - Ella Negruzzi, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Calypso C. Botez, Elena Meissner, Maria Baiulescu, Ortansa Satmary. Într-un interviu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Astfel, la întrunirea publică inițiată de Gruparea Națională a Femeilor Române din 6 decembrie 1929, de la București, s-a hotărât prezentarea pe listă proprie la alegerile comunale care urmau să aibă loc în primăvara anului 19301. În fața unui public numeros, Alexandrina Cantacuzino a expus programul Grupării și principalele obiective care vor sta în centrul preocupării viitoarelor consiliere: autonomia serviciului de asistență publică a comunei „pentru a salvgarda o continuitate de muncă și de concepție”, ferindu-le de „înrâurire politică”, extinderea instrucției

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
concepție”, ferindu-le de „înrâurire politică”, extinderea instrucției primare și profesionale, ieftinirea traiului prin înlăturarea intermediarilor speculanți, înființarea caselor de ocrotire pentru muncitoare și de noi maternități etc. Au fost desemnate candidatele pentru sectoarele Capitalei, printre care protagonistele noii grupări - Alexandrina Cantacuzino, Ecaterina Cerkez, Alexandrina Floru, Ana Fillitti, Elena Stângaciu ș.a.2 La întrunirea din 7 ianuarie 1930, ținută în sala Fundației Carol I din București, au luat parte reprezentantele acelor organizații de femei care dezaprobau constituirea unui partid politic independent

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
înrâurire politică”, extinderea instrucției primare și profesionale, ieftinirea traiului prin înlăturarea intermediarilor speculanți, înființarea caselor de ocrotire pentru muncitoare și de noi maternități etc. Au fost desemnate candidatele pentru sectoarele Capitalei, printre care protagonistele noii grupări - Alexandrina Cantacuzino, Ecaterina Cerkez, Alexandrina Floru, Ana Fillitti, Elena Stângaciu ș.a.2 La întrunirea din 7 ianuarie 1930, ținută în sala Fundației Carol I din București, au luat parte reprezentantele acelor organizații de femei care dezaprobau constituirea unui partid politic independent al femeilor, un grup

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
mii de anchete pentru ca ajutoarele sociale să ajungă la acele familii care realmente nu se puteau întreține altfel. Ei i se datorează înființarea în sectorul său a unui azil pentru copii abandonați și a altuia pentru bătrâne. La rândul său, Alexandrina Cantacuzino, în calitate de consilieră și delegată a Municipiului București, reprezentând Sectorul Galben, a adunat în jurul ei un mare grup de femei devotate ideii de asistență socială. În urma străduințelor sale, a luat ființă în 1930, școala de Auxiliare Sociale. Cursurile erau susținute

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
3. „Casa femeii”, unde își avea sediul Gruparea Națională a Femeilor Române, s-a transformat în anii ’30, într-un puternic centru de asistență socială. Folosindu-se de poziția ei în conducerea Primăriei Capitalei și de numeroasele ei relații sociale, Alexandrina Cantacuzino a obținut fonduri importante de la Ministerul Muncii și Ocrotirii Sociale 1, dar și din donații substanțiale, pentru a organiza un cabinet de asistență socială, unde, de exemplu, numai între 1928-1934 s-au făcut 52.000 de consultații medicale gratuite și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ținut în prezența unui numeros public, conferințe despre problemele sociale, cum a fost de exemplu un ciclu pe tema rolului familiei, inițiat de Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române (S.O.N.F.R.). Această prestigioasă organizație, în fruntea căreia se afla Alexandrina Cantacuzino, a contribuit la desfășurarea unor activități ample de asistență socială nu numai în Capitală, ci și pretutindeni în țară unde avea filiale 1. În scopul de a găsi mai ușor plasament fetelor provenite din familii sărace, grupul de femei

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a contribuit la desfășurarea unor activități ample de asistență socială nu numai în Capitală, ci și pretutindeni în țară unde avea filiale 1. În scopul de a găsi mai ușor plasament fetelor provenite din familii sărace, grupul de femei din jurul Alexandrinei Cantacuzino a adunat fonduri, asigurând buna funcționare a unor instituții de învățământ, care se confruntau cu mari dificultăți materiale, îndeosebi în anii crizei economice - Institutul de surori de caritate „Regina Elisabeta”, Atelierele Societății „Țesătoarea”, școala de secretare, școala horticolă pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ridica pe oricine în slavă, dar îl și poate cufunda în beznă 1. În centrul dezbaterilor Congresului „Grupării Naționale a Femeilor Române”, întrunit pe 28-29 noiembrie 1936 la Chișinău, a stat organizarea luptei femeilor împotriva revizuirii granițelor țării. Președinta Grupării, Alexandrina Cantacuzino, a atras atenția delegatelor venite din toate provinciile asupra faptului că în împrejurările dramatice în care puterile revizioniste se pregătesc să răstoarne echilibrul de forțe pe continent, femeile, „cu tot dorul lor de frăție și pace”, vor trebui „să

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ale asociațiilor de femei. Încă la începutul anului 1937, s-a ținut o importantă întrunire la „Casa femeii” din București cu participarea delegatelor C.N.F.R., Gr.N.F.R., Frontului Feminin, Asociației „Solidaritatea”, dar și a reprezentanților mai multor partide politice. În cuvântul său, Alexandrina Cantacuzino a condamnat politicianismul excesiv și nesocotirea de către guvernanți a propunerilor repetate făcute de organizațiile de femei privind înfăptuirea unei reforme constituționale, care să permită lărgirea dreptului de vot universal, incluzându-le și pe femei și reducerea numărului parlamentarilor, miniștrilor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]