3,286 matches
-
nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Un strop de iubire Îți picură-n privire Alean și suferință Un vis și o dorință. O viață amară Topită în ceară Și-un crud destin Ce voi să ți-l alin. O inimă ce plânge Cu lacrimi de sânge Ești suflet de stea Tu, speranța mea. Ești rază de soare Ești vis ce nu moare Ești zâmbet de dor Ești gândul din zbor. Durere din suspin Omenesc și divin Pe pământ
INIMA TA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356969_a_358298]
-
sau apă din izvor sau petale de flori...A îmbrăcat palma cu piele catifelată ca să poată mângăia, să poată șterge lacrimi. I-a dat mâinii adieri de primăvară pentru a răcori fruntea arzândă a unui copil bolnav și pentru a alina dureri ce zvâcnesc sub tâmple...Și i-a dat căldură pentru a întâmpina palma celuilalt...Și i-a dat o mână stângă și o mână dreaptă pentru a-l îmbrățișa pe cel ce îl iubește...” Fetița își descoperă în același
CALEŞTI CU POVEŞTI ÎNGEREŞTI. MARIA DOINA LEONTE, POVESTIRI PENTRU FABIAN (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356995_a_358324]
-
le-a confirmat când mi-a mărturisit că niciodată nu a avut somn: „Noaptea era liniște și citeam”...și acum la cei 85 de ani continuă să citească, continuă să se informeze pentru că setea aceasta de cunoaștere nu se poate alina decât din izvorul cuvântului. Îi consideră atât de săraci pe cei care nu știu nici măcar o poezie! „Măi, voi când ați venit din țară nu ați adus nimic cu voi?” - îi întreba Dumitru Sinu pe mulți dintre compatrioții noștri sosiți
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
și se uită degeaba la mine pe când Maica Domnului subțire cântă la albeclavire și la alte instrumente mici și curate până departe... -Asculta și tu, nu mai lătra, cum cântă în nori prea iubirea să pentru mine cântă să mă aline și să mă scape de tine... -Ba, zicea el, Maica Domnului, ea, cântă numai așa... -La mine, numai la mine se uită ochii ei fără cusur, la păcătosul de mine se lasă inima ei, să ma-ndur... -Ea cântă oricând
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
pruncii fără mama Te-ntreb, Doamne, nu ți-i teamă, Plângi cu noi, ori ce-alta faci Când ni-i seceri pe cei dragi? Lasă-ne în rădăcina Și dă-ne-n suflet lumină Nu ne lasă în durere, Ce-alină și dă putere. Binele să plămădească În inima creștineasca, Nu goli de oameni plaiu Coboară pe pamant raiu. Referință Bibliografica: Doamne , cât îi deal de-nalt / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie
DOAMNE , CÂT ÎI DEAL DE-NALT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356760_a_358089]
-
Iată poezia ,,Revelație”: R E V E L A Ț I E În mândra Bucovină văd, ,,Poeți ce-au scris o limbă”. Îl văd pe ,,bardul” Davidiuc, Ce regula n-o schimbă. . . În odaia mică, singur, Cu condeiul el s-alină, Căutând câte o rimă Ce întârzie să vină. Toby, scheaună la ușă, Cerșind de mâncare Iar motanul toarce leneș, Stându-i la picioare. Amintiri îi dau năvală, Din sătucu-i drag Și o doină parc-aude, Din frunză de fag. Copil
DORESC de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355064_a_356393]
-
a impresionat profund și așa înțeleg eu să-i aduc mulțumire pentru dar. Acest om, autor de versuri curate, izvorâte dintr-o conștiință la fel de curată, este un maestru în arta îmblânzirii cuvântului pentru că, sub pana-i măiastră, ele, cuvintele, mângâie, alină, smulg zâmbete șăgalnice, dar și acuză atunci când autorul dorește să scoată în evidență tarele unei societăți în derivă. Așadar, citindu-i versurile, nu pot să-i dau dreptate când spune: Nu sunt nici scriitor și nici poet, sunt doar un
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
obiceiuri, alte năravuri și alți stăpâni îi vor controla existența pentru o perioadă, până-n viscere! Un lung șir de scrisori, mai necesare chiar decât aerul cu iz de narghilea pe care era nevoit să-l respire, sunt balsamul care-i alină durerile și dorul de cei cărora le scrie zilnic: soția și cei doi copii, „îngerașii noștri” cum îi numește în jurnalul de care este nedespărțit în fiecare moment de răgaz, atâta cât mai putea să fie dupa 16 ore de
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
iubește oamenii și păsările ori anotimpurile și florile cu aceeași măsură și tandrețe. Iubirea și dorul de mamă este, după cum se pare, acel izvor tainic al gândurilor ei, al meditației și al hotărârii de a scrie. Autoarea nu-și poate alina dorul doar mergând la locul de veci să aprindă o lumânare, să facă o rugăciune și să lase pe florile de pe mormânt o lacrimă: „Lacrimă de... dor de mamă,/ Suflet blând, chip de icoană!”/ Dor de mamă easimte nevoia de
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
dator să ceară iertare, chiar și după moarte: „Iertare cer/ Și tot mai sper,/ Să poți veni, să pot zâmbi;/ Să poți vorbi, să pot gândi;/ Să poți certa, să pot uita;/ Să poți ierta, să pot visa;/ Să mă alini cu vocea ta,/ Tu, Mama mea! / Leagăn de mamă Oarecum liniștită de această nouă legătură ce nu se mai poate pierde în timp, poeta poate comunica, firesc, cu ființa iubită. Nu o poate auzi, dar știe ce-i vorbește, îi
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
Fiului lui Dumnezeu, așa cum s-ar fi pregătit să intre în propria lor casă curățată de greutatea colbului verii și a ploilor necontenite ale toamnei. Timpul trecea iar sufletele lor se simțeau, cu fiecare zi petrecută a postului, curățate și alinate de durerea grijilor de peste an. Toată această durere a fost preluată de cel care avea să se nască pentru binele lumii, iar ziua nașterii trebuia să însemne pentru săteanul pătruns cu adevărat de credință o curățire vremelnică de nevoi a
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
contopită mereu cu plaiul Sălajului, contopită mereu cu pașii slabi ai cuiva, cu ținta ajungerii mereu mai departe. Dar acum, acum era mult mai greu cum tot mai rari sunt vecinii ei, cum pruncii o caută doar așa, să-și aline cugetul că și-au făcut datoria. Șapte, șapte a crescut, și și-a tras mâna mereu de la blid ca pruncii să se sature. Cu Neculae era mai ușor. I se punea mereu înainte un blid cu zamă înainte, după ce descărca
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
splendoare, Cu strălucirea ta divină, Pentru mine ai fost Soare, Prietenă CRISTINĂ. Ce frumos e să visezi, Dar nu asta îmi e vina, N-aș vrea să te eclipsezi, Tocmai tu CRISTINA. Și al durerilor crunt val, Lângă tine se alină, Dar acum tu ești ideal, Frumoasă CRISTINĂ. 8 August 1966 Referință Bibliografică: Elogiu / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 275, Anul I, 02 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ELOGIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355712_a_357041]
-
de cel drag, ne trimitem gândul la drum... să bată la fereastra ființei iubite și să-i transmită mângâierea șoaptei de dragoste. Când ”drumul nostru” este departe de casă și dorul ne apasă, tot el, gândul, este acela care ne alină tristețea...; el ajunge la casa părintească și șterge lacrimile de dor, din ochii obosiți... Când copilașii și-au luat rămas bun, plecând fiecare pe drumul vieții lor, tot gândul este acela, care ne alină dorul... Fiecare dintre noi, ne vom
DE VA VENI LA TINE...GÂNDUL de DOINA THEISS în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346076_a_347405]
-
el, gândul, este acela care ne alină tristețea...; el ajunge la casa părintească și șterge lacrimile de dor, din ochii obosiți... Când copilașii și-au luat rămas bun, plecând fiecare pe drumul vieții lor, tot gândul este acela, care ne alină dorul... Fiecare dintre noi, ne vom stinge cândva... ne vom îndrepta spre o altă lume, despre care nimeni nu poate spune ceva concret, însă care ne va aduce o ultimă resemnare... sperând și dorind a crede că acea lume va
DE VA VENI LA TINE...GÂNDUL de DOINA THEISS în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346076_a_347405]
-
să știi; Și ai să plângi amarnic când ea nu va mai fi. Mama, este totul; ce-i bun și ce-i curat; De multe ori greșim; Nu o răni copile! Iubește-o ne-ncetat! Dacă ai făcut-o să plângă, Alină-i durerea căci mama ta e sfântă. Când clipa va sosi, rămas-bun îți vei lua; Și ai să o plângi pe dânsa, Dar vremea va fi sosită, și n-o vei revedea; Dormind un somn prea lung, ea nu se
MAMA . de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346180_a_347509]
-
și irizări semantice, dezvăluindu-ne realități dureroase, dramatice. Poeta și prozatoarea Elena Buică, româncă de a noastră, stabilită acum în Canada, venind însă foarte des în țară, unde credem că stă în cea mai mare parte a timpului, ca să-și aline dorul de pământul natal, este născută în 1933, în comuna Țigănești, din județul Teleorman. O știm din mai toate revistele literare românești on-line la care colaborează. Are o operă literară bogată. În textele pe care le publică în această antologie
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
urme în floarea de cireș acoperite. Te regasești în ram, încerci să rupi tăcerea la ora cea târzie în palmă unei mâini străine. Plictisit te ridică, tu, ram, te scuturi! Zdrențuită-ti e floarea, în cădere te-așterni pe răni, alini dureri, străbați cărări alcredinței. Tu, floare de cireș! Ți-ai risipit petalele-n cuvinte. Apune soarele în cană de cafea. Rămas acolo-n ferestră, privesc la floarea de cireș. Cu tâmpla geamul rece îl atingând, se aud roți de metal
A NINS CU FLOARE DE CIREŞ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/356098_a_357427]
-
într-adevăr prieteni . Pentru că întotdeauna o femeie tristă înduioșează...duioșia și tristețea ei se pot transforma în nevoia lui masculină de a mângâia și proteja. La fel și cu un bărbat trist și nefericit.Femeia are în sânge tendința să aline ,să răscolească în jăratecul deja stins. O femeie veselă și flirty întotdeauna va trezi în el dorința de a deveni ...doar el ,obiectul flirtului ei. Melancolia ei îl va transforma și pe el într-un melancolic. Nevoia ei va deveni
) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356080_a_357409]
-
pentru oameni. Putea să fie foarte bogat, și nu aici, în România, Țara din ceață, ci undeva în Florida, lângă prietenul lui plecat, sau într-o țară exotică, înconjurat de palate, parcuri, bogăție. A stat aici, iubindu-și țara și alinând durerile a aproape 50.000 suflete, care, poate, au lăcrimat azi, văzând drama acestui mare om. Și totuși, am văzut în acea emisiune, el este vesel, mulțumit cu ce are: o cafea, o supă, un suc, cărți și muzică, multă
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
este o frunză în bătaia vântului, are marginile rupte de loviturile crengilor în furtuna care i-a făcut răni peste tot, dar mai ales în sufletul ăla care nu se vede dar care doare atât de tare! Cum să le alini suferințele, când ei au o lume a lor, unde nu primesc pe nimeni, decât fantomele lor și ale cine mai știe cui? -Lasă, Maria, că tu ești puternică! O să treci și peste asta și parcă te văd cum vii sărind
DĂ-MI, DOAMNE, UN PETEC DE CER!-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356162_a_357491]
-
margarete să ne facem coronițe, Și apoi să înalț zmeie cu băieți și cu fetițe... Noaptea, buna să ne spună până adormim povești... Să uit Doamne că pe lume este greu ca să trăiești... Doar copilăria, Doamne, ar putea să mă aline... Să ne odihnim Hristoase! Vino-alături, lângă mine! Nu ai obosit să vezi cum în lumea asta mare, Om la om își face rău provocându-și supărare? Cum de poți răbda de veacuri? Cum de poți să ierți mereu? Dă-mi
DOAMNE, SĂ NE ODIHNIM! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368819_a_370148]
-
față de îndobitocire nu-i obligatoriu să ne mai amintescă ceva. Și mai bine, în general, să nu ne mai amintim nimic, nici măcar că există asociații de bloc care ar putea să ne caute sau agenții matrimoniale care ne-ar putea alina suferința prin telefon. Să lăsăm să se mai joace și viața cu noi, că destul ne-am jucat și noi cu ea prin subsoluri de teatre și cabine vacante. Sărută, iubito, din partea mea, femeile de serviciu, dă-le o floare
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
adevărata viața, încă nici nu începuse pentru el? Ne rămân amintirile, durerea din suflet, si o tristețe fără seamăn atunci cand Dumnezeu îi cheamă la drepta Să pe cei mai buni dintre noi mult prea devreme! Nu sunt cuvinte menite să aline durerea părinților, la masa voastră un loc va fi mereu gol, în sufletul vostru, mereu va fi un dor nestins, și ochi vor căuta mereu spre ușa așteptându-l pe cel ce nu va mai veni vreodată, timpul nu vindeca
SOMN LIN ÎNTRE STELE, ANDREI… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368869_a_370198]
-
nestins, și ochi vor căuta mereu spre ușa așteptându-l pe cel ce nu va mai veni vreodată, timpul nu vindeca rănile, ci ne face pe noi mai stoici în fața durerii. Mă rog Domnului să vă întărească și să vă aline sufletul așa cum știe doar El, durerea voastră a devenit durerea tuturor celor ce vă cunosc și vrem să știți că va suntem aproape, o tragedie de genul acesta ne aduce aminte tuturor ce scurt e timpul nostru pe acest pământ
SOMN LIN ÎNTRE STELE, ANDREI… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368869_a_370198]