1,290 matches
-
oferă puține posibilități de defensivă. Linia naturală de apărare este Prutul, așa că Basarabia rămâne descoperită dușmanului. România are interesul de a exclude din capul locului orice posibilitate de pătrundere a armatelor rusești în Basarabia. Lucrul acesta îl poate realiza numai alipindu-se grupării statelor antibolșevice și sprijinind orice acțiune europeană care este menită să oprească expansiunea Rusiei Sovietice în afară de granițele sale“178. Ziarul “Berliner Boersen - Zeitung”, care în numărul din 29 septembrie 1936, în cuprinsul articolului “Considerațiuni bucureștene“ constata că “numirea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
în articolul “Un pilot aruncat peste bord”, opina că demiterea lui Titulescu apare “ca o lovitură germană”. Se sublinia acțiunea titulesciană în vederea dizovării “gărzilor fasciste din România“. Concluzia era că prin înlocuirea ministrului de externe român, guvernul de la București “se alipește azi blocului fascist din Europa Centrală”220. “ Manchester Guardian” (1, 2 septembrie 1936), “NewsChronicle”(1septembrie1936),“DailyInde pendent “ (1 septembrie 1936),“Manchester Evening News“ (1 septembrie 1936), “Glasgow Herald“(2 septembrie 1936), “Sheffield Telegraph“ (2 septembrie 1936) și “The Scotsman” (2
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
formol, vestea morții unui poet: ,A MURIT ÎN SPITAL POETUL VENIAMIN LOVIT DE-UN CAL DE CURSE PENSIONAR PE NUME MON POMPON VÎNDUT PENTRU SALAM, DAR ÎN ULTIMA OR| TRANSPORTA C|RU}E CU VAR." O caravană aseptică, la care alipesc vagoane și avangarda, care tocește sentimentul, întinzîndu-l disperat, și prozaismul de ieri, de azi, de totdeauna, care dă mutrele și locurile cu ieftină vopsea gri, înghite o lume care ține, cu patimă, de petele ei de culoare. Pe care i
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
gări fiind asigurată de compania feroviară română cu trăsurile. Aceasta a fost dată și ea în folosință la al aceluiași an. Predealul a primit rolul de gară de frontieră între Austro-Ungaria și România. După Primul Război Mondial, Transilvania a fost alipită României și întreaga porțiune a căii ferate a trecut pe teritoriul românesc. Cum la început trenurile ce veneau dinspre București și mergeau spre Brașov trebuia să-și mute locomotiva la Ploiești pentru a-și schimba sensul de mers, s-a
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
-o teritorial în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . După ocuparea Basarabiei, serviciile secrete bolșevice au început
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
până la semnarea tratatelor de la Oradea în 1538 și de la Speyer în 1571, Principatul Transilvaniei nu exista, nefiind alteva decât „Regatul Ungariei Răsăritene” devenit, prin aceste tratate, un stat autonom în care nu părțile răsăritene ale regatului ungar ("Partium") au fost alipite Principatului Ardelean, ci acesta din urmă i-a aparținut Ungariei orientale.
Imre Thököly () [Corola-website/Science/306684_a_308013]
-
dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de
Grineacica, Hotin () [Corola-website/Science/315818_a_317147]
-
dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi
Hagider, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318501_a_319830]
-
și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin
Hagider, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318501_a_319830]
-
ruso-româno-turc, din 1877-1878, alături de care, de fapt, se afla și România, având sprijinul unora dintre Marile Puteri, și-a impus punctul de vedere în problema Basarabiei de Sud și a reușit să răpească din nou o parte din teritoriul României, alipind Rusiei cele trei județe din Sudul Basarabiei. În urma Revoluției ruse din februarie 1917 și a căderii țarismului, mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia s-a intensificat. La sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie se înființa la Chișinău
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fața pământului. Dar azi e încă în puterea noastră de-a pune în acord creațiunile nouă cu necesitățile noastre. Fiindcă independența absolută a micilor state e în practică cu neputință și fiindcă fiecare din ele care nu caută a se alipi de monarhia noastră devine necesarmente un instrument al politicei rusești, avem datoria de-a câștiga garanții pipăite pentru ca statele din vecinătatea noastră imediată să aparție sferei de putere a Austro-Ungariei, fără prejudițiu pentru autonomia lor. Și mai cu seamă România
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
votului preponderant al Austriei. Această opoziție șovinistă, condusă de Cogălniceanu, era la începutul anului trecut încă atât de puțin decisivă încît, în fevruarie 1880, Brătianu a cutezat a întreprinde o călătorie la Viena și la Berlin pentru a izbuti să alipească România cu desăvârșire de alianța austro - germană. Nu cercetăm aci de ce misiunea lui Brătianu n-a izbutit, destul numai că n-a izbutit, și Brătianu se 'ntoarse atât de supărat la București încît, animat încă și de venirea la putere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în privirea celor mai sus arătate, a găsit următoarele măsuri mai nimerite spre înflorirea orașului; 1. Canalizarea și rectificarea cursului acelor râuri cari parcură o parte a orașului Iași; 2. Înființarea unui institut industrial cu un muzeu de asemenea natură, alipit de el. Este cunoscut, d-lor deputați, de toți cetățenii din Iași că cele două râuri cari trec prin oraș în timpurile de ploi mari debordează, înecînd toată partea orașului situată pe șesul Bahluiului, făcând stricăciuni mari și, de multe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putea pentru totdauna să fie evitate. Comitetul delegaților, tot prin același articol 3 din proiectul de lege mai sus vorbit, a chibzuit ca, după săvârșirea unei asemenea lucrări, să se înființeze în Iași un institut industrial cu un muzeu industrial alipit de el. Motivele cari au făcut pe comitetul delegaților d-voastră să ia această din urmă măsură, pe care o crede binefăcătoare atât pentru orașul Iași, cât și pentru toată țara, sânt multiple și generalmente simțite în România de peste Milcov
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-a învoit asupra cererilor ce trebuiesc făcute sultanului asupra liniei de purtare ce trebuie urmată în privința lui, într-un cuvânt asupra principiilor și chipului de procedare. Neputința guvernului turcesc a fost constatată, recunoscută, și în sfârșit toți s-au alipit de ideile favorite ale d-lui Gladstone, substituind dominațiunii sultanului niște mici state independente: pe lângă România, Serbia și Muntenegru cari există astăzi, o Albanie, o Bulgarie întregită și o Grecie sporită. Ajuns aci d. Gladstone s-ar crede în culmea dorințelor sale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi vinovate dacă n-ar fi făcut această cercetare mai dinainte, fiecare pentru sine și din punctul de vedere al intereselor sale particulare. Aci stă defectul, trebuie s-o spunem, al concepțiunii guvernului englez, la care celelalte puteri s-au alipit cu graba datorită unor escelente intențiuni. În încrederea cu care lordul Granville a făcut apel la concertul european este o parte de iluziuni; sau poate Foreignoficiul și-a închipuit că odată legate printr-un prim pas, odată de acord asupra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și pe propria sa soție să treacă la ortodoxie. Scrisoarea lui Ivan, care ar fi trebuit să constituie declarația de război, ajungea la Vilna după ce rușii ocupaseră mai multe cnezate. Lituanii, fiind învinși în iulie 1500, cnezatele respective au fost alipite la Rusia, Ivan numindu-le ocinile sale. Alexandru îi scrie lui Ștefan, arătându-i „neplăcerea ce am avut din partea socrului nostru și a cuscrului său”. În același timp marele duce se teme că Lituania va fi atacată de tătari. Domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgurilor”, adică târgul propriu zis și satele care făceau parte din ocolul acestora. Despre politica lui Ștefan cel Mare față de târguri și ocoalele lor s-a afirmat că, după consolidarea domniei, el a răscumpărat “masiv” sate, pe care le-a alipit acestor ocoale. Din documentele, care ni s-au păstrat din domnia lui Ștefan, aflăm că a existat o cumpărare și nu o masivă răscumpărare. La 15 octombrie 1491, domnul a cumpărat de la mai mulți boieri 16 sate și seliști, plătind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate, era foarte mică, din ea face danii mânăstirilor, recuperând o parte prin cumpărarea a nouă sate. Dar cum din domeniul domnesc fac parte târgurile, ele constituie o mare putere din punct de vedere politic, economic și militar. Faptul că alipește Vasluiului 16 sate se explică prin importanța pe care o are ca poziție strategică, atunci când e vorba de un conflict cu turcii și tătarii. Așezându-și tabăra la Vaslui era nevoie ca numărul satelor să sporească, pentru a face față
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceste sate: Crăstoaie, pe Racova, unde a fost Pătru, feciorul Crăstei, alt sat, anume Bălcarii, pe Racova, unde a fost Oană, fratele lui Pătru, și Curtești, pe Racova, unde a fost feciorul lui Naneș, de la egumenul Bistriței și le va alipi la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirii Bistrița. Mânăstirea va primi un nou privilegiu de la Ștefan cel Mare abia în 1487, 1 noiembrie, prin care i se întăreau mai multe sălașe de țigani. La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare cumpăra 16 sate, pe care le alipea la ocolul târgului Vaslui. Printre satele cumpărate de domn sunt și cele trei sate de pe Racova, pe care boierul Negru (Negrea) le dăruise mânăstirii în 1415: Crăstoae, Bălcarii și Curtești. Grigore, egumenul Bistriței, vindea cele trei sate cu 200 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lipsește apelativul teocratic Io (Ioan). Acest apelativ a fost folosit pentru prima dată în privilegiul dat mânăstirii Zografu, la 10mai 1466, ca după aceea să apară în alte16 privilegii date bisericii. A mai fost folosit la 15 octombrie 1491, când alipește mai multe sate ocolului de la Vaslui. Io și Noi sunt folosite împreună în actul care consemnează jurământul de la Colomeea, din 1485, și în tratatul de la Hârlău, din iulie 1499. În documentele redactate în limba latină apare și cuvântul heres (haeres
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
față de regele Cazimir. Refăcută după aceea, ea a cunoscut o perioadă de strălucire în timpul Movileștilor și a lui Vasile Lupu. Ținând seama de importanța strategică a târgului Vaslui, Ștefan cel Mare s-a îngrijit de curțile domnești din această localitate, alipindu-i 16 sate, care să asigure întreținerea acestora. De la curtea din Vaslui au fost emise multe documente, mai ales în lunile ianuarie și februarie 1495, în februarie și martie 1497 și martie 1502. Ajungând la Vaslui, la mijlocul secolului al XVII
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
45, când armata sovietică a ocupat Ardealul, Într-adevăr s-au creat niște situații extraordinar de interesante și chiar cu repercusiuni destul de urâte... Ce anume? În ’45, un oarecare Odoviciuc 1, un pilon al sovieticilor dincolo de Tisa, a Încercat să alipească o parte a Maramureșului de Ucraina subcarpatică, cum era denumirea... Și sigur că aci a izbucnit imediat o revoltă populară care-a cuprins Întreaga zonă, de la Borșa la Gutâi și de la Huta la Sighet. Adică, practic, Întreg județul vechi Maramureș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
meni pe la săli, pe la cinematograf, că nu au reușit deloc-deloc să facă nimic, pentru că totdeauna se părăsea sala cu bătăi de picioare și alte treburi de felul ăsta... Și, ca atare, nu s-a mai putut realiza scopul de a alipi partea asta a Maramureșului către Ucraina subcarpatică... Dumneavoastră pentru ce ați fost arestat? După evenimentele aste’ cu Ucraina subcarpatică, la noi În liceu s-a format niște curente pornite de la profesori: „Păi, voi nu vedeți ce se petrece? Voi nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]