1,108 matches
-
fructe cu coajă lignificată. (3) Pentru livezi, suprafața minimă a unei parcele este fixată la 0,10 ha. Numărul de pomi care produc fructe cu coajă lignificată la hectarul de livadă nu trebuie să fie mai mic de: * 125 pentru aluni, * 50 pentru migdali, * 50 pentru nuci, * 50 pentru arborii de fistic, * 30 pentru roșcovi. (4) Statele membre au posibilitatea să fixeze o suprafață minimă a parcelei și o densitate minimă a plantației la valori mai mari decât cele fixate în
jrc6230as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91402_a_92189]
-
legume și cereale în stare proaspătă sau transformată 4. Descrierea caietului de sarcini [rezumatul condițiilor de la articolul 4 alineatul (2)] 4.1. Nume: "Nocciola di Giffoni" 4.2. Descriere: Indicația "Nocciola di Giffoni" desemnează exclusiv fructul biotipurilor corespunzând soiului de alun "Tonda di Giffoni", produs în aria geografică definită la punctul 4.3. Pentru punerea în consum, "Nocciola di Giffoni" trebuie să prezinte următoarele caracteristici: - achenă de dimensiune medie, care nu măsoară mai puțin de 18 mm, sferoidală; - coajă de culoare
32006R1257-ro () [Corola-website/Law/295443_a_296772]
-
de control, a cărui copie se depune la comunele din aria geografică. Dovada originii este, de asemenea, asigurată prin ținerea registrelor de producție și declararea în timp util a cantităților produse. 4.5. Metoda obținerii: Condițiile de mediu ale culturii alunului destinat producției de alune Giffoni trebuie să fie condițiile tradiționale ale regiunii, adică acestea trebuie să confere produsului caracteristicile sale specifice de calitate. Distanța de plantare, modul de creștere și de tăiere trebuie să fie cele aplicate în mod curent
32006R1257-ro () [Corola-website/Law/295443_a_296772]
-
sodiu Agent antistatic/substanță peliculogenă/agent de condiționare a părului/fixativ pentru păr/agent stabilizator Corthellus Shiitake Extract este un extract din ciuperca Corthellus shiitake, Polyporaceae Agent de protecție a pielii Corylus Americana Extract este un extract din frunze de alun, Corylus americana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Americana Nut Extract este un extract din fructe de alun, Corylus americana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Americana Nut Oil este uleiul extras prin presare din fructe de alun
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
un extract din ciuperca Corthellus shiitake, Polyporaceae Agent de protecție a pielii Corylus Americana Extract este un extract din frunze de alun, Corylus americana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Americana Nut Extract este un extract din fructe de alun, Corylus americana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Americana Nut Oil este uleiul extras prin presare din fructe de alun, Corylus americana, Betulaceae Emolient Corylus Avellana Extract este un extract din frunze de alun, Corylus avellana, Betulaceae Agent de
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
alun, Corylus americana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Americana Nut Extract este un extract din fructe de alun, Corylus americana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Americana Nut Oil este uleiul extras prin presare din fructe de alun, Corylus americana, Betulaceae Emolient Corylus Avellana Extract este un extract din frunze de alun, Corylus avellana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Avellana (Hazel) Nut Extract este un extract din alune, Corylus avellana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
un extract din fructe de alun, Corylus americana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Americana Nut Oil este uleiul extras prin presare din fructe de alun, Corylus americana, Betulaceae Emolient Corylus Avellana Extract este un extract din frunze de alun, Corylus avellana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Avellana (Hazel) Nut Extract este un extract din alune, Corylus avellana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Avellana Nut Oil este uleiul extras prin presare din fructe de alun, Corylus
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
de alun, Corylus avellana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Avellana (Hazel) Nut Extract este un extract din alune, Corylus avellana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Avellana Nut Oil este uleiul extras prin presare din fructe de alun, Corylus avellana, Betulaceae Emolient Corylus Rostrata Extract este un extract din frunze de alun, Corylus rostrata, Betulaceae Agent de curățare Corylus Rostrata (Hazel) Nut Extract este un extract din alune, Corylus rostrata, Betulaceae Agent de curățare Acizi grași din ulei
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Extract este un extract din alune, Corylus avellana, Betulaceae Agent de întreținere a pielii Corylus Avellana Nut Oil este uleiul extras prin presare din fructe de alun, Corylus avellana, Betulaceae Emolient Corylus Rostrata Extract este un extract din frunze de alun, Corylus rostrata, Betulaceae Agent de curățare Corylus Rostrata (Hazel) Nut Extract este un extract din alune, Corylus rostrata, Betulaceae Agent de curățare Acizi grași din ulei de semințe de bumbac Emolient Monogliceride din ulei de semințe de bumbac Emolient cumarină
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
se regenerează pe cale naturală, preferând solurile montane acide, cu drenaj bun și evitând solurile podzolice pseudogleizate și cu drenaj slab. Trecerea de la pădure spre pășune sau teren cultivat este de obicei de o liziera de arbust alcătuită din specii că alunul, șocul, cornul, calinul, sângerul, lemnul câinesc. Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona carpatica, valoroase cinegetic: cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-Ilișești. Subarboretul acestor păduri este format din lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele. Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervația naturală Braniștea, cu o suprafață de 55 ha. Din cauza umbrei dese din pădure, în general, arbuștii lipsesc, izolat regăsindu-se păducelul ("Cratageus monogyna"), alunul ("Corylus avellana"), socul ("Sambucus nigra") și zmeura ("Rubus idaeus"). Din aceeași cauză, cele mai întâlnite plante sunt vinerița și breiul. Pe lângă aceste plante, mai apar și ferigi ("Dryopteris filix mas"), apoi diverse plante cu flori: coltișor ("Dentaria bulbifera"), floarea-paștelui ("Anemone
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), cernușcă ("Leuciscus borysthenicus"), știucă de Amur ("Esox reichertii"), caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de câmp ("Podarcis taurica"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
elemente relativ tinere. În România sunt următoarele complexe faunistice: Mai apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
și majoritatea speciilor de aici, formează tufe de un galben intens, care conferă peisajului o valoare deosebită. Lunca râului este mărginita de pădure de fag, la baza versanților umbriți, la care se adaugă carpen, arin negru și mai putin, arțari, alun, corn, păducel, tei; pe partea însorită a văii domină arinul, plopii și salciile. Stratul ierbos al pădurilor de fag și carpen cuprinde specii caracteristice că: anemone nemorosa, dentaria bulbifera, arum orientale, asperula odorata, corydalis cava, stellaria nemorum, violă odorata, dar
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
sunt : argiluvisolurile, solurile podzolice și brune roșcate. Pădurile de stejar și gârniță apar în amestec cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
legând gospodăriile și satele între ele formează multe cotituri. Drumul județean DJ710A, ce leagă orașul Pucioasa de municipiul Moreni, străbate comuna în partea de sud. Pe teritoriul comunei Vârfuri, în afară de plantele cultivate și de arborii de pădure (fag, stejar, ulm, alun, carpen, frasin, paltin, mesteacăn, anin, salcie, plop, tei, salcâm) se pot găsi și alte plante din care: Fauna comunei Vârfuri cu specii relativ destul de numeroase pe culmile dealurilor, prin ape, prin desișul pădurilor, sub învelișul de frunze, în pamântul negru
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
Merișor, Nistru și Ulmoasa. Prima atestare documentară: pentru Tăuți: 1440 (Thotfalw); pentru Magherăuș: 1490 (Monyoros). Etimologia numelui localității: Din n. grup tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + Măgherăuș (< top. magh. Monyorós < subst. magh. mogyorós „plin de aluni" < magh. mogyoró „alun”, Kisch). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tăuții-Măgherăuș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,55%), cu o minoritate de maghiari (11
Tăuții-Măgherăuș () [Corola-website/Science/301594_a_302923]
-
Ulmoasa. Prima atestare documentară: pentru Tăuți: 1440 (Thotfalw); pentru Magherăuș: 1490 (Monyoros). Etimologia numelui localității: Din n. grup tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + Măgherăuș (< top. magh. Monyorós < subst. magh. mogyorós „plin de aluni" < magh. mogyoró „alun”, Kisch). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tăuții-Măgherăuș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,55%), cu o minoritate de maghiari (11,87%). Pentru 4
Tăuții-Măgherăuș () [Corola-website/Science/301594_a_302923]
-
cu bogată reprezentare, mojoritatea speciilor făcând parte din grupul de elemente eurasiatice caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Râieni, între Cuca Berești (sud-vest), Culmea Belii (est) și Gevrinu (Culmea Mormodolului - la nord). Localitatea este mărginita de dealuri împădurite la limita de sus: Dealul Bârlanului, Coasta Babii brăzdate de vai (care coboară până la apă Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea Stancului, Valea lui Ban, Valea Mierlii. Dealurile sunt potrivite că înălțime, acoperite cu păduri de fag și stejar, salcâm ori plop, așa cum sunt cele două culmi amintite: Berești (382 m) și Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
și Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]