1,286 matches
-
o cursă fără rost este mai important decât viața a patru oameni. — Vreau să cred că în acel moment nu era conștient de ceea ce face. — Știa foarte bine ce face, îl contrazise targui-ul. Doar că pentru el, noi, niște amărâți din deșert, reprezentăm ceva mai mult decât un câine pe care-l strivește cu mașina când îi iese în drum. Cum puteți spune așa ceva? se scandaliză Amed Habaja. — Uite că pot! Câți oameni au murit de când a început raliul african
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Bucureștilor au fost mai mulți pași. Pe care Băsescu i-a făcut cu atenție, străduindu-se să pară, dacă nu chiar un Țepeș, măcar un Cuza care surprinde și condamnă, în văzul camerelor de luat vederi, ocaua mică a vreunui amărât de lucrător la drumuri și poduri, a vreunui amărât de gunoier, a vreunui amărât în general. Exemplul prezidențial, de real succes electoral, a făcut rapid prozeliți. Însuși premierul Tăriceanu, care se străduia să arate că face o politică după modelul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
i-a făcut cu atenție, străduindu-se să pară, dacă nu chiar un Țepeș, măcar un Cuza care surprinde și condamnă, în văzul camerelor de luat vederi, ocaua mică a vreunui amărât de lucrător la drumuri și poduri, a vreunui amărât de gunoier, a vreunui amărât în general. Exemplul prezidențial, de real succes electoral, a făcut rapid prozeliți. Însuși premierul Tăriceanu, care se străduia să arate că face o politică după modelul occidental, și-a expus costumul la riscul murdăririi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
străduindu-se să pară, dacă nu chiar un Țepeș, măcar un Cuza care surprinde și condamnă, în văzul camerelor de luat vederi, ocaua mică a vreunui amărât de lucrător la drumuri și poduri, a vreunui amărât de gunoier, a vreunui amărât în general. Exemplul prezidențial, de real succes electoral, a făcut rapid prozeliți. Însuși premierul Tăriceanu, care se străduia să arate că face o politică după modelul occidental, și-a expus costumul la riscul murdăririi în groapa de gunoi a capitalei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
hrănești și apoi n-ai decât să faci vânătoare! Știți ce-a zis Umbrărerscu? Dacă nu le convine țăranilor, să-mi vândă mie pământul. Cumpăr tot!... Ei, dacă eram eu acum în cizme, îi arătam eu mistreți ținuți pe păpușoii amărâților...” Au înflorit cireșii amari. Își ridică horbotele albe spre cer prin crânguri de salcâmi. Miroase a verde crud - iarbă și păpădie. „Aici e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești, un cătun ridicat pe la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
îmi plăceau bărbații chic. Nici nu știu cine e prim-ministru, atât de puțin mă interesează lumea izbutită. Noi, fetele, Felix, suntem mediocre, iremediabil mediocre, și singurul meu merit este acela că-mi dau seama de asta. Felix se ridică în picioare amărît: - Otilia, tu-mi scapi totdeauna printre degete, nu măiubești. Vrei să mă schimb, să devin chic? Voi încerca! - Ba nu încerca, fiindcă mediocritatea nu-ți stă bine. Te asigur că te iubesc prea mult. Nu-ți interzic să-ți faci
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mai are. Sunt curioasă dacă o să-i "ascundeți" (să-i băgați la pușcărie) pe toți posesorii unui televizor. Și apoi ce o să faceți, pentru că veți intra În conflict cu direcția penitenciarelor care deja a trebuit să amnistieze alte mii de amărâți și asta numai ca să nu intre În conflict cu normele europene și internaționale. Alte tipare pentru noi. Unde te Întorci numai tipare. Vedeți că n-o să vă ajungă cartonul pentru atâtea tipare. Și o să anunțați "poporului extaziat" Înalta voastră clemență
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de câine. Uite că așa s-ar lua grija de pe capul bietului primar general care ar trebui să mai plătească doar câțiva specialiști, pentru control, și astfel s ar face economie În bugetul primăriei și s-ar da pâine unor amărâți care s-ar bucura să aibă ce munci, ca să-și câștige și ei omenește existența. Numai să aibă cine-i porni. Și s-ar rezolva fără multă zarvă mai multe probleme deodată. Al doilea exemplu este cel al primarului de
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și consilieri de altă culoare. Rezultatul e limpede ca lumina zilei : degeaba se zbat primarii să facă ceva pentru urbii dacă consilierii nu-i lasă, că de, ei e mai deștepți și ei conduc acu. Ce contează ce vrea tot amărâtu dacă ei vrea altfel. Să treacă primaru la ei - că asta-i acu moda - dacă vrea să fie ajutat. Mă tot uit pe la programele de televiziune și mă tot mir ca prostu : cum Își schimbă unul culoarea politică, cum capătă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
legi ?” Bună, nu ? Și eu răspund acum : „Da, corupția termină de mult toate legile, indiferent dacă sunt mai vechi sau mai noi. Și atâta timp cât nu se va eradica de la vârf, vom arăta cu degetul și vom trimite după gratii niște amărâți de funcționari care au Îndrăznit să-și completeze salariul ca să aibă ce mânca. Dar nu asta este corupția din România, și apoi nici nu se prea potrivește termenul. Cred că cel mai potrivit ar fi să-i spunem jaf la
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
diagonală lungul mesaj, fără să Înțeleg nimic din ce scrie, pînă ajung la numele iscălit În partea de jos. Jack. Simt un cuțit drept În inimă. După tot ce mi-a făcut, crede că e destul să-mi trimită un amărît de buchet de flori și gata, eu am să șterg totul cu buretele ? OK, bine, un buchet de flori uriaș și scump. Dar n-are nici cea mai mică importanță. — Nu le vreau, mulțumesc, zic, Înălțîndu-mi bărbia. — Nu le vreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
sufletul tăticilor... Ai să te topești după ea! Și... a adăugat ea, ocolindu-i privirea, familiile care au o fetiță se despart mai greu... Apoi, acum vreo doi ani, Mihai s-a întîlnit cu un prieten, poet; venea de la maternitate, amărît, la fel ca el cu trei ani în urmă. Tot fată! Mihai și-a amintit ce-a simțit el și i-a repetat vorbele Tamarei, amplificîndu-le, punînd-o parcă martoră pe Cristina, cu care tocmai se plimba. Prietenul lui s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
tău și adresa. Înainte de plecare poate că te-aș fi vizitat. Pe alții n-am chef să-i văd. La ce bun să-mi amintesc de tinerețea irosită?! Cînd trăiești într-un cătun, cel mai mare om ți se pare amărîtul de jandarm. Am întîlnit zilele astea prin oraș niște foști șefi, la care m-am uitat ca prin sticlă. Și nu pentru că eu aș fi vedeta internațională Vlad, ci pentru că ei, ca șefi, n-au văzut în noi decît niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
gata să-și înceapă el șirul reproșurilor. Acasă, nevastă-mea, nu-mi vorbește decît ce teribili sînt soții colegelor! pufnește înciudat profesorul. I-am spus de mai multe ori să mă lase naibii în pace, că nu-s decît un amărît de profesor ce știe să explice bine unele noțiuni de matematici, atît! Din asta trăiesc. Ea nu! Ăla aduce acasă carne, că-l trimite directorul să ia de la abator și cumpără dublu, celălalt că..., Vlădeanu scrie cărți dar face și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
sală cu înfățișare de cașalot alb s-a uitat ironic la degetul mic. Atunci Mihai a înțeles că în fața unuia ca ăsta nu poate avea cîștig de cauză decît dacă vine cu automatul în bandulieră. Și nu era decît un "amărît" de șef de sală... În aceeași vară, cu o săptămînă înainte, începuse deja să cunoască "fauna". Făcînd un circuit prin țară, se oprise la un motel; șeful îi fusese coleg de școală în copilărie. Îmbătîndu-se, acesta i-a povestit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
mare de hîrtie și crede că s-ar putea să fi Început să se Înece și să se sufoce exact cînd au Început Împușcăturile. Pac, trosc, Cathcart și Lefferts sînt tîrÎți la magazie, iar Lunceford merge de bună voie - probabil amărîtul credea că-i doar un jaf armat. La magazie li se iau poșetele și portofelele - am descoperit o bucățică din permisul de conducere al lui Gilbert Escobar plutind În sînge chiar lîngă ușă, alături de șase ghemotoace de vată pline cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nicăieri. Cu un pic de gimnastică mentală, a făcut o conexiune personală: cînd a văzut prima oară cartea de vizită. Amintire: Ajunul Crăciunului din 1951, chiar Înainte de Crăciunul Însîngerat. Sid Hudgens aranjează un flagrant și el bagă la răcoare doi amărîți care se drogau cu iarbă. Găsește În apartamentul lor cartea de vizită, dar nimic mai mult. Sid cel Groaznic: „Toată lumea are secrete, Jack“. Dar a continuat să urmărească pista, purtat de curent. A vrut să afle cine și de ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și văzu gardul explodînd. Doi polițiști În uniformă intrară alergînd În curte. Jack lăsă pistolul să cadă, dar ei oricum traseră, făcînd praf niște stîlpi din gard. Jack ridică mîinile. — Polițist! SÎnt polițist! Veniră Încet spre el, Îl percheziționară - niște amărîți de Începători. Puștiul mai Înalt Îi găsi actele. — Ia te uită, Vincennes! Parcă erai un fel de erou, nu? Jack Îi aruncă o uitătură urîtă și Îi propti un genunchi la ouă. Puștiul se prăbuși. Celălalt puști se uită prostește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
în apartamentul de deasupra în urmă cu șase luni și care se decisese imediat că Ashling este prietena lui cea mai bună nu era un bărbat drăguț, masiv, care să îi provoace palpitații. Acesta era, în schimb, Ted Mullins, un amărât de funcționar civil, comediant diletant, deținător sfrijit și agitat al unei biciclete. —Mai întâi, cea neagră. Ashling își trase jacheta peste cămașa de mătase „de interviu“ și pantalonii ei negri magici care făceau să dispară două kilograme într-o secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
morțiș să fie o autobiografie. O conversație cu tata Îmi lipsea tot mai serios. Dacă altcineva decît mine ar fi publicat Un tip oarecare, aș fi putut să-i spun: „Ai văzut articolul lui cutare despre romanul ăla? Confundă viața amărîtului de autor cu aceea a personajului“. Mi-ar fi dat dreptate, el, care renunțase provizoriu la textele autobiografice ca să scrie romane În care făcea să dispară orice urmă a autorului, ca Flaubert și Maupassant. Dar nu, tata preferase să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
în acest moment, ca să zic așa, în loc de-o lacrimă de bun-rămas, un sublocotenent tânăr și îndârjit, cu mâinile proptite în șolduri, țanțoș, o petrece de pe fața pământului cu cele mai neaoșe ocări, cu înjurăturile cele mai deșănțate, pentru un amărât de castron! Fără îndoială, sunt vinovat și îmi pare rău și acum, chiar dacă, după atâta amar de timp și după atâtea schimbări petrecute în caracterul meu, mi se pare că această faptă urâtă a săvârșit-o altcineva. Așa că, repet, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și înflorea în ei. Și când se stingeau de bunăvoie, moartea era un sfârșit fără amurg. Modernilor le lipsește cultura lăuntrică a sinuciderii, estetica sfârșitului. Nici unul nu moare cum trebuie și toți se sfârșesc la întîmplare. Neinițiați în sinucidere, niște amărâți ai morții. Dac-ar ști ei să se termine la timp, n-am suferi nici unul de strângerea de inimă la vestea atâtor și atâtor "acte disperate" și n-am numi "nefericit" un om ce-și sfințește propria împlinire. Lipsa de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ale dezgustului său, ne justificăm prin gesturi, vorbe și fapte. Nădăjduim astfel să obținem îndurarea sa, iertarea curiozității de a fi. - Iar când acel cineva e botezat Dumnezeu, împodobim jalnicul nostru spectacol, ca și cum acesta ar fi altceva decât oglinda Marelui Amărât. Totul mă rănește și raiul îmi pare prea brutal. Orice atingere-i o rostogolire de stânci și răsfrângerea stelelor în ochi visători de fecioară mă doare, ca materie. Florile răspândesc parfumuri mortale și un crin nu e destul de pur unei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
români. Și, prostit de televizor, poporul Înghite toate otrăvurile manipulării, vede mineri plantând flori În București, Îl urmărește pe Miron Cozma pozând În victima și căinându-i pe amarații care muncesc În fundul pământului (uitând că din Întâmplare faptul că acești „amărâți” și-au trimis semenii la odihnă veșnică tot În fundul pământului!) sau Îl aude pe Gelu Voiculescu Voican afirmând „minerii au avut toată bună intenția”, si chiar crede În bunele intenții ale mânuitorilor de bate. A propos: aceasta eminenta cenușie a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Asta pentru că nu există vreo lege care să pedepsească nepri ceperea ce ne poate costa viața, suspină împăciuitor prin cipele. Medicul e singurul nepedepsit pentru vina de a fi ucis un om. Nici el nu are chef de scandal. Clatină amărât din cap: Nu condamn medicina în sine și nici profesia de medic. Resping însă lăudăroșeniile și pretenția la plată, dobândită pe seama unei vieți. Amenință cu mâna în aer. — Ba chiar, de multe ori, doctorul trece ocara pe seama pa ci entului
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]