4,800 matches
-
limba” (Weidende Augen). Din astfel de pendulări între omul exterior, al simțurilor, și omul interior, al viziunilor, între omul care aleargă după certitudini și cel care le exorcizează, se compune poezia lui Andreas Saurer, ca un loc de vociferare a ambiguității funciare a omului postmodern: „părăsesc cotidianul/ în urma mea eu/ viața mea e în ordine/ un plămân inspiră adânc/ îl ascund sub pălărie” (Alcatraz). Lucrurile nu se întâmplă însă atât de liniar între cei doi colocatari ai sinelui poetului. O inversare
Exorcizarea metaforei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/4535_a_5860]
-
jocului de limbaj, a haosului interior în care filosofia postmodernă ne invită să coborâm și să ne placă să rămânem acolo. Ciudat este că pe acest tărâm asistăm la o exorcizare a metaforei, la o desțelenire a versului de orice ambiguitate metafizică. În locul unui limbaj metaforic, avem o metaforă a limbajului care se gândește singur, reamintindu-ne mereu că cuvântul este ceva ce scapă simțurilor, sufletului sau memoriei. Din imaginea poetică nu mai rămâne decât un caleidoscop de cuvinte și din
Exorcizarea metaforei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/4535_a_5860]
-
gata să experimenteze stilistic. Naratoarea din prima parte retrăiește un proces tenebros, care, în loc să exorcizeze, amplifică artistic experiența tragică. Scenele vii, concretețea detaliilor macabre, senzația experiențelor live, fac din Lena Constante o strategă care știe, asemeni regizorilor mari, să manipuleze ambiguitatea și sugestia. Provocând, ea nu caută senzaționalul. Miza e istoria unei feminități ultragiate, cu finalul cunoscut. Farmecul din Evadarea tăcută are de-a face cu intensitățile unei competiții cu propria singurătate. Fracturile din memoria ei nu par nicio clipă să
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
autobiografie, înfățișând meditațiile Virginiei Woolf asupra rolului jucat de contextul cultural și evoluțiile ei în cercetarea „minții androgine”. Prefața Danei Crăciun, bine documentată și structurată, oferă toate detaliile, inclusiv asupra acestor explorări speciale, comentând pe larg „principiile moderniste ale incertitudinii, ambiguității și pluralității” care i-au conferit cărții o perenitate remarcabilă. În linia generală a prozei woolfiene, stilizată precum cele mai bune poeme, cu punctuație aforistică și rezonanță retorică, cu imaginație nomadă, Orlando folosește o scală tonală amplă. Oscilând între nord
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
dogmatismul ideologic, cât mai degrabă caracterul grotesc: complicitatea dintre cruzime și spectacol, dintre ferocitate și artificiu, reunite în metafora Dictatorului-Clovn (preluată de la Federico Fellini). Dictatura ultimelor decenii a fost „un pitoresc amestec de brutalitate și farsă, de oportunism și ideologie”. Ambiguitatea la toate nivelele este Răul fondator al totalitarismului, periculoasă tocmai din cauza caracterului său spectacular. De aceea, mai importantă decât colecționarea atrocităților sau chemarea la ordine a victimelor i se pare autorului vânarea acestor bizarerii de circ ale Sistemului. Ciudățeniile, paradoxurile
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
adeziunea lui Eliade la legionarism nu mai constituie un secret pentru nimeni, eseul Felix culpa, apărut în 1992, pare pedant și cuminte. Mai interesantă e, în schimb, urmărirea prieteniei Eliade-Sebastian în Jurnalul celui din urmă, pe fondul ascensiunii extremismului românesc. Ambiguitatea relației dintre cei doi i se pare lui Norman Manea „simbolică pentru tot ce a însemnat teroare și speranță, ambiguitate și spaimă, lașitate și șansă în relația evreu-creștin în Europa obscenului deceniu 1935-1945”. O ambiguitate trecută sub beneficiul de inventar
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
și cuminte. Mai interesantă e, în schimb, urmărirea prieteniei Eliade-Sebastian în Jurnalul celui din urmă, pe fondul ascensiunii extremismului românesc. Ambiguitatea relației dintre cei doi i se pare lui Norman Manea „simbolică pentru tot ce a însemnat teroare și speranță, ambiguitate și spaimă, lașitate și șansă în relația evreu-creștin în Europa obscenului deceniu 1935-1945”. O ambiguitate trecută sub beneficiul de inventar al „compatibilităților” specific românești, care fac ca „cei răi” să poată coabita fără probleme de conștiință cu „cei buni”. E
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
pe fondul ascensiunii extremismului românesc. Ambiguitatea relației dintre cei doi i se pare lui Norman Manea „simbolică pentru tot ce a însemnat teroare și speranță, ambiguitate și spaimă, lașitate și șansă în relația evreu-creștin în Europa obscenului deceniu 1935-1945”. O ambiguitate trecută sub beneficiul de inventar al „compatibilităților” specific românești, care fac ca „cei răi” să poată coabita fără probleme de conștiință cu „cei buni”. E de discutat însă dacă „deliciile ambiguității, ale jocului estet, rafinat” - pandantul cultural al societății „compatibilităților
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
în relația evreu-creștin în Europa obscenului deceniu 1935-1945”. O ambiguitate trecută sub beneficiul de inventar al „compatibilităților” specific românești, care fac ca „cei răi” să poată coabita fără probleme de conștiință cu „cei buni”. E de discutat însă dacă „deliciile ambiguității, ale jocului estet, rafinat” - pandantul cultural al societății „compatibilităților” - sunt un dat esențial al culturii române sau ele țin mai degrabă de o strategie defensivă. Rămâne, adică, să ne întrebăm pe termen mai lung cât din ritualurile livrești, la care
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
său e unul angajat. De altfel, această pluralitate este tot ce are mai specific poezia lui Florin Iaru. Sugestiile culturale, extrem de numeroase la el, nu sunt niciodată, ca la alții, univoce. Fiecare dintre ele dezvoltă o pletoră de virtualități interpretative. Ambiguitatea chiar în aceasta constă. (Căci, la nivelul frazei, lucrurile sunt de obicei destul de limpezi). Imaginile din Cântece de trecut strada și din celelalte au un aspect molecular: se compun din atomi de aluzii, toate plauzibile. Cel mai cunoscut poem al
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
deturnare de fonduri, însă vizibil, noua jucărie care-i procură satisfacții este protejata ei, Isabelle. De Palma nu s-a străduit cine știe ce să confere adâncime personajelor, toate complicațiile lor rămân la suprafață chiar dacă există sugestia unui fond obscur care alimentează ambiguitățile necesare suspansului. Blonda Christine sugerează o atracție lesbiană față de bruneta aparent timidă, dar fără nicio biografie în film, fapt care nu e în niciun caz suplinit de erzațul biografist oferit de blonda fotogenică. În fapt, logica corporatistă comandă o permanentă
Domnișoara Christina și domnișoara Isabelle by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3328_a_4653]
-
ana, Elena Badea Liderul liberalilor Crin Antonescu, în dorința de a nu-l lăsa nelămurit în privința "ambiguității" sale pe purtătorul de cuvât al PSD, Cătălin Ivan, i-a transmis acestuia o replică. "De obicei nu dau replici purtătorilor de cuvânt, dar acum nu pot să îl las pe domnul Ivan, despre care am o părere bună, încurcat
Replica lui Crin Antonescu pentru Cătălin Ivan: Să zică merci! by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34381_a_35706]
-
lungile nopți ale pelinului din Cîmpia Brăilei. Mai ales cu cele de la hotarul cu Moldova”. Și încă: „Sunt un povestitor prin excelență, pentru că oricîte încercări fac nu mă pot ține la distanță de text. Mă atrage acel ceva pervers din ambiguitatea cuvintelor...” Avem de-a face - într-adevăr! - cu un povestitor „oriental” prin excelență, hedonist și visător, un extraordinar creator de atmosferă balcano-levantină, pentru care intriga reprezintă mai degrabă un pretext. Un Panait Istrati baroc și un „suflet slav” trecut prin
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
poezia în demersul său? Poate pentru că, decodând-o astfel, i-ar fi anulat misterul în care, ea însăși, ca poetă, era nevoită să creadă. Poate pentru că i-ar fi fost prea la îndemână (genul fiind, prin natura lui, dependent de ambiguități de tot soiul). Poate și-a menajat, pur și simplu, colegii, și-așa expuși atacurilor în „Săptămâna” lui Eugen Barbu. Dar l-ar fi putut, la fel de bine, lua sub lupă pe Blaga (care, pe lângă autoritate, avea de partea lui și
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
agresivitate oferă portițe de conservare a stării actuale Senatorul social-democrat consideră că ar trebui eutanasiate doar exemplarele bolnave sau agresive. Ea subliniază că agresivitatea este o noțiune relativă, iar condiționarea eutanasierii de un anumit nivel de agresivitate va crea noi ambiguități și portițe pentru cei interesați să conserve actuala stare de fapt. Singura soluție Gabriela Firea a subliniat că "Singura soluție reală pentru a nu eutanasia câinii comunitari este încurajarea adopției. A adopției reale și definitive, nu a celei de 2
Gabriela Firea, despre singura alternativă la eutanasie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35423_a_36748]
-
în versurile lor. În rostirea mereu a acelorași fraze se ajuta exagerat de mâna dreaptă, lăsând impresia că taie aerul cu ea. Îi era imposibil să râdă sincer, deschis.” Esențiale sunt aici, ca în întregul Epistolar, nuanțele tonului narațiunii, adică ambiguitatea generată de complexitatea unghiului de narare. Autorul pare că vorbește pentru cei mai tineri, care nu au cunoscut comunismul. Pe de altă parte, el vorbește și pentru ceilalți, care au suportat ca decenii la rând să fie conduși de un
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
dată, în mod decis, propria relație cu literatura. A lui și a altora. Aflăm astfel, din Costumul negru, lucruri esențiale, pe lângă care, cum am văzut, critica a trecut cel mai adesea. Decis parcă, într-un elan reparator, să dea contur ambiguității care-i însoțește, de mai bine de patru decenii, poezia, Adrian Popescu devine, aici, sensibil mai clar, mai imperativ, mai firesc la urma urmelor. Poemele pascale alternează inspirat cu cele pline de fiori peninsulari (Italia e o constantă afectivă pentru
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
creației distrug ori regenerează o luciditate, un sistem. Sau o identitate. Doar vag. Mult prea vag. Totul derapează în senzația de anecdotică aleatorie, prinsă, când și când, într-un text neîmblânzit. Nu se dezvoltă, de asemenea, o altă dimensiune promițătoare: ambiguitatea personajului, dinamismul incertitudinii și interogațiilor. Prea multe răspunsuri dinainte prescrise, fără ca cititorul să rămână în minte cu un erou emblematic. Soluția lui Lăzărescu e plină de emfază, dar dezamăgitoare: memorabilul ține de umanitatea care definește individul. Cu alte cuvinte, deficitul
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
cam după ureche. Românul e scris neglijent și într-un limbaj trivial voit provocator. Umbră de autoironie care plutește uneori deasupra alegațiilor protagonistului, un bărbat spre 40 de ani, jurnalist on-line, nu le justifica natură discriminatorie și rasistă. Lipsa de ambiguitate se răzbună. În definitiv, disprețul arătat membrilor organizației antițigănești Crucea e de fapt cinic în cazul unuia, mă refer la protagonist, care îi îndeamnă pe disprețuiții cruciați la crimă și, o dată crimă comisă, se spală pe mâini și, cu banii
Craii de Curtea-Nouă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3705_a_5030]
-
recunosc Kosovo, asta e adevărat). Poate le citim integral după decembrie, sau poate, ca și la dosare, doar partea care ne convine și aici nu e el omul potrivit să se refere la dosare, căci dacă ar fi persistat vreo ambiguitate cu privire la dosarul soțului meu, alt subiect adus în discuția de duminică seara fără nici o legătură, nu l-ar fi decorat ulterior cu Steaua României, fiindcă presupun că serviciile de la Cotroceni controlează cui i se dau aceste onoruri", a precizat Alina
Mungiu îi dă replica lui Băsescu: M-a atacat nebărbătește by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37124_a_38449]
-
cel erotic, apoi, când Mime încearcă să-i explice ucenicului ce e teama, iar orchestra intonează deformat și sumbru motivul Brunhildei dormind înconjurată de flăcări - avem de-a-face cu Freud, cu psihanaliză în toată puterea cuvântului”. Viziunea manniană asupra unei anume ambiguități matern-erotice în Parsifal a dat naștere unei întregi direcții de interpretare; o găsim chiar și în cea mai recentă punere în scenă de la Bayreuth a lui Parsifal, 2008, semnată Stefan Herheim (prin crearea unei multifațetate și stranii înlănțuiri de „visuri
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
de profundă într-un minister care are responsabilități uriașe față de economia națională. Acest minister are nevoie de prestigiu, de stabilitate și de respect. Și dacă vorbim de subminare, poate ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva această neașezare, această ambiguitate, confuzie, care planează asupra clasei politice care schimbă miniștrii și care consideră că a schimba miniștri este un gest de mare satisfacție, nu este cumva tot un fel de a abate economia de la drumul ei drept', a afirmat Vosganian. El
Ministerul Economiei a fost nimicit, destructurat și lipsit de autoritate, spune Vosganian by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34869_a_36194]
-
experiența personală a trăirii, simțirii și senzației, expresia poetică păstrează spontaneitatea cu care revin amintirile, transpunândule fără vreo organizare sau explicație inutilă. „Eu nu explic nimic” atrage atenția Gamoneda. Într-adevăr, poetul mizează pe sugestie și simbol, pe polisemie și ambiguitate, pentru a crea imagini poetice fragmentare și dezordonate, a căror percepere se realizează pe cale emoțională și nu rațională. Procedeul ilustrează iraționalitatea specifică poeziei moderne care, după cum arată teoreticianul și poetul spaniol Carlos Bousoño în cartea sa El irracionalismo poético. El
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
interviu, singura manieră de a te afla cu seriozitate în tradiție este să te situezi în vârful ei, făcând-o să avanseze, nu dând-o înapoi spre formele trecutului.” Calitățile care singularizează poezia lui Antonio Gamoneda, forța, profunzimea, concentrarea și ambiguitatea, dau și măsura dificultăților pe care le presupune transpunerea într-o altă limbă, în alt spațiu cultural. Cu atât mai remarcabilă este presta- ția traducătorului.
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
ideea de captivitate. Începând cu identitățile atomizate și încheind cu interogaț iile viciate, nimic nu scapă de teroarea alterității în lumea scriitoarei din Deva. Nu e de mirare că Dora Pavel construiește stranii hărți interioare, ce duc, fără excepție, spre ambiguități esențiale. Poezia ei era o tentativă de armonizare a sufocării existențiale. În proză, ea mizează pe felul cum exfolierile psihologice anunță resemnarea echivocă. Romanele sunt construite în jurul unor personaje ce parcurg o triplă metamorfoză. Mai întâi, o revelație denunță un
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]