1,886 matches
-
Călușarilor, iuți de păreau scânteieri sângerii, făceau înconjurul fetei care se zguduia mai abitir în tumultul strigăturilor întărite de apăsarea picioarelor pe lutul prăfos al curții. În toiul jocului, copilul, cu ochii încremeniți spre stele, vedea numai o prelungă răsucire amețitoare a bolții. Apoi, simți cum vârtejul iscat de jucători prinsese și restul ogrăzii. Lumina făcliilor, satul, pădurea din apropiere... tot era în mișcare! El era miezul, restul se-nvârtea furtunos în juru-i. Ciudat, dar în sine era liniște. Inima îi
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Balerina Aterizând de nicăieri, O libelulă translucidă Schițî un menuet sub meri Apoi , se-ndepărtă timidă. Ce aparență elegantă!`` Zâmbi un flutur bicolor, Și-o-nvaluiră toți.deodată, În valsul lor amețitor. Roi de perechi strălucitoare Fac curcubeu în jurul ei. Printre parfumuri și nectare Vibrează ca niște scântei. Fără un gest protocolar, Se aruncă în valsul lor Un analfabet țânțar Insipid,afon și incolor. Plutind ușor ca o umbrelă Subreta cu pas
BALERINA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378439_a_379768]
-
înțeleg cuvântul, Iar ce aud acum mă înfioară. - E dragostea ce ție-ți aparține ! Purtată de un gând foarte curtat. - În emisfera clipelor senine ! Unde nu este urmă de păcat. Gându-mi șoptește melodia noastră, - Într-un balans de pași amețitor ! - Urmând să îți șoptească la fereastră ! Cât te iubesc dar și cât te ador. - Dansează valsul tău pasional ! Unde trădarea este interzisă. - Iar vântul ce adie triumfal ! Va crede clipa noastră că-i proscrisă. - Luceferii acizi de miazănoapte ! Mă poartă
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
înțeleg cuvântul,Iar ce aud acum mă înfioară.- E dragostea ce ție-ți aparține ! Purtată de un gând foarte curtat.- În emisfera clipelor senine ! Unde nu este urmă de păcat.Gându-mi șoptește melodia noastră,- Într-un balans de pași amețitor !- Urmând să îți șoptească la fereastră ! Cât te iubesc dar și cât te ador.- Dansează valsul tău pasional ! Unde trădarea este interzisă.- Iar vântul ce adie triumfal ! Va crede clipa noastră că-i proscrisă.- Luceferii acizi de miazănoapte ! Mă poartă
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
brusc. M-am trezit într-un salon de spital unde o femeie tânără se regăsea în chinurile facerii. Am privit-o cu atenție și am recunoscut-o. Era mama mea care mă aducea pe lume. După care, cu o viteză amețitoare, dar extrem de clar și lucid, mi-am revăzut copilăria, pubertatea, adolescența, tinerețea și maturitatea. Era ca și cum un film în relief - care mă înconjura din toate părțile - se derula în mare grabă în spațiul în care mă aflam, iar eu, un
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-am îmbătat gândurile sub teii în floare, un paradis parfumat și-am despicat zarea să pavez în versuri cărarea, ce duce la tine, dulce euforie, amețitoare iubire târzie. Te amestec cu florile de tei într-un mojar cu vise, aromoterapie în gând și vene, o emoție magică ce-mi scaldă ființa, ca o ploaie grăbită de vară si-apoi mă strânge c-un brâu, dintr-un
IUBIRE CU PARFUM DE TEI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378898_a_380227]
-
coborâm împreună în cursuri mari de apă. DEPARTE, DINCOLO DE VISUL TĂU În miez de noapte, întunericul te-nvăluie. Prin aburii ușori ce-ascund albeața lunii, șoapte tandre se-aud, gândurile dorm și stelele sclipesc. În sunet pierdut de flaut, la înălțimi amețitoare, fără bariere, ca-n dansul cocorilor cu aripile larg deschise, te-arunci printre astre. Totul e posibil, lumea din noi și lumea de-acolo sunt, parcă, una și-aceeași. Departe, inima îți fuge să mă cuprindă. Dincolo de visul tău ai
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
Acasă > Poezie > Credință > SCHIMBAREA LA FAȚẰ Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului Se’nvârt amețitoare, nestăvilite clipe Cu îngerii din ceruri’ ntrecându-se în zbor Să aducă slavă sfântă și harul pe aripe Să se preschimbe Domnul pe muntele Tabor. Se-aude mai aproape profundă rezonanță Și vocea lui Lui cea sfântă vestind peste vecii Și
SCHIMBAREA LA FAŢẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379091_a_380420]
-
mine lumină pogorând. Durerea se retrage că neaua pe câmpie Când soarele aruncă deasupra-i lănci de foc Și curge sub troiene izvor de apă vie Și celor ce li-e sete se-opresc o clipă-n loc. Se’nvârt amețitoare și neoprite hore E parcă-o veșnicie de când nu șanț în timp Plutesc înspre lumină străfulgerând în ore Și eu ca niciodată de-acuma mă preschimb. Referință Bibliografica: SCHIMBAREA LA FAȚẰ / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2044
SCHIMBAREA LA FAŢẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379091_a_380420]
-
piatra cenușie urci spre meterezele acestei cetăți și ajungi într-o șa în apropiere de vârful Bucura. De aici se desfășoară un spectacol inedit în dreapta, unde se deschide gura uriașă a Văii Cerbului cu fascinația și enigmele sale, iar în stânga amețitoarea vale Gaura. În câteva minute se ajunge la Vârful Omu, ce tronează deasupra Bucegilor. De jur împrejur zările se deschid, contopindu-se la orizontul îndepărtat cu bolta cerului. Aici vântul domină înălțimile peste crestele muntelui, iar norii parcă se rostogolesc
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
o casă răzleață. După ce traversezi râul, drumul se desfășoară în serpentine către înălțimi. Toamna foioasele și coniferele îți oferă o multitudine de culori, iar albastrul cerului este intens. Cu cât urci către pisc, cu atât ești mai fascinat de panorama amețitoare ce se deschide deasupra văii și a culmilor mai joase. Ajuns pe culme te trezești pe un platou presărat cu brazi răzleți, apoi dominant devine golul alpin. Case răzlețe, căpițe cu fân, țarcuri, cai pășunând în voie întregesc tabloul din
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
la soare pe prag tot vinerrrri-ssssââââmmbătă tihnit și apăsat. Privindu-și fiica o urma de dragoste-n priviri Cronos avea totuși pe brânci setea să-și stingă se reîntorcea cu ultimile fire de nisip ce în clepsidra aruncată peste cap amețitor se legănau. și între dinții scrâșniți cu trosnet scurt am rupt elitrele sâcâitorului bondar gând al cărui zbor împiedicat ițele visului mi-a încurcat. Referință Bibliografică: REVERII / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2060, Anul VI, 21 august
REVERII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379163_a_380492]
-
ea! Nu-i răspunse. Își continuă meticuloasă treaba, iar când fu suficient de mulțumită de rezultat, prinse să întindă masa în sufragerie. Un val de miresme delicioase se strecurară pe lângă el odată cu vasele purtate solemn, într-o ceremonie simplă dar amețitoare. În cele din urmă, se predă aromelor și se așeză la masă alături de cele două femei. Mama lui mânca cu înghițituri mici, rostogolind bucăți prin sosul de smântână, cu gândurile departe, iar chiriașa mesteca atentă, fără zgomot, concentrată asupra farfuriei
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
secunde, fără de voie, se teleportase într-un timp al cărui miros îl cunoștea atât de bine și din care simțea că fără nicio îndoială, face parte, numai că... trebuia doar să-și închidă ochii pentru a scăpa de neplăcuta și amețitoarea senzație de a se fi trezit într-un joc de neînțeles, în care doar decorurile fuseseră schimbate, dar că în spatele lor, aștepta intactă, aceeași realitate a ei, așa cum o știa dintotdeauna. Însă ochii refuzau să se închidă și tot cercetau
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
au poluat zilnic târându-mi mintea pe întortocheate cărări Mă lupt în fiecare zi cu mine ignorând temerile sperând c-or dispărea Voi prinde-n palmă orice rază de lumină crezând că e mai bine așa. Viața e un dans amețitor , vârtejul lui -un hău de disperare Mereu mi-am fixat o motivație dovedind că sunt o luptătoare Mătasea trăirilor mele e vătămată dar e de datoria mea Să îmbrac ia curcubeului și să sărut lacrima smirnei E MAI BINE AȘA
E MAI BINE AȘA! de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381941_a_383270]
-
îi prinse lobul urechii între dinți și-l perforă. Femeia scoase un țipăt de satisfacție, în timp ce el simți în gură gustul plăcut al sângelui vampiric. Pe nesimțite fură înconjurați de cavaleri eleganți și domnișoare senzuale ce pluteau într-un dans amețitor. - Oare cine zicea că vampirii sunt făpturi rele? - exclamă tânărul. Vampiricele chiar sunt femei atrăgătoare și cu o poftă nebună de iubire!” Și credința că vampirii vor trăi în veșnicie asemenea oamenilor, ca și în viața reală, este surprinsă minunat
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
Articolele Autorului Petale albe cad petale roz mirosul crud al ierbii cosită-ntâia oară și colo sus de tot pe cer precum baloanele de mâini ne-ndemânatice scăpate pâlcuri de nori gonesc spre depărtări și lasă-n urma lor fumegătoare amețitoarele chemări privirea rătăcită-n deja-vu tresare gata să-i urmeze dar - acvilă ce a îmbătrânit - se-ntoarce golurile străbătând si-ncremenește așteptând pe mâna ce-o hrănește și-o dresează și-n dosul ușii ce cu zgomot s-a închis
ROPOT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380356_a_381685]
-
în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Și la Adjud ninge, ninge frumos, chiar dacă mai viscolește, încă. Îmi aduc aminte, prin anii 70-80, cum erau pe atunci iernile. Ningea mereu cu fluturi albi, prinși în vârtejuri amețitoare, din înălțimea cerului ca de sticlă, zile întregi. Se așternea peste tot zăpadă albă, pufoasă, caldă parcă. Zăpadă cu care, ori de câte ori te jucai, nu-ți înghețau nici mâinile, nici frigul nu te cuprindea. Au fost ierni minunate, când, la florăria
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
stele din lacrimile-mi de dor,/pleci vremea spre înserare,/ pui capăt ostenelilor/ ce-mi încătușează trupul /până la istovire,/ modelându-mi nopțile de Dragoste...”( până la istovire...) când umbrite de tristețe, neîncredere, renunțare. “răscolindu-mi sufletul, tristețea înnegurărilor/alunecându-mi visele amețitoare, /seară de seară, în pântecele pământului/pentru a zăvorî focul / în piatra nevăzutelor catedrale din mine/ devenind rugă veșnică înlăuntrul meu...”( vise din Amurguri flămânde...); „înveșmântă-te cu mine,/ primind în suflet /flămândele-mi ninsori/ce se scurg prin Clepsidra
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
un amestec de violet și turcoaz, și eu voi veni să te întâmpin cu verdele în suflet, cu toate așteptările scăldate într-o altă lumină. Ia -mi visele și dăruiește-le acestei neîmblânzite primăveri ce mă așteaptă cu brațele ei amețitoare, mereu mai pătimașe, mereu în căutarea unei scântei resemnate... Dă-i sufletului alte fântâni, poate mai adânci și cu ape mai line, și eu voi renaște, ... Citește mai mult Ia-mi visele și înflorește-leîn această primăvară, mereumai grăbită,mereu mai
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
din aurul trimis iar din rai.Septembrie, 2016, Parcul Herăstrău... XIII. ELISABETA IOSIF ICOANE, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. ICOANE Heliotropul se rotește după astrul palid revărsat Peste trupul Toamnei. În festinul ei amețitor Soarele agonizează prin tămâia boabelor rubinii Clătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic. Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mere De aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din Hyperboreea Visurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
desăvârșit penibil, va depune jurământul de credință (sic!) în fața unui președinte pe care nu dă doi bani. *** N.B.: Japonia, China, Coreea de Sud și Singapore fac din plin dovada că totul este cu putință (belșug material, uriașe rezerve financiare, realizări senzaționale, proiecte amețitoare) atunci când, de la vârful și până la baza piramidei sociale, se dorește mai mult, mai repede și mai bine. De pildă, în toată perioada shogunatului (din 1192 și până în 1867), Japonia a trăit într-o trufașă izolare, plătind costurile sociale ale acestei
DE VOTĂM SAU NU VOTĂM, RĂU-N ŞI MAI RĂU SCHIMBĂM! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381034_a_382363]
-
bătea în soarta iubirii- o minge magnetică iar eu zburăm și tu zburai și buzele noastre se sărutau. La început culorile se pecetluiau pe buze- Așa se născuse povestea fluturelui. Magnificul zbor era o minge ușoară ce sarea pe caldarâmul amețitor și noi după ea ieșisem în stradă Ah, ce aroma de culori și ce iubire fără anotimpuri! Unică aripa Nicicând nu am îngenunchiat pentru iubire, În lacrimi și osânda eram cu sufletul curat, Am fost cândva năvalnica împătimire, În conștiința
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381364_a_382693]
-
Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Știu de ce, lămpile de noapte, s-au aprins și orizontul luminat de soare, s-a umbrit, știu de ce, țărmul mării, e inundat de valuri, în ritm amețitor, aducând scoici albe, nisipul găsindu-și loc în ele, spălat degrabă. Știu de ce vântul serii, fără ploaie, fără nori, e mai domol, răcorindu-mi chipul, așteptând, un gând, acela către tine, cu ochii-nchisi, cerșind parcă, iubire. Mai știu, de ce
CERȘIND IUBIRE de COSTI POP în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381424_a_382753]
-
CERȘIND IUBIRE, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016. Știu de ce, lămpile de noapte, s-au aprins și orizontul luminat de soare, s-a umbrit, știu de ce, țărmul mării, e inundat de valuri, în ritm amețitor, aducând scoici albe, nisipul găsindu-și loc în ele, spălat degrabă. Știu de ce vântul serii, fără ploaie, fără nori, e mai domol, răcorindu-mi chipul, așteptând, un gând, acela către tine, cu ochii-nchisi, cerșind parcă, iubire. Mai știu, de ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]