914 matches
-
al copiilor, bătrânilor și bolnavilor, confesorul Ameliei, preotul care-i inspirase încrederea totală, n-a fost la înălțimea situației de față - ori n-a vrut să fie - nedezlegând-o pe Amelia de canonul postului sever. Zadarnică stăruința disperată a mamei Ameliei, rămânând neînduplecat de rugămințile și de lacrimile amare - ca un judecător extrem de exigent! Uitase că și el e părinte și dacă unul din copiii săi ar fi fost în situația Ameliei, e sigur că alta i-ar fi fost hotărârea
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de canonul postului sever. Zadarnică stăruința disperată a mamei Ameliei, rămânând neînduplecat de rugămințile și de lacrimile amare - ca un judecător extrem de exigent! Uitase că și el e părinte și dacă unul din copiii săi ar fi fost în situația Ameliei, e sigur că alta i-ar fi fost hotărârea ce urma, nu să-i salveze viața, ci doar să i-o prelungească cu o lună, o săptămână, sau măcar câteva ore... Dacă mama Ameliei s-ar fi rugat Mântuitorului cât
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
săi ar fi fost în situația Ameliei, e sigur că alta i-ar fi fost hotărârea ce urma, nu să-i salveze viața, ci doar să i-o prelungească cu o lună, o săptămână, sau măcar câteva ore... Dacă mama Ameliei s-ar fi rugat Mântuitorului cât l-a rugat pe duhovnic și dacă acest fapt s-ar fi petrecut în vremurile biblice, Mântuitorul Iisus nu numai că ar fi dezlegat-o de canonul autoimpus, ci ar fi întins Dreapta Divină
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Răpită de indienii care văd în ea un avatar al vechilor zeități, Soledad îi provoacă pe Corto, Rasputin și Tristan la cea mai stranie călătorie, către miezul unui pământ care își relevă tainele. Ființă a aerului, aviatoare și prietenă a Ameliei Earhart, Tracy Eberhard participă la acest voiaj încărcat de sunete și de culori. Labirintul în care pătrunde Corto nu seamănă cu nimic din ceea ce gentilomul rătăcitor a văzut până acum. Copleșit de referințe culturale și înțesat de capcane, un labirint
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și se aflau cam cu spatele la el. Erau acum deschise ușile dormitorului. Ceea ce se întâmplă, apoi, era probabil inevitabil, mai devreme sau mai târziu. Gosseyn tocmai era pe cale să plece din locul acela, când John Prescott îi spuse ceva soției sale, Amelia. Asta-i dădu o idee; și Gosseyn se apropie de cei doi Prescott și spuse încruntându-se puțin: - Ia stai puțin, ultimul lucru de care-mi amintesc este că ea zăcea moartă pe Pământ, în orașul Mașinii Jocurilor. Și ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Nadia Anghelescu, Mic jurnal cu amintiri George Banu, Iubire și neiubire de teatru Răsvan Popescu, Cutia cu maimuțe Ștefan Agopian, Scriitor în comunism (niște amintiri) Gina Stoiciu, Exilul. Viața în fragmente Simona Sora, Seinfeld și sora lui Nabokov Dan Lungu, Amelia Gheorghiță (coord.), Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism Petru Dumitriu, Non credo, oro George Banu, Monologurile neîmplinirii Maßgorzata Rejmer, București. Praf și sânge Corin Braga, Acedia. Jurnal de vise (1998-2007) Mircea Diaconu, Scaunul de pânză al actorului Emil
Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
fost transformat în teatru unde se prezentau celebrele operete franțuzești. Abia după o mie nouă sute de ani structurile imperiale au ieșit din nou, incomplet, la lumină. Iubirea și ura față de Germanicus au lăsat mărturii arheologice. În 1963, de pildă, la Amelia, în Umbria, printre niște vechi ruine s-a descoperit o statuie de bronz înaltă de aproximativ doi metri, însă spartă în bucăți. A fost reconstituită cu grijă, dovedindu-se o reprezentare a lui Germanicus: cu lancea în mâna stângă, mantia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Sedlmayr, acest segregaționism purist ar fi un simptom al dezumanizării moderne, reflex al pierderii legăturilor cu transcendența. (Hans Sedlmayr, „Arta autonomă și omul autonom“, în Pierderea măsurii. Arta plastică a secolelor XIX și XX ca simptom al vremurilor, traducere de Amelia Pavel, Editura Meridiane, București, 2001, pp. 156-158). Nu avem de-a face încă, la Contimporanul, cu o „sinteză modernă”, ca în cazul mai tinerei și mai radicalei reviste Integral (1925-1927). Eclectismul artistic și chiar ideologic e marcat. Într-un plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și arhivată (există în prezent la București un Institut de Cercetare a Avangardei Românești și Europene - ICARE), ea pare să nu mai rezerve surprize. Abordările sintetice datorate lui Ion Pop, Adrian Marino, Matei Călinescu, Marin Mincu, Ov.S. Crohmălniceanu, Nicolae Balotă, Amelia Pavel, Petre Răileanu, Mircea Martin, Ovidiu Morar, Ileana și Andrei Pintilie ș.a., monografiile „sectoriale” pe curente propuse în ultima vreme de cercetători tineri precum Ovidiu Morar (despre „avatarurile” suprarealismului românesc) și Emilia Drogoreanu (despre incidențele futurismului italian în România), pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Colecția „Curente și Sinteze”, București, 1979 Pană, Sașa, Sadismul adevărului, Editura unu, București, 1936 Papu, Edgar, Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc, Editura Eminescu, București, 1977 Pàssuth, Krisztina, Avant-garde de l’Europe Centrale, Flammarion, Paris, 1993 Pavel, Amelia, Pictura românească interbelică. Un capitol de artă europeană, Editura Meridiane, București, 1996 Perpessicius, Mențiuni critice, București, Editura Casa Școalelor, I (1923-1927), 1928; Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, II (1927-1929), 1934; III (1929-1931), 1935; IV (1931-1932), 1938 Perpessicius, De la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Sergiu, Ion Vinea, Editura Eminescu, București, 1971 Sebastian, Mihail, Eseuri. Cronici. Memorial. Ediție îngrijită și prefață de Cornelia Ștefănescu, Editura Minerva, București, 1972 Sedlmayr, Hans, Pierderea măsurii. Arta plastică a secolelor XIX și XX ca simptom al vremurilor, traducere de Amelia Pavel, Editura Meridiane, București, 2001 Simbolismul european, I-II, studiu introductiv, antologie, comentarii, note și bibliografie de Zina Molcuț, Editura Albatros, București, 1983 Simion, Eugen, E. Lovinescu. Scepticul mîntuit, Editura Cartea Românească, București, 1971 Sorescu, Marin, „Patimile după Hurmuz”, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Jose Bux pe Mariano Macu. Bruce Childs pe Henry McKenny. Alton Coleman pe Debbie Brown. Ann French pe fiul ei, Bill. Frank Gusenberg pe fratele lui, Peter. Delfina Gonzales pe sora ei, Maria. Doctorul Teet Haerm pe doctorul Tom Allgen. Amelia Sachs pe Annie Walters. Treisprezece la sută dintre criminalii în serie care au fost descoperiți lucrau în echipă. În timp ce-și aștepta execuția în închisoarea San Quentin, Randy Kraft, zis „Registrul“, juca bridge cu Doug Clark, zis „Măcelarul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
a cărui valoare Încep s-o apreciez abia acum. Personajul lui Ben n-ar fi putut fi creat fără minunatele piedici puse de Thomas Lane. Observațiile lui Emily au fost inspirate de istețimea lui Eveline Lane, Isabelle și Madeleine Urban, Amelia și Theodora Richards. La final, Îi transmit toată dragostea și recunoștința mea lui Anthony Lane, care e responsabil pentru majoritatea virgulelor din această carte și pentru toate punct și virgulele. În timp ce În casa noastră se crea viața imaginară a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
universitar de la Coimbra invită pe monarhiști să intre în rândurile republicanilor. Dizidența condusă de Jose de Alpoim aproape că-i ascultă sfatul. Tribunul Antonio Jose de Almeida strigă: "Bine venită fii, oră a revoluției!". La intrarea Regelui în teatrul "Dona Amelia" publicul izbucnește într-o manifestație ostilă. În mahalale, copiii cântă un refren implorând Fecioara Maria să pună capăt dictaturii... La 20 noiembrie se petrece o ședință istorică în Adunarea Deputaților. Costa ia cuvântul și, după ce critică dictatura din punct de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
organizației și forței masoneriei în Portugalia. Trebuie subliniat, însă de pe acum caracterul terorist al carbonarismului și stima aproape superstițioasă pe care o dobândise mai ales în mediile muncitorești și marinărești. Alta Venta avea spioni pretutindeni, în așa chip încît Regina Amelia nu îndrăznea să șoptească ceva important vreunui ministru decât în mijlocul salonului pentru că până și telefonistul făcea parte din organizația carbonară... Revoluția urma să izbucnească în ziua de 28 ianuarie 1908. Regele se afla, de la începutul lunii, la Vila Viçosa, unde
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
suita caută adăpost în grădină, izbutind a doua zi să se refugieze la Mafra, la treizeci de kilometri de Lisabona. Armata guvernamentală cere un armistițiu. Acesta a fost semnalul biruinței. În dimineața de 5 octombrie Regele se îmbarcă pe iachtul Amelia care-1 duce la Gibraltar. Portugalia devenise Republică. Când s-a răspândit vestea în Vila Real, unde era așteptat, că Don Manuel a abdicat și că Republica fusese instaurată - manifestația pregătită pentru slăvirea Monarhiei s-a transformat repede într-o manifestație
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
camera centrală care pare a fi un living este depozitată, deocamdată, o căruță de grîu. Proprietarul nu este acasă, lucrează în Italia și vine doar rar în sat. Este una dintre numeroasele „case prin telefon”, după cum au descris situația, plastic, Amelia și Cristina, două masterande care au urmărit fenomenul. Căci este vorba despre un adevărat fenomen social. „Procesul de construcție se desfășoară în cadrul unor negocieri, avute în special prin telefon, pentru stabilirea suprafețelor și a destinației încăperilor, pentru alegerea materialelor și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
citit și de multe altele, dar noi, cei mai tineri, trebuie să ne chivernisim bine orele. Abia așteptam să văd ce mai face Becky din Vanity Fair. Deși, la drept vorbind, cred că eu semăn mai mult cu proasta de Amelia, și-o să iubesc toată viața cine știe ce ticălos. Azi n-am avut noroc cu cititul. Mai întâi pentru că-mi înghețau mâinile. Apoi, de cum ne-am suit în trăsură, mama și papa l-au tocat mărunt-mărunt, cum toacă bucătăreasa noastră pătrunjelul, pe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să se lase serviți amândoi ca niște boieri. DUMINICĂ 21 DECEMBRIE Zi bună. Cu unele excepții... 1 Astăzi am avut o bucurie, una adevărată. O surpriză. Era și timpul, altfel aș fi zis că încep săsemăn bine de tot cu Amelia din Vanity Fair, iar azi ființele bune și plângăcioase sunt mai demodate decât unghiile lungi ale bunicii și ciorchinii ei de bucle de la ureche! Încă de când m-am trezit am văzut pe pereți, prin perdele, niște dungi oblice, luminoase, un
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cadouri, apoi am citit câteva pagini din Vanity Fair, dar fără chef, tot la scrisoarea mea mi-era gândul. Becky îmi place din ce în ce mai puțin, nu mai vreau să-i semăn, deși mi-e milă de ea mai mult decât de Amelia. Poate s-a simțit jignit? N-am nici o ciornă să văd ce-am scris, îmi amintesc vag ideile, dar nu mai știu exact tonul și vorbele. Sau poate nu l-o fi găsit și a lăsat scrisoarea la fratele lui
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în ce hal m-a iritat felul în care se milogește major Williams: „Only let me stay near you and see you often!“ M-a iritat, fiindcă și eu aș putea face așa. Nu felul oribil în care se poartă Amelia cu sărmanul maior m-a revoltat, cum îl lasă s-o dorească exact ca pe-o prăjitură pe care știe sigur că n-o să i-o dea niciodată, ci lipsa lui de mândrie, atât de asemănătoare cu a mea. Însă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
m-a revoltat, cum îl lasă s-o dorească exact ca pe-o prăjitură pe care știe sigur că n-o să i-o dea niciodată, ci lipsa lui de mândrie, atât de asemănătoare cu a mea. Însă ca mironosița de Amelia eu nu fac, nu las loc de echivocuri, și-mi pare bine că s-au lămurit lucrurile cu conu Costache, deși îmi pare nespus de rău că un lucru care era simplu a devenit atât de complicat și apăsător. Nici
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
al săptămînii: „Se sparg rozetele comuniștilor”. Mai rău este că pe comuniști Îi doare sau le face chiar plăcere exact acolo. Oricum, substantivul „rozetă” mă trimite-n viteză la revista Cazier, unde citesc Înfiorat o povestire cu substrat metafizic: „Fundul Ameliei”. În contrast cu Amelia, din Ora aflu cu mai multă plăcere că „La Lili În față se dă supliment”. Am zis În contrast, cu toate că, Într-un anume fel, e vorba de același lucru. Reîntors la pagina 25 a Cazierului găsesc un subiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Se sparg rozetele comuniștilor”. Mai rău este că pe comuniști Îi doare sau le face chiar plăcere exact acolo. Oricum, substantivul „rozetă” mă trimite-n viteză la revista Cazier, unde citesc Înfiorat o povestire cu substrat metafizic: „Fundul Ameliei”. În contrast cu Amelia, din Ora aflu cu mai multă plăcere că „La Lili În față se dă supliment”. Am zis În contrast, cu toate că, Într-un anume fel, e vorba de același lucru. Reîntors la pagina 25 a Cazierului găsesc un subiect asemănător, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
artă, Flacăra Iașului, martie 1970. -Radu Negru, Expoziție de artă plastică, Flacăra Iașului, măi 1971. -Radu Negru, Expoziția de sculptură Lucreția Filioreanu Dumitrașcu, Flacăra Iașului, 1971 -Radu Negru, Perspective în activitatea artiștilor plastici ieșeni, Flacăra Iașului, septembrie, 1967 -Semicentenar - Iași, (Amelia Pavel, Ion Frunzetti, Radu Negru), Cronică, măi, 1971. -Radu Negru, La Pallady, Cronică, februarie, 1972. -Radu Negru, O expoziție de artă plastică dedicată satului românesc, Flacăra Iașului, februarie, 1972. Radu Negru, Georgice contemporane, Cronică, martie, 1972. -Aurel Leon, Solemnă frumusețe
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]