1,154 matches
-
stânga al râului Negru) și adăpostește o comunitate importantă de anin ("Alnus glutinosa" și "Alnus incana"), care vegetează în asociere cu specii arboricole de frasin ("Fraxinus excelsior") și salcie ("Salix L."). La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni enumerați în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a IUCN; astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a IUCN; astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). Alte specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) semnalate în sit: vulpe (Vulpes vulpes), jder (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârș ("Glis glis"); fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), brumăriță
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus") Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
a speciilor de faună și floră sălbatică);astfel: șase specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum") și liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate: rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), stânjenel de stepă ("Iris pumila"), salvie ("Salvia officinalis"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), mac galben ("Glaucium flavum"), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), colilie ("Stipa capilata") sau firuță ("Poa badensis"). Fauna sitului are în componență trei amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); o reptilă: broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis") și un fluture ("Pseudophilotes bavius") din familia Lycaenidae. Cele cinci specii se află pe lista roșie a
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
imperial conține o toxină numită imperatoxin. Toxinele afectează diferit oamenii, unii nu simt nimic deosebit, pe când alții suportă dureri severe. Scorpionul imperial este consumat de un număr foarte mare de animale, inclusiv alți scorpioni, păianjeni, viespe parazite, păsări, reptile și amfibieni, mamifere (cum ar fi maimuțe, manguste și diferite rozătoare). Scorpionii imperiali nu manifestă canibalism, nu se mânânc unii pe alții. Scorpioni imperiali nu par să aibă un dans sau ritual de împerechere. Gestația durează 9-18 luni, în funcție de temperatură și disponibilitatea
Scorpion imperial () [Corola-website/Science/319349_a_320678]
-
glutinosa"), molotru pitic ("Trigonella monspeliaca"), milițea roșie ("Silene armeria"), untul-vacii ("Orchis mario"), lalea pestrița din specia "Fritillaria montană", pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna parcului este una diversificata și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
pupăza ("Upupa epops"), pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), năpârca ("Anguis fragilis"), șopârla de câmp ("Podarsis laurica"), broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hernmanni"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), brotacul verde de
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: un mamifer din specia ("Canis lupus") lup cenușiu și patru specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar de tip "Turbării active" și "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află amfibieni și reptile cu specii de: ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască roșie de munte ("Rana temporaria"), triton cu creastă ("Triturus vulgaris"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
cia"), pietrar ("Oenanthes oenanthes"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga"), pițigoi mare ("Parus major"), aușel cu cap galben ("Regulus regulus"), țiclean ("Sitta europaea"), codobatură ("Motacilla alba"), corcodel ("Podiceps auritus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), huhurez mare ("Strix uralensis"), ciocârlie ("Lullula arborea"); Reptile, amfibieni, batracieni și pești: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandră ("Ambzstoma maculatum"), broasca cu burta galbenă ("Bombina veriegata"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis").
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
apă ("Myotis daubentonii"), noptar cu mustăți ("Myotis mystacinus"), liliacul lui Natteri ("Myotis nattereri"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul pitic al lui Nathusius ("Pipistrellus nathusii"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"); Reptile și amfibieni: vipera ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare): șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar încălțat
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
Liaoning s-au găsit resturi conservate de numeroase tipuri de dinozauri mici, păsări și mamifere din Cretacicul timpuriu. Dinozaurii "coelurosauria" găsiți acolo reprezintă tipuri din grupul Maniraptora, care este tranziția între dinozauri și păsări și sunt notabile pentru prezența penelor. Amfibienii sunt reprezentați doar de broaște și salamandre. Dintre reptile distingem țestoasele, unele forme marine ale acestora atingând chiar și 3 metri lungime; de asemenea, șopârlele și șerpii abundă. Insectele s-au diversificat în timpul Cretacicului, au apărut cele mai vechi furnici
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: reptile și amfibieni cu specii de: năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") sau broasca de pământ ("Pelobates fuscus"); lepidoptere (fluturi) cu specii de "Parnassius mnemosyne", "Tomares
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
păsări. Dieta lor este compusă în mare parte din rozătoare, dar s-au raportat cazuri în care șerpii boa au mâncat și șopârle mai mari și mamiferele până la dimensiunea unui ocelot. Exemplarele tinere mănâncă șoareci mici, păsări, lilieci, șopârle și amfibieni. Mărimea prăzii crește odată ce înaintează în vârstă și devin mai mari. Boa sunt prădători de pândă - așteaptă ca victimele să se apropie și apoi atacă. Cu toate acestea, desfășoară și o vânătoare activă, mai ales în regiunile în care hrana
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
și larvele lor, nevertebrate bentonice (viermi, moluște, crustacee), alge, plancton și detritus organic. În timpul verii, componenta vegetală a hranei crește. Exemplarele de dimensiuni mai mari se hrănesc de asemenea cu larvele și alevinii altor specii de pești și larvele de amfibieni. Alevinii se hrănesc cu plancton, microinvertebrate, alge și detritus organic. Specia este afectată de bolile bacteriene și virale ale peștilor. Este gazdă a unor specii de paraziți. Constituie o sursă vitală de hrană pentru mai multe specii de pești, mai
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
comun ("Buteo, buteo"), corb ("Corvus corax"), vânturel roșu ("Falco tinninculus"), gaia neagră ("Milvus nigrans"), cucuvea ("Athene noctua"), ciocănitoare-verzuie ("Picus canus"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"), mierlă ("Turdus merula"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"); Reptile și amfibieni: șopârlă cenușie ("Lacerta agilis"), năpârcă ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Insecte cu specii de: fluturi ("Eurhydryas aurinia, maculinea teleius"), gândaci și gărgărițe. Flora este constituită din
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
botul mai larg și înotătoarele ventrale mai lungi ca la femele. Colorația masculilor este, în general, mai închisă ca a femelelor, observându-se deseori și pete cafenii pe burtă. Foarte lacom, se hrănește cu nevertebrate bentonice, icre și larve de amfibieni (broaște), peștișori tineri și icre de alte specii de pești, dar mai ales de păstrăv, din care cauză este socotit ca un element nedorit acolo unde trăiesc aceștia. Dintre nevertebrate preferă crustacee (mai ales lătăuși), larve de insecte (efemeroptere, trihoptere
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
Chordata este o încrengătură de animale ce posedă coardă dorsală. Încrengătura include acraniatele, ciclostomatele, peștii, amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele. Deși sunt foarte diverse, cordatele posedă caracteristici comune. Toate cordatele au schelet axial, intern. La tunicate el este prezent sub formă de coardă doar în stadiul de larvă. La acraniate ea este prezentă toată viața. La
Cordate () [Corola-website/Science/305099_a_306428]
-
păsări cu specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare: șorecar comun ("Buteo buteo"), dumbrăveancă ("Coracius garrulus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), eretele de stuf ("Circus aeruginosus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"); • insecte, pești (biban, lin, știucă, plătică), amfibieni și reptile.
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
și "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin") ce adăpostesc și conserva a gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
melba"), ciuf de pădure ("Asio otus"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), aușel nordic ("Regulus regulus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), codobatura de munte ("Motacilla cinerea"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), năpârca ("Natrix natrix"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de pădure ("Rană
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
sanguinea") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale cu exemplare de: firuța ("Poa pratensis"), păiuș ("Festuca strictă"), lupin ("Luzula albuș") sau iarba-câmpului ("Agrostis albă"). La baza desemnării sitului se află tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), un amfibian aflat pe lista roșie a IUCN și protejat la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică).
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]