1,300 matches
-
de tînăr și probabil moale”; „un burghez și un prost superior”; „nu se mulțumește să fie dascăl, chiar universitar, prefect, deputat sau șef de siguranță. Îi trebuie o liră pe care să-și curețe unghiile, ca să placă cel puțin unei amice”; „marele Preot național al platitudinii, al clișeelor și banalităților” (Cronica, an II, nr. 63, 24 aprilie 1916). Predilecția pentru susținerea unor talente novatoare, marginale și nerecunoscute de critică transpare și într-un articol-necrolog despre poezia tînărului verlainian D. Iacobescu, „poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poate veni, pentru că s-a Întîmplat una sau alta sau e prea obosit/ă ca să socializeze. O vreme, mie, Lisei și lui Trish nu ne dă prin cap că ne putem vedea și În weekend sau serile. Dan le spune „amicele“ mele, cînd, de pildă, mă anunță că „Amica ta Trish e la telefon“ sau „Te vezi cu amica ta astăzi?“, iar asta mă face să rîd. Timp de cîteva săptămîni, ele nu reprezintă decît niște nume pentru el, dar, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
alta sau e prea obosit/ă ca să socializeze. O vreme, mie, Lisei și lui Trish nu ne dă prin cap că ne putem vedea și În weekend sau serile. Dan le spune „amicele“ mele, cînd, de pildă, mă anunță că „Amica ta Trish e la telefon“ sau „Te vezi cu amica ta astăzi?“, iar asta mă face să rîd. Timp de cîteva săptămîni, ele nu reprezintă decît niște nume pentru el, dar, În cele din urmă, amicele mele și cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mie, Lisei și lui Trish nu ne dă prin cap că ne putem vedea și În weekend sau serile. Dan le spune „amicele“ mele, cînd, de pildă, mă anunță că „Amica ta Trish e la telefon“ sau „Te vezi cu amica ta astăzi?“, iar asta mă face să rîd. Timp de cîteva săptămîni, ele nu reprezintă decît niște nume pentru el, dar, În cele din urmă, amicele mele și cu mine complotăm să strîngem pe toată lumea laolaltă, după care, Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
pildă, mă anunță că „Amica ta Trish e la telefon“ sau „Te vezi cu amica ta astăzi?“, iar asta mă face să rîd. Timp de cîteva săptămîni, ele nu reprezintă decît niște nume pentru el, dar, În cele din urmă, amicele mele și cu mine complotăm să strîngem pe toată lumea laolaltă, după care, Într-o după-amiază de duminică, Lisa (care, În ciuda faptului că e necăsătorită sau, poate, grație acestui lucru, este cea mai „casnică“ dintre noi) ne invită la ceai. — Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Sally mă roagă În genunchi să-l pun pe Marcus să-i telefoneze și să afle ce se petrece, dar, după cum a spus și el, nu mai sîntem la liceu, iar eu nu sînt dispusă să mă joc de-a „amica mea te place.“ Mă apucă rîsul. — Știu că ar trebui să spun că mă bucură faptul că nu mai sînt disponibilă, și firește că nu l-aș schimba pe Tom pe nimic, pentru că e fantastic, dar recunosc că-mi lipsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Voiam doar niște informații, o prietenă trebuie să se mute la Roma și m-a rugat să o ajut să-și caute ceva la Aventino. Împleticindu-se spre ușă, cu părul ud, trecu de damele cățărate pe scaune ce răsfoiau Amica, Glamour sau AD, În timp ce asistentele lui Michael le uscau părul, Îl Întindeau, Îl Îmbălsămau sau Îl Încrețeau, În timp ce alta le pilea unghiile de la picioare. Deschise ușa reflectorizantă cu umărul și se refugie În stradă. — Vă rog să mă ascultați, apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Anglia la sfîrșitul săptămînii. Și, spre deosebire de căsătorie, cursa transatlantică nu poate fi amînată! Dacă acuzația care se ghicea Îndărătul vorbelor lui o resimți ca pe o palmă, ferocitatea lui Loïc o răni În schimb profund. - Nu-ți face sînge rău, amice. Superpolițista o să descopere adevărul cît ai bate din palme. Nu-i așa, surioară? Rănită pînă În adîncul inimii, se agăță de obiectele care Împestrițau Încăperea cu tavan scund. Aici Își petrecuse Marie Întreaga copilărie, printre acele bibelouri a căror proveniență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe dinaintea lui Stéphane, care rămăsese prostit, fără măcar să se uite la el. Lucas Îi luă dosarul din mînă ca să arunce o privire. - Ei, Morineau, ia spune... Asta nu pare să semene cu prima descriere pe care ne-ai făcut-o, amice! - Eu n-am nici o vină, editorul lui e cel care mi-a dat o biografie falsă! - Ia verifică unde se afla Ryan În nopțile În care au fost făcute crimele, În seara În care am fost atacat pe faleză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
drept În ochi. Ryan vă va manevra Încă și mai ușor decît pe tatăl dumneavoastră! Vă va Înghiți cu fulgi cu tot. - SÎnt mai dur decît par. - Și Gwen se credea dură, și a murit. Unde este Ryan? - Ia spune, amice, doar nu vrei să fac eu curățenie În locul dumitale! Fersen Îi adresă un zîmbet feroce. - Poate că va avea grijă s-o facă fratele dumneavoastră mai mare dacă nu veți vorbi. Nu-i venea să creadă că Ryan acționase doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
înainte. Ce... De ce e... — Nathaniel ! încerc să strig, dar glasul îmi devine un țipăt răgușit. Nathaniel ! Îi fac cu mâna frenetic, încercând să-i captez atenția. — Iisuse, el e ! exclamă Dominic. Nathaniel ! urlă cu un glas ca de megafon. Aici, amice ! — Nathaniel ! Până la urmă, îmi revine glasul. Nathaniel ! La țipătul meu disperat, ridică în fine privirea și tresare vizibil în clipa în care mă zărește. Preț de un moment, pare că nu-și poate crede ochilor. Apoi toată fața i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Întreaga vecinătate a devenit un cimitir. Comunitatea morților tăi. Tu nu poți face o plimbare fără să‑mi arăți ușile și ferestrele foștilor tăi prieteni sau cunoscuți. Nu putem trece strada fără să‑ți aduci aminte de vechi amici și amice. Ravelstein a fost un prieten drag - unul la un milion. Dar el a spus despre tine că porți În spinare o povară de grea depresiune psihică. Rosamund simțea că trebuie să mai schimbăm mediul. Aveam casa din New Hampshire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
o să vă micșoreze capul precum acelor nefericiți. Le știți numele? Dacă întreabă Poliția. — Albul cred că se numea Lucas. Îl vor recunoaște în Santa Marta. Sau în Vizavi. — Haideți! Gata cu pălăvrăgeala, se impacientă șoferul pe când pornea motorul. Pe nicicând, amice! Porni într-un nor de praf. După câteva clipe, nu era decât un punct în depărtare pe mijlocul șoselei lungi. Se așeză la umbră, sub un șopron făcut din lemn și prelate. Era o ladă cu bere și destupă una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nevastă-sa. Preotul a făcut un pas în față, și-a dres vocea și s-a ridicat pe vârfuri, șoptindu-i destul de tare lui Bo că-l roagă să se coboare din înălțimi. —Nu-i așa de simplu precum pare, amice, a fost răspunsul plin de veselie al lui Bo. Dar hai să mergem la masa aia și să văd ce pot face. „Masa aia“ fiind chiar altarul, preotul, cu ochii ieșiți din orbite, a căutat un alt punct de coborâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu ce cremă să-i dea la fund. —Ghinion, a zis Amanda liniștită când Hugo, panicat, i-a explicat toate astea. Amanda a ridicat triumfătoare paharul de șampanie. —Eu mi-am făcut treaba. L-am născut. Acum e rândul tău, amice. Între timp, la Vechea Morgă, atmosfera mohorâtă, care se instalase odată cu rezervările de la hotel și care se adâncise cu prilejul discuției pe subiectul îngrășămintelor, nu dădea semne de risipire, acum că toată lumea se strânsese în jurul pomului de carton reciclat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Hugo a atins apogeul în dimineața în care a deschis ușa ca să plece la creșă și, când colo, s-a trezit în fața ochilor cu un bărbat bine făcut, cu pumnul ridicat în sus. —Ce mama naibii..., a început Hugo. —Scuze, amice, a spus bărbatul cu un accent Cockney pronunțat. Tocmai mă pregăteam să bat la ușă. În spatele lui, așezat numai pe jumătate pe trotuar, era un microbuz vopsit în roz și roșu, cu un logo înstelat pe scria „Twinkledreams“1. —Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și de filistinism față de sărmana noastră Țară, aflată În cea mai gravă tragedie, dar și la răscruce de drumuri. Îți spun toate acestea, precum și cele de mai jos, gândindu-mă În tot timpul la strașnicul adagiu „Amicus Plato, sed magis amica veritas”. Tot ce-ai scris despre genialul matematician și poet Dan Ion Barbilian-Barbu (minus doar cele două mici concesii, deja menționate), este, nici vorbă, cît se poate de oportun, bine venit și extrem de folositor Întru orientarea criticii noastre literare de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Hai, gata, spectacolul s-a terminat, spuse ea scoțându-și pălĂria și mustața. Finita la comedia, spuse ea deschizându-i larg ușa. — Și la proiect când lucrăm ? protestă negriciosul, ieșind cu coada Între picioare. — Ai Înnebunit ? i-am spus eu amicei mele când am rămas singure. Ce căuta maimuțoiul Ăsta pe-aici ? — Nu te grăbi să vorbești așa despre el fărĂ să-l cunoști. E băiat bun. — o să-mi spui că a avut o copilărie grea, nu ? E cel mai mare
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cineva și să te simți ocrotit. Și apoi mai sunt și copiii... — Care copii ? am exclamat eu și roberto În cor, nedumeriți. — Care vor veni ! ne-a luminat André. Amândoi ne dorim, spuse el aproape scuzându-se. — m-ai speriat, amice ! exclamă roberto după o clipă de cumpănĂ. Hai mai bine să bem pentru ei ! Santé ! lasă, să fie Într-un ceas bun ! Parcă m-ai compătimi... observă André. — Eu unul m-am ars o dată și nu Îmi mai trebuie bătĂi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Probabil că nu s-au Înțeles la preț, pentru că mașina a demarat În trombă. Când am trecut pe lângă el, băiatul mi-a făcut cu ochiul. Am răsuflat ușurată când am ajuns În cameră. Am sunat-o imediat pe Delia, o amică la care voiam să- mi las bagajul a doua zi de dimineață, ca să nu-l car cu mine În expediție, apoi am intrat În baie să fac un duș. Până și În baie exista un tablou pictat În același stil
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pe scări Șaman 205 În jos, cu valiza Într-o mână și rucascul În spate. Am hotărât să recuperez Întârzierea nemaitrecând pe la Delia să-mi las bagajul. l-am lăsat la recepție, gândindu-mă s-o sun mai Încolo pe amica mea și s-o rog să vină să-l recupereze când va putea. În timp ce așteptam taxiul pentru aeroport mi-am amintit deodată de peripețiile din acea noapte. Totul fusese atât de viu Încât părea Îndoielnic să fi fost doar un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Hai, gata, spectacolul s-a terminat, spuse ea scoțându-și pălăria și mustața. Finita la comedia, spuse ea deschizându-i larg ușa. — Și la proiect când lucrăm ? protestă negriciosul, ieșind cu coada între picioare. — Ai înnebunit ? i-am spus eu amicei mele când am rămas singure. Ce căuta maimuțoiul ăsta pe-aici ? — Nu te grăbi să vorbești așa despre el fără să-l cunoști. E băiat bun. — O să-mi spui că a avut o copilărie grea, nu ? E cel mai mare
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cineva și să te simți ocrotit. Și apoi mai sunt și copiii... — Care copii ? am exclamat eu și roberto în cor, nedumeriți. — Care vor veni ! ne-a luminat André. Amândoi ne dorim, spuse el aproape scuzându-se. — M-ai speriat, amice ! exclamă roberto după o clipă de cumpănă. Hai mai bine să bem pentru ei ! Santé ! lasă, să fie într-un ceas bun ! Parcă m-ai compătimi... observă André. — Eu unul m-am ars o dată și nu îmi mai trebuie bătăi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Probabil că nu s-au înțeles la preț, pentru că mașina a demarat în trombă. Când am trecut pe lângă el, băiatul mi-a făcut cu ochiul. Am răsuflat ușurată când am ajuns în cameră. Am sunat-o imediat pe Delia, o amică la care voiam să- mi las bagajul a doua zi de dimineață, ca să nu-l car cu mine în expediție, apoi am intrat în baie să fac un duș. Până și în baie exista un tablou pictat în același stil
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
minute eram pe scări în jos, cu valiza într-o mână și rucascul în spate. Am hotărât să recuperez întârzierea nemaitrecând pe la Delia să-mi las bagajul. l-am lăsat la recepție, gândindu-mă s-o sun mai încolo pe amica mea și s-o rog să vină să-l recupereze când va putea. În timp ce așteptam taxiul pentru aeroport mi-am amintit deodată de peripețiile din acea noapte. Totul fusese atât de viu încât părea îndoielnic să fi fost doar un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]