2,761 matches
-
generală a stabilit că centrul de spionaj inamic pentru Italia era Consulatul general al Austriei de la Zürich. S-a pus atunci la cale un plan, în cel mai bun stil de film polițist. Un ofițer de armată devenit mai tîrziu amiral, ambasador și senator al regatului a acceptat misiunea periculoasă de a distruge cuibul de spioni de la Zürich. Trecînd în Elveția, făcînd figură de dezertor în urma unei aventuri amoroase și aflat în mizerie, a fost de îndată reperat de serviciile baronului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a generalului Wilson, șeful Statului Major britanic, gentleman și soldat loial, prieten devotat al mareșalului Foch (urma să moară la scurt timp după aceea, victimă a unui atentat comis de un descreierat), alături de care mergea legănat pe podeaua de scîndură amiralul lord Beatty, celebrul "atacator"176 al flotei germane în bătălia din Iutlanda, mască energică, luminată de un zîmbet larg, cu chipiul lăsat pe o parte, ca un marinar care rupe inimile fetelor la chefuri. Toată această mulțime de vedete locuia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aici prin primul-ministru, însă în numele tovarășilor mei de arme țin să spun că dacă Germania trebuie să fie prezentă în condiții de egalitate, voi părăsi locul și-mi voi frînge spada!" "I do the same" proferă ca un ecou vocea amiralului Beatty (căruia i-ar fi fost greu să-și frîngă spada, căci el nu purta, ca toți ofițerii de marină, decît o sabie scurtă de abordaj...). Această intervenție neobișnuită aduse o și mai mare confuzie. Domnul Nitti îl privi pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
schimb de vederi. România nu a putut obține nici măcar acel simplu avantaj al unei comenzi de petrol sau combustibil pentru navele de război sau marina comercială italiană. Toate aceste furnizări erau monopolul Rusiei sovietice. La repetatele mele solicitări, ministrul Marinei, amiralul Siriani, dădea un răspuns negativ politicos, dar mereu același (pentru a salva aparențele, se spunea că petrolul românesc era prea bogat în parafină, ca și cum România, primind o comandă fermă nu ar fi putut să rafineze petrolul spre a corespunde dorințelor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
provocate mai tîrziu de legătura cu Clara Petacci 251 și de cheltuielile nemăsurate care o însoțeau. În cadrul corpului diplomatic nu găseam schimbări notabile: ambasada Germaniei avea un alt titular, șeful ei fiind von Hasselt, căsătorit cu o fată a marelui amiral Tirpitz 252, ambii neascunzîndu-și aversiunea față de credo-ul și ritualurile partidului nazist, ca și pentru procedeele teroriste ale cămășilor brune. Rănit extrem de grav în războiul din '14 '18, foarte patriotul ambasador dorea ca țara sa să fie imaginea loialității, iar
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dat Vienei principalele ei edificii baroce (palatul de la Schönbrun etc.). 108 Rodjestvenski este numele corect. 109 În dreptul portului Kingston upon Hull, crezînd că are de a face cu flota britanică Anglia fiind aliată Japoniei care vrea să-i taie calea, Amiralul Rodjestvenski a tras în niște vase pescărești. 110 În ultimii ani ai secolului al XIX-lea fusese ministru la București. 111 Frate cu Kiril Vladimirovici, căsătorit cu Victoria Melita, sora Reginei Maria. 112 Este vorba de cai fiscali, nu de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
desene pentru revistele "Illustrated London News", "Berlines Ilustrieste" și "L'Illustration". 176 După bătălia de la Coronel (Chile), unde o mică flotă germană a distrus o escadră britanică, englejii au căutat să-și ia revanșa, fără însă a putea întîlni adversarul. Amiralul Beatty a reușit să "prindă" flota germană care păzea strîmtorile de la intrarea în Marea Baltică, și să-i cauzeze pierderi de o importanță similară cu cele suferite de Coronel. A fost ultima mare bătălie morală din primul război mondial. 177 Cavaleria
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ale lui Figo, Raul și ale altor înalte fețe ale împărăției, confrații de la As au mai găsit un personaj demn de a fi criticat: prințul Albert de Monaco, „un huligan cu sînge albastru“ în varianta penițelor care scriu pentru nava amiral a presei sportive iberice, care, în ochii oricărui cititor nezburător prin galaxii, ci simplu pămîntean, trece drept ziarul de casă al clubului de pe Bernabeu. Jurnaliștii spanioli n-au digerat exuberanța princiară. Numitul Grimaldi Albert, fiul lui Grimaldi Rainier și al
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
poeți", Dragoș Vrînceanu cultiva același mod al creionului aventuros cu ceva "crepuscular", Ion Pogan scria o lirică a "cîiniei" (cu punct de plecare în "răpusul câine Fox" al lui Barbu), Andrei Tudor creiona și el cu umor sentimental, închipuindu-se amiral în mare ținută în mijlocul mării, Mircea Pavelescu scria o poezie fantezistă, adevărat jurnal de bord ștrengăresc și melancolic, Virgil Gheorghiu, instrumentist, imita fraza muzicală cu cesuri la distanțe inegale și reveniri de teme, făcîndu-se interesant în strofe de declamație shakespeariene
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
abur) a fost avertizat că „vasele de fier nu pot pluti”. Eficiența cazanelor și motoarelor era privită cu atâta îndoială, încât până la urmă vasul a fost dotat și cu pânze. * În 1933, lordul Ernest Rutherford, considerat „părintele” fizicii nucleare, declara: . * Amiralul William Leahy l-a avertizat, în 1944, pe președintele Truman că . * În 1957, comentând știrile privind lansarea primului satelit, astronomul britanic Harold Spencer Jones spunea că generații întregi vor mai trece înainte ca omul să pună piciorul pe Lună, și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
România nu va fi sigură în granițele ei decât atunci când va avea o țărănime conștientă, capabilă nu numai de a fi proprietară a pământului, dar capabilă de a ști ce să facă cu acest pământ“21), la pretențiile revizioniste ale amiralului maghiar Horthy, din 1921 („În ceea ce privește România, dreptul ei este tare, fiindcă n-a ieșit din război cu răpiri de teritorii, ea n-a dobândit decât ceea ce i se cuvenea“22), la justificarea istorică 16 studiu introductiv 20. Constantin Bacalbașa, „Au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
răsturnată și republica e proclamată. Adunarea Națională, întrunită special, alege noul guvern; se introduce astfel inovațiunea ca toți miniștrii să fie numiți direct prin votul Parlamentului. Noii miniștri sunt: Figueras, Emilio Castelar, Puy Margall, Nicola Salmeron, generalul Aosta, Juan Zustan, amiralul Arengo, Echao, Sorni. Constituanta va fi convocată la 20 martie.1 1. La 11 februarie 1873 regele Spaniei, Amedeo de Savoia, este nevoit să abdice, proclamându-se prima republică spaniolă, a cărei principală figură va fi profesorul de istorie de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dinicu, Angheluș Angheluș (lăutar din Ploiești): 144, 145 Angonescu, C.: 82 Anicuța („coana“): 403 Antonescu, A.: 266 Antonescu, Sașa: 143 Antoniadi (senator, 1876): 288 Aosta (general spaniol): 200 Apostoleanu (dr.): 337 Apostoleanu, Gh.: 177 Arbure, Zamfir C.: 7, 168 Arengo (amiral spaniol): 200 Arghiropol, Cr.: 273 Arion, Anton: 77 Arion, C.C.: 266, 298 Arion, Eraclie: 225 Aron, Isac: 327 Arvanezu, B.D (V.): 257, 273 Asachi, Gh.: 267 Aslan, N. Ceaur: 64, 65, 285 426 indice de nume de persoane Aslan
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și an. Regimului i-a plăcut să scoată în evidență ritmurile medii de creștere de 12-13%, deși pentru ultimul deceniu a prevăzut un ritm mai mic. Presa, la rândul ei, se complăcea în a arăta realizările și depășirile de la nava amiral a siderurgiei românești, care era Combinatul siderurgic Galați, sau de la cetatea de foc, care era Reșița, și așa mai departe. Acum, directivele pentru Congresul al XIII-lea prevăd o producție de oțel de numai 20 milioane tone pentru 1990, același
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
era ușor să-i urmărești codul, să-ți câștigi porția de râs. Florin Mugur descrie asemenea scenă de năuceală: „Sună telefonul. Unsprezece și ceva, Întuneric. Te deștepți din somn, buimac. - Da, cine e? - Paul. Ai auzit ce i-a spus amiralul Nelson lui Alioșa Karamazov? - Care amiral, ce...? Te dezmeticești greu. Cine să fie amiralul? Dar Alioșa? Despre Dostoievski au scris mai mulți, Îi treci rapid În revistă, dar fiecare are altă poroclă, cum spune În glumă, ca la Țăndărei, Paul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să-ți câștigi porția de râs. Florin Mugur descrie asemenea scenă de năuceală: „Sună telefonul. Unsprezece și ceva, Întuneric. Te deștepți din somn, buimac. - Da, cine e? - Paul. Ai auzit ce i-a spus amiralul Nelson lui Alioșa Karamazov? - Care amiral, ce...? Te dezmeticești greu. Cine să fie amiralul? Dar Alioșa? Despre Dostoievski au scris mai mulți, Îi treci rapid În revistă, dar fiecare are altă poroclă, cum spune În glumă, ca la Țăndărei, Paul Georgescu. Și Nelson? Nu cunoști nici un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
descrie asemenea scenă de năuceală: „Sună telefonul. Unsprezece și ceva, Întuneric. Te deștepți din somn, buimac. - Da, cine e? - Paul. Ai auzit ce i-a spus amiralul Nelson lui Alioșa Karamazov? - Care amiral, ce...? Te dezmeticești greu. Cine să fie amiralul? Dar Alioșa? Despre Dostoievski au scris mai mulți, Îi treci rapid În revistă, dar fiecare are altă poroclă, cum spune În glumă, ca la Țăndărei, Paul Georgescu. Și Nelson? Nu cunoști nici un confrate chior. Sau să fie o aluzie la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este o invenție și că tot ce se scrie în ziare sunt minciuni. Sursă: „R”. Sentințele li s-au comunicat la trei zile de la încheierea dezbaterilor procesului „în celule”: Gheorghe Manu, Ion Bujoiu, Alexandru Popp, Niculae Petrașcu, Eugen Teodorescu și amiralul Horia Măcelaru - muncă silnică pe viață; Niculae Mărgineanu - 25 ani muncă silnică; Dimitrie Gheorghiu și Nistor Chioreanu câte 20 ani muncă silnică; Alexandru Balș - 15 ani muncă silnică. Toată lumea inclusiv acuzații din proces s-au mirat de asocierea în același
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Problemele Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Pr. Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Probleme Evreiești Comp. - companie Conf. - confidențial Conf. - conform Consil. - consiliu Consiliul de Patronaj al Op. Sociale - Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale Conting. - contingent Contr. Amiral - contraamiral Corp. 4 și 5 Armată - Corpurile 4 și 5 Armată Corp. 2 și 3 Terit. - Corpurile 2 și 3 Teritoriale Corp. 4 Terit. - Corpul 4 Teritorial Corp. 1-7 Terit./ Corpul 1-7 Terit. - Corpul 1-7 Teritorial Corpul II Terit. - Corpul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
justiției, Mihai A. Antonescu Subsecretar de stat pe lângă Ministerul Apărării Naționale pentru Armata de Uscat, General C. Pantazi Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Naționale, pentru Aer, Comandor Gh. Jienescu Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Naționale, pentru Marină, Contr`amiral Koslinski Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Naționale Pentru Înzestrarea și Administrarea Armatei General Gh. Dobre Nr. 3 984 Monitorul Oficial, partea I, nr. 287, 5 decembrie 1940. Vezi și Jean Ancel, Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
C. Dobrogeanu Gherea. Viața și opera (1947), eseul Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului (1947), câteva scrieri cu tezele ideologice ale zilei (Patru ciudate întâmplări, 1957, Jurnalul lui Andrei Hudici, 1958) și literatură pentru copii (În valea Marelui Fluviu, 1955, Amiralul oceanului, Cristofor Columb, 1957, Un călăreț pierdut în stepă. Din vremea lui Petru cel Mare, 1961, scenarii radiofonice cu subiecte mitologice). I-au rămas în manuscris o masivă monografie despre Goethe, un Tratat de estetică generală, romanele Casa cu cinci
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Zalis, București, 1999; Domnișoarea din str. Neptun. Zeul iubirii. Omul descompus, pref. T. Vianu, București, 1945; C. Dobrogeanu-Gherea. Viața și opera, București, 1947; ed. Iași, 2003; Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului, București, 1947; În valea Marelui Fluviu, București, 1955; Amiralul oceanului, Cristofor Columb, București, 1957; Patru ciudate întâmplări, București, 1957; Jurnalul lui Andrei Hudici, București, 1958; Un călăreț pierdut în stepă. Din vremea lui Petru cel Mare, București, 1961; Murmurul cuvintelor (1913-1923), îngr. Marcel Aderca, pref. Eugen Barbu, București, 1971
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
de alarmă în garnizoanele din București, Brașov și Sibiu, motivând cu necesitatea înăbușirii insurecției pe care ar fi pregătit-o comuniștii. Exista în orașul Sibiu „o grupă de ofițeri complotiști”, care se constituise imediat după 23 august 1944, condusă de amiralul Gheorghiu și de ofițerul de marină Dahinten. Legătura cu amiralul Gheorghiu fusese stabilită de N. Chioreanu. Dacă e să-l credem pe Horia Sima, Stoicănescu ajunsese și la generalul Rădescu, prin intermediul profesorului Georgescu: „Președintele de Consiliu nu cunoștea planul Stoicănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu necesitatea înăbușirii insurecției pe care ar fi pregătit-o comuniștii. Exista în orașul Sibiu „o grupă de ofițeri complotiști”, care se constituise imediat după 23 august 1944, condusă de amiralul Gheorghiu și de ofițerul de marină Dahinten. Legătura cu amiralul Gheorghiu fusese stabilită de N. Chioreanu. Dacă e să-l credem pe Horia Sima, Stoicănescu ajunsese și la generalul Rădescu, prin intermediul profesorului Georgescu: „Președintele de Consiliu nu cunoștea planul Stoicănescu, dar înclina spre o soluție de forță contra ocupantului comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
le putem corecta `n baza altor surse. Un document intitulat „Lista participanților activi ai complotului militar, care fac parte din organizația « Mișcarea de rezistență»”, realizat probabil la mijlocul anului 1946, nominaliza un mare număr de ofițeri superiori, mai ales generali și amirali, dar și pe unii ofițeri inferiori, precum și c`țiva demnitari civili, `n total 61 de persoane. `ntre acestea se aflau și cele menționate de A. Schmidt `n interogatoriul luat de sovietici la 22 martie 1945 (după toate aparențele, `n alcătuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]