14,847 matches
-
este termenul limită prevăzut pentru elaborarea legii necesare împroprietăririi romilor. L. SCRIPCĂ Un nou cartier de locuințe în zona Ilsa l Primul zgârie-nori din România va fi la Timișoara Din toamna acestui an, în zona Ilsa, va fi demarat un amplu proiect imobiliar, în valoare totală de 70 de milioane de dolari. Dl Dan Manolache, directorul Companiei Imobiliaria, firmă aparținând Grupului Tender, a declarat că vor fi construite aproximativ 1 000 de apartamente, fiecare cu o suprafață de 80-100 mp. Locuințele
Agenda2003-15-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280885_a_282214]
-
și dispărut, aproape neobservat de comentatori) primul volum, literele A-D, dintr-un Dicționar analitic de opere literare românești realizat din inițiativa Catedrei de literatură română, literatura contemporană și teoria literaturii a Facultății de Litere din Cluj. În această întreprindere amplă s-au angajat 29 de cercetători (Georgeta Antonescu, Leon Baconsky, Ștefan Borbely, Ioana Boț, Nicolae Boț, Corin Braga, Cornel Căpusan, Sanda Cordoș, Doina Curticăpeanu, Sergiu Pavel Dan, Vasile Fanache, Livia Grămadă, Sară Iercosan, Mircea Muthu, Lăură Pavel, Gheorghe Perian, Ioana
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
spune numai atât: "Român de Gabriela Adamesteanu; apare la Editură Cartea Românească, București, 1983." Nu se menționează nici macar dramatizarea românului, care a stat la baza unui spectacol de teatru de mare succes! Cât privește partea a doua - și cea mai amplă - a fiecărui articol, comentariile solemne și (poate involuntar) apologetice alternează cu analize critice propriu-zise. Astfel, anosta carte a lui Gheorghe Crăciun, Acte originale/ copii legalizate, îi inspiră lui Ștefan Borbely (el este autorul articolului) fraze de genul: "literatura e un
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
mediatizata. După ce a apărut, în iulie, la Tele 7 abc, post cu o predilecție vădita pentru aripa naționalist-extremista a fostei Securități, îl regăsim acum în paginile revistei LUMEA Magazin nr. 8, cu un fragment dintr-o discuție pe care o bănuim mai amplă (poate e vorba de un serial sau de o carte), în care un ziarist pe nume Viorel Patrichi - autor și al unor interviuri cu bătrîni legionari, împreună cu care făcea apologia "mișcării" - îi ridică mingile la plasă, fiind întru totul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
optimist, cu aprecieri măgulitoare la adresa comparatisticii românești și cu o perspectivă mai senina în legătură cu o problemă foarte spinoasă, exportul de inteligență: "...spre deosebire de mulți alții, nu cred că expatrierile multor tineri trebuie să sperie. Trăim într-o lume din ce in ce mai multiplă, mai amplă, măi amestecata. Rezervele intelectuale ale României sînt cu totul considerabile. Dacă o parte din aceste rezerve sînt folosite 'în afara' nu strică deloc, dimpotrivă, ajută". Așa să fie ! *Nu ratați, în aceeași revista nonconformistul interviu dat de actrița Coca Bloos. "Nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
răstimpuri, într-o anume inconstanta, în glisarea către poziții contrarii. Scriitorul aparținea unei categorii de autori care și-au schimbat cu ușurință punctele de vedere, s-ar zice că în virtutea unui impuls migrator, a unei mobilități funciare. Deschiderea să foarte amplă către lume s-a soldat, în mod perdant, cu incapacitatea unor fixări, a unor repere de conștiință stabilă. Labilitatea să internă îl împingea deopotrivă spre superbia demnității și spre deruta compromisului, spre subversiune și spre contemplarea idealității, spre "diferențiere" eroica
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
marele estet, expertul suprem al literelor noastre, într-o semiclandestinitate dătătoare de nădejdi, întrucît reprezenta o formă a luptei neîncetate pentru adevăr și valoare. Iată peisajul în care era silit a-și înscrie activitatea, așa cum îl reconstituie S. Damian, în amplă prefață la volumul ce întrunește scrisorile pe care i le-a adresat mai vîrstnicului sau confrate, între 1980 și 1992: "Desfășurarea producției scriitoricești în anii dictaturii îngloba straturi paralele, etajate. Undeva, deasupra, la vedere, guvernau exponenții doctrinei oficiale, avantajați de
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
perpetuu, cosmopolitul, "apatridul" Felix Aderca a constituit un semnificativ ferment al înnoirii literare românești, refuzînd cadrele colectiviste prestabilite, fie în sensul națiunii, fie în cel de clasă, proclamînd imperativele imprescriptibile ale personalității creatoare. Încă la nouăsprezece ani, a elaborat un amplu eseu, Naționalism? Libertatea de a ucide (reeditat, sub titlul Personalitatea. Drepturile ei în arta și viața, în 1922, cu o prefață de C. Rădulescu-Motru), în care polemiza acerb cu ideile xenofobe ale lui A.C. Cuza, din Naționalitatea în arta (1908
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
femeie isteața și versatila, gravidă - la data aceea - si căreia, tocmai, în ședință, secretara de partid, tot constănțeanca, îi împletea de zor niște botoșei pentru viitorul plod. Albinosul s-a ales cu o muștruluiala, iar șefa și-a bombat pieptul amplu, ca să i se vadă mai bine broșa de aur înfătisîndu-i, din profil, pe Lenin și pe Stalin. Ar mai fi de spus că același personaj, plecînd definitiv în Occident, în pofida studiilor ei precare, incomplete, va funcționa drept cadru universitar, uitînd
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
ambele rod al colaborării specialiștilor de la fostul Centru de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, astăzi Institutul de Filologie Română "Al. Philippide" de la Iași. Din varii motive, culegerea n-a fost încheiată. reprezintă cîteva firimituri scăpate de la plănuitul festin, si anume amplă anchetă din Facla, 1935, căreia i s-au adăugat altele de mai mică întindere, dar înrudite tematic, din aceiași ani '30. La contextul internațional al anchetelor cu pricina (îndeosebi al celei din Facla) m-am mai referit într-un articol
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
să fie dorită, dacă ea îl duce acolo unde va avea o existență veșnică". Alegerea personajului istoric - venerabilul Cato Maior -, preambulul plin de familiaritate în care Cicero dialoghează cu prietenul său Atticus, anecdota și autoironia presărate cu grijă, frazarea uneori amplă și impunătoare, - toate acestea trădează armatura sofisticată a oratorului. Chiar dacă optimus civis nu mai înseamnă astăzi strict bonus agicola, stremissimus miles și peritus dicerdi, câte ceva din toate astea rezista, si mai ales avem nevoie de mesajul celui ce "nu s-
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]
-
acest lucru chiar s-a întîmplat. Cu opt ani în urmă, Mihai Oroveanu i-a organizat o retrospectivă la Galeriile Etaj 3/4, iar acum, în perioada iunie-iulie, Sala de expoziții ,,Constantin Brâncusi" de la Palatul Parlamentului găzduiește o nouă expoziție amplă, cu un aer retrospectiv-monografic. Aceste două mari expoziții care s-au succedat la un interval relativ scurt (opt ani înseamnă foarte putin pentru asemenea evenimente) dovedesc nu atît că cineva administrează cu multă eficiență posteritatea Luciei Ioan, cît faptul că
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
figurativism fără vîrstă și retorica unui eroism circumstanțiat, si aerul grav, arhetipal, ușor de recunoscut în pictură lui Vlasiu, si lirica unui simbolism întîrziat, si încrîncenarea cromatică a lui Teodor Moraru, si figurația statică a lui Gh. Saru, si pensulația amplă a lui Sălisteanu, si rafinamentul lui Octav Grigorescu și lumea văzută cu lupă a Getei Năpărus. Toate aceste incizii stilistico-formale ar putea să creeze suspiciunea că Lucia Ioan este un pictor nesigur și o conștiință artistică fluctuanta. Nimic mai fals
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
îmbucurătoare ce se vesteau. Însetatului i se întindea un ulcior cu apă, flămîndului i se dăruia un codru de pîine. M-am apucat îndată de treabă și - martoră stă colecția hebdomadarului - am izbutit, preț de cîțiva ani, să-i asigur ample comentarii, de regulă, cu caracter polemic, împotriva cărora directorul nu exprimă nici o obiecție. Cred că nu sînt prea prezumțios, afirmînd că revista dobândea, datorită prezenței acestor comentarii, un nerv distinctiv, o culoare ce atrăgea într-o măsură particulară. Natural, nu
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
statuii,/ într-un cerc conspirativ./ Încep să cînte pe trei voci,/ mai mult vociferînd:/ ăPoetul este un impostor!/ Nu descrie realitatea!/ Îl vom sfîșia, îl vom sfîrteca!a// E aproape media nopții, în Europa" (Statuia lui Eminescu, noaptea). Sau această amplu întristata deschidere geografică, aidoma unei îmbrățișări: "În zare, e Ciricul.Pe unde poetul mahalalei celeste/ dialogă, desculț, cu Socrate./ De-aici se văd Tighina, Hotinul, Bazargicul.../ Cu gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul// În zare e Ciricul. O
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
visăm bibliotecar/ că Mihai Eminescu,/ în Iași...// în secunda această/ chiar am convingerea/ că toate acestea s-au și întîmplat..." (Toate s-au întîmplat). Conștiința de sine a visului împinge visul în zona ironiei. Cînd se decide la o mai amplă dezvoltare, modalitatea persiflării dobîndește o perfida pedanterie, o seriozitate comic-scientizantă, care-l amintește pe magistrul Ursachi. Este apogeul scriptic al refuzului cultivat de acest poet atît de comprehensiv și de tolerant, refuz virînd spre fantezie că spre o neutralizare. Falsă
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Oficiali ai guvernului italian, reprezentanți ai Veneției, în frunte cu primarul Massimo Cacciari, organizatorii direcți ai expoziției și sute de artiști, curatori, colecționări și ziariști au participat, în pavilionul central al complexului expozițional Giardini di Castello, la inaugurarea celei mai ample ediții de pînă acum. Președintele acesteia este Paolo Baratta, iar Director, a cărui funcție executivă este fundamentală, a fost numit criticul și istoricul de artă elvețian Harold Szeeman. Chiar dacă o asemenea acțiune, de o complexitate inimaginabila și care cere un
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
ani, în 1997, a apărut al XV-lea volum din ediție, conținînd pasabilul român inedit Prăbușirea (l-am comentat aici). În sfîrșit, în 1998, apare al XVI-lea volum din ediție, cuprinzînd două scrieri tot inedite, dintre care cea dinții, amplă nuvelă Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion, fusese pregătită de autor, în 1938, pentru ediția de la Editură Fundației Regale, iar a doua scriere, Sfîntul, (un microroman) e tot inedită. Amîndouă se publică acum după manuscrisele foarte citețe ale autorului. Nu
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
simpatică virtutea". Dar "creația în sensul înalt al cuvîntului nu găsim". Observația călinesciana în legătură cu teza morală o regăsim și în scrierile volumului pe care il comentez. Asta deși, aici, supraviețuiește, evident, chiar descarnata de fapte iar tematica este curat ecleziastica. Amplă povestire Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion ne plasează în plină atmosferă ecleziastic monahala. Pe Pafnutie îl chemase în tinerețe Dumitru, se încurcase cu o fată, gresînd prin preacurvie. Destinul a voit să-l găsească, în plin munte, pe pustnicul
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
și în poeme precum Într-o lume perfectă... sau Basmul rezis, narațiunea folosește aceluiași scop: vocea eului liric se obiectivează în narațiuni care sînt toate "basme crude", povești dezvrăjite, unde personaje principale sînt "iluziile" (de altfel, ultimul și cel mai amplu capitol al cărții se cheamă "Ieșirea din basm"). Nu poate rămîne neremarcată prezentarea grafică a volumului, în așa fel concepută, încît devine ea însăși text. Dispunerea în pagina, prin sugestiile pe care le conține, are un aport considerabil în valorificarea
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
a urmat exuberanta Trio-ului "Contraste". Ansamblul "Schönberg" din Olanda s-a definit prin precizia extremă a expresiei iar virtuozitatea inteligență a pianistului Aladar Racz s-a sustras oricărui compromis. Cât despre arta Christinei Ascher de a-si folosi vocea amplă de mezzo-soprana pentru a muzicaliza uluitor orice sunet emis de aparatul fonator, One-woman show-ul ei a fost fascinant, chiar dacă nu toate muzicile prezentate o merită pe ea. Singurul concert simfonic din acest calup de zile a beneficiat de aplecarea
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
Ungureanu, Dorin Gliga, Anca Vartolomei, Andrei Tănăsescu, Bianca Manolescu - nu a fost dificil de stabilit. Compartimentul cameral a oferit de asemenea trei variante, toate remarcabile pentru finisajul de detaliu al omogenizării în ansamblu, fie că era vorba de unul mai amplu (Erwartung), de un trio (Aperto) sau de un duo (Thierry Miroglio și Ancuza Aprodu), diferențierile intervenind în perimetrul forței de persuasiune a interpretării; însă nuanțările ce se pot face comparativ pornesc de la un nivel de "meșteșug" incontestabil. Că de obicei
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
sale de cunoaștere - drept o canalizare binevenită a unui preaplin ce se cerea revărsat în lume. Poate că Mircea are nevoie să se regăsească în alții, va presupune Noica - și nu va greși. Vulcănescu are nevoie într-adevăr de o amplă risipire în jurul său, de o dilatare în multiplu, si cu cat va reuși această mai bine, cu atât el își va împlini mai stăruitor și mai senin unicitatea, desăvârșirea, liniștea sufletească în fine întrezărita. Căci se va ghici adeseori, prin
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
și iraționalul, știința și filosofia, rigoarea și fantezia. Nu știu dacă vreuna dintre aceste piese reușește să-l elibereze pe cititorul cunoscător al operei dramatice a lui Vlad Zografi din prizonieratul lui Petru. Marea calitate a acelui text este respirația amplă, de deschidere europeană pe care o are, plimbarea ideilor universal-valabile într-o mișcare de anvergură, desprinsa de obsesiile spațiului nostru carpato-dunăreano-pontic. Putem spune, cu alte cuvinte, că este un text occidental, perfect traductibil, tentant pentru orice regizor, de orice proveniență
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
Ruxandra Cesereanu "Ziarul de Cluj" a încheiat nu de multă vreme o amplă anchetă, vizînd întreaga spiritualitate și entitate românească, intitulată "Românul mileniului, românul secolului" (inițiativa anchetei i-a aparținut redactorului-sef adjunct, Mîhnea Măruța). Cum am asistat îndeaproape la acest demers, mi se pare potrivit să desprind cîteva concluzii, cu atît mai
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]