1,236 matches
-
singură certitudine, ca substanță primă, le întemeiază și le valorizează. Judecățile singulare devin posibile doar în baza gîndirii luate în sine, în afara oricărei idei reale și al oricărui conținut. Vederea și atingerea, fără judecată, sunt aidoma cuvintelor scrise în fața unui analfabet. Se pare ca Maurice Merleau-Ponty a surprins totuși direcția pe care Descartes ne-o indică, precum rătăciților într-o pădure, în cele două exemple, căci în Structura comportamentulu” el notează: .) Pentru Descartes nu este important să explice cum anume percepția
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
relatează o scurtă povestire: „Un părinte Își trimisese fiul să studieze În străinătate și nu mai auzise nimic despre el de mult timp. În cele din urmă, primi o scrisoare de la el, dar nu a putut-o citi pentru că era analfabet. Așa că i-o duse vecinului său care era măcelar. Măcelarul o citi cu vocea sa aspră, dură: ’Dragă tată, trimite-mi ceva bani.’ Tatăl Îl opri scurt și furios, strigând: ‘Rușine să Îi fie! Bun de nimic! Nici o veste de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
„The illiterate of the future will not be the person who cannot read. It will be the person who does not know how to learn." („Analfabetul viitorului nu va fi acela care nu poate citi, ci acela care nu va ști cum să Învețe.") Alvin Toffler Instruirea prin metoda proiectelor reprezintă un model educațional centrat pe elev. Învățând prin metoda proiectului elevii se pun În rolul
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cerasela Ionela GRIGORAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93104]
-
Cerda (datând din secolul al XIII-lea) s-au găsit pernuțe tricotate ce conțin în modelul lor binecuvântări și numele lui Allah (în acea perioadă Spania era sub dominație arabă). Într-o perioadă în care marea majoritate a europenilor erau analfabeți, aceste fragmente sunt dovada faptuli că tricoterul era o persoană educată care cunoștea scrierea . Necesitatea producerii ciorapilor a determinat în mare măsură transformarea acestei îndeletniciri într un meștesug. Meșteșugarii tricotau în primul rând ciorapi, fiind renumiți în special cei produși
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
necesitatea de a impune o „revoluție culturală”. Prioritatea este introducerea socialismului: „[...] revoluția politică și socială, la noi, a precedat revoluția culturală, care acum e absolut necesară. [...] Ea reprezintă însă, pentru noi, surmontarea unor dificultăți incredibile, de ordin strict cultural (suntem analfabeți), după cum și material”. Față cu o societate analfabetă pe scară largă - 55% din populația rurală, care reprezintă 4/5 din populația rusă în 1926 -, Nadejda Krupskaia, soția lui Lenin și directoarea Comitetului pentru Educație Politică, invocă recurgerea la imaginile artistice
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
principiul egalității printr-un efect de Înglobare a diversității societăților În unitatea genului uman. Numai că imediat introducem o distincție duală și expresia principiului ierarhiei pentru a da seama de această alteritate. Există astfel oamenii civilizați și barbarii, educații și analfabeții, dezvoltații și subdezvoltații: pe scurt, În fața „noastră” există „ei”. Or, „ei” sunt concepuți ca opuși „nouă” și toate calificările pozitive pe care le asociem culturii noastre se aplică inversate culturii „lor”. Din moment ce această reprezentare este, după cum spune Dumont, baza ideologiei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
creat școli care să asigure preoți și dascăli pentru slujbă în limbă moldovenească, a fost impusă încet-încet limba slavă, primirea în școlile duhovnicești fiind condiționată de cunoașterea limbii ruse, mai apropiată de slava bisericească. Comportamentul popii Vasile din Năpodeni, „aproape analfabet, [...] alcoolic în ultimul grad“ (1, 28), era departe de ceea ce și-ar fi dorit oamenii, dar „țărănimea basarabeană ținea morțiș la slujba moldovenească și la preoții bătrîni tocmai fiindcă aceștia nu știau carte rusească. De aceea, cu tot canonul lor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Doamnei Guérin. Nu este exclus ca, pe lângă faptul că fusese crescut ca un animal sălbatic, să fi existat și un deficit emoțional înnăscut. Nu s-a aflat niciodată cine i-au fost părinții. Este adevărat: scrisul și cititul în cazul analfabeților pot fi învățate după 6 ani, chiar la bătrânețe, dar acești analfabeți știu să vorbească. Un copil surdo-mut are dificultăți de vorbire, dar acesta poate fi învățat să pipăie literele, înainte de 6 ani. Copilul normal învață să vorbească până la 6
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
un animal sălbatic, să fi existat și un deficit emoțional înnăscut. Nu s-a aflat niciodată cine i-au fost părinții. Este adevărat: scrisul și cititul în cazul analfabeților pot fi învățate după 6 ani, chiar la bătrânețe, dar acești analfabeți știu să vorbească. Un copil surdo-mut are dificultăți de vorbire, dar acesta poate fi învățat să pipăie literele, înainte de 6 ani. Copilul normal învață să vorbească până la 6 ani, în perioada maturizării creierului, nicidecum după. Încercarea de a învăța vorbirea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
experiența personală a celor angajați în mișcările din care s-au inspirat. Ei veneau din regiuni rurale, mulți erau fii de preoți sau învățători. Erau foarte tineri, o mare parte dintre ei, studenți 7. Într-o țară în care proporția analfabeților era încă ridicată și unde doar o foarte mică parte dintre adolescenți își continuau studiile în licee, numărul studenților la universitate se mărea cu toate că structura economică oferea puține posturi absolvenților. Într-o țară în care sectorul agrar era dominant, universitatea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de ferme cu peste 125 acri acopereau o treime din terenurile arabile. Puterea și patronajul boierilor au fost deci considerabil reduse. Între cele două războaie, mai puțin de 2% dintre fiii de țărani mergeau la studii peste școala primară. Proporția analfabeților era, în 1920, una dintre cele mai mari din Europa. Ea avea să se reducă în anii '30. Ce fel de Parlament se va naște din reforma agrară și din introducerea sufragiului universal masculin? Vom putea răspunde printr-o analiză
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
era într-un fel jurnalist prin colaborarea la ziarele difuzate în circumscripția sa. În România, cu rare excepții, calea spre un loc în Parlament nu se deschidea prin debutul în jurnalistică. Presa penetra puțin în mediul rural, unde numărul de analfabeți era foarte mare. Putem observa aici incidența nivelului cultural al corpului electoral asupra compoziției profesionale a Parlamentului. Într-un mediu în care nu sunt mulți cititori de presă, ziaristul nu se poate face cunoscut în masa de electori. În plus
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
nimic. Rolul pe care l-a jucat Ceaușescu în istoria României e similar cu cel al lui Ștefan cel Mare în Moldova? Adunătura asta de troglodiți, care fură în perfectă legalitate, nu dă doi bani pe recuperarea destinului României. Un analfabet, ce-i drept suferind de prea multă personalitate, făcea în 1976 "prima vizită a unui conducător român la Chișinău, după al Doilea Război Mondial. Fără nici un fel de pretenții, dar Ceaușescu va avea curajul să pună problema Basarabiei în 1989
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
contra ordinii de drept din România, unde toate evenimentele politice importante au fost descrise „în culorile cele mai negre”. La rândul lor, intelectualii ruteni (preoți, învățători, avocați, profesori, medici) au căutat „să blameze fățiș” față de conaționalii lor, în mare parte analfabeți, autoritățile române, inducând ideea că acesta reprezintă o stăpânire temporară. Organele de siguranță au înaintat propuneri pentru introducerea mijloacelor „cele mai eficace” în favoarea românismului din zonă și a contracarării propagandei subversive, care se manifesta în regiune. Acestea erau: 1. Trimiterea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de stricte pentru dobîndirea dreptului de vot, încît cea mai mare parte a populației românești era efectiv exclusă. Prevederile acesteia acordau, de asemenea, drept de vot celor care posedau o diplomă de școală sau erau funcționari și îi elimina pe analfabeți. Aceste măsuri erau clar în detrimentul țăranului român, care nu avea venitul sau posibilitatea de a face studii, nici măcar elementare, ca să poată participa la activitățile politice ale regiunii sale. El nu avea deci nici o instituție de stat prin intermediul căreia să-și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de propagandă, din care făcea parte trimiterea a nouăzeci și trei de profesori... "ca să asigure predarea corectă a limbii literare și a istoriei Macedoniei." Acești profesori nu s-au limitat totuși la îndeplinirea acestei sarcini. Ei au ținut cursuri pentru analfabeți și pentru adulți în limba macedoneană și de istorie a Macedoniei. Au ținut conferințe asupra vieții din Republica Populară Macedoneană și au fondat la Gorna Djumaja un Teatru Național Macedonean pentru reprezentarea pieselor macedonene. Ei au înființat un trust de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
La început, comitetele nu au funcționat conform teoriei. Situația economică era încă foarte grea în 1950. Fusese instituită blocada Cominformului, iar seceta dusese la scăderea producției agricole. În plus, sistemul prezenta deficiențe evidente. Deoarece majoritatea muncitorilor din fabrici erau țărani analfabeți sau muncitori cu un nivel de educație scăzut, se întîmpla adesea ca aceștia să nu poată înțelege complicatele aspecte tehnologice și financiare ale unei mari întreprinderi, avînd astfel tendința să aprobe orice proiect prezentat de conducere. Ei își exercitau influența
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
locale; ocupațiile care le asigurau traiul erau mai ales cele de țărani, păstori și pescari. O parte din ei erau negustori și meșteșugari și un număr și mai mic au ajuns să dobîndească statutul de lideri politici. În mare parte analfabeți și vorbind dialecte ale principalelor limbi, oamenii aceștia aveau totuși opinii asemănătoare asupra vieții lor și a societății căreia îi aparțineau. Avînd o perspectivă modelată de biserică și de o moștenire complexă a tradițiilor locale transmise din generație în generație
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și de un regres al pietății. Multe școli dispar, iar cele care rămîn nu dau decît un randament mediocru. Nimeni nu mai citește, iar limba, ruptă de sprijinul scrisului, se îndepărtează pe încetul de latina clasică. Preoții, cel mai adesea analfabeți, nu mai cunosc nici măcar formulele liturgice pe care le recită pe dinafară. În timp ce satele rămîn mult timp departe de creștinare, în timp ce păgînismul cîștigă teren chiar în orașe, din ce în ce mai mulți fideli se dedau cultului relicvelor, aproape de superstiție. E venerată o bucată
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
moldovenilor, muntenilor și ardelenilor pare să se fi impus în rândul puținilor cărturari preocupați de asemenea afaceri ezoterice cu idei istorice. Ar fi mai mult decât hazardat să extrapolăm identitatea etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și cu certitudine ignoranți complet față de chestiuni intelectuale, copleșiti cum erau de corvoada sarcinilor feudale pe care erau siliți să le presteze pentru stăpânii lor sociali. Memoria etnică a comuniunii originare și lingvistice, până să fie diseminată în corpul social
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu a măsurat știința de carte a Principatelor Unite, însă aceasta nu putea trece mult de pragul de 10 procente. În 1899, cu prilejul altui recensământ general, rata științei de carte a ajuns la 22 la sută. Procentul covârșitor de analfabeți de 90 la sută în anul unirii, relevă din plin impactul cu totul marginal al învățământului perioadei regulamentare. Dincolo de aceste lipsuri și carențe, se poate conclude că pilonii fundaționali - deocamdată mai mult virtuali decât materiali - pe baza cărora s-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele, cuvintele și propozițiile erau formule magice și vrăji" (ibidem, p. 306). Chiar și elevii mai studioși care izbândeau să citească rămâneau analfabeți funcționali, lovindu-se de problema hermeneutică a înțelegerii textului pe care reușeau cumva să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la absolvirea școlii primare cu pasaje învățate pe de rost de prin scripturi și catehisme
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
hermeneutică a înțelegerii textului pe care reușeau cumva să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la absolvirea școlii primare cu pasaje învățate pe de rost de prin scripturi și catehisme, reușeau să își impresioneze părinții analfabeți cu "răpăiala lor în latină ca un fonograf, fără să înțeleagă un cuvânt din ce spuneau" (ibidem). Acestea fiind condițiile generale cu care se confrunta învățământul francez în perioada celui de-al Doilea Imperiu (1852-1870), nu avem niciun motiv să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
François Guizot între "pays légal" și "pays réel"). După cum reflectă statisticile, atât rata participării școlare, cât și rata literalității populației generale continuau să fie minimale. Jumătate dintre copiii recenzați nu frecventau școala, iar aproape 80 la sută dintre români erau analfabeți în 1889. În mediul rural, în care trăia majoritatea covârșitoare a românilor, lucrurile erau cu atât mai nesatisfăcătoare. Pe acest fundal au venit reformele educaționale realizate în timpul celor trei ministeriate ale lui Spiru Haret (1897-1899, 1901-1904, 1907-1910), orientate în special
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stat deopotrivă. De asemenea, Ministerului de Război îi incumbă organizarea de cursuri de adulți în cazărmi. Acestea sunt obligatorii atât pentru neștiutorii de carte - iar aceștia erau mulți, în 1899, 667 dintr-o mie de recruți ai armatei române erau analfabeți! (Colescu, 1905, p. LXIV) - cât și pentru cei care nu știu românește (art. 84). Subiecții acestei agenții terțiare de naționalizare erau astfel, pe de o parte, etnicii români care din varii motive nu au trecut prin învățământul primar. Pe de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]